Indemnizaţie de şedinţă încasată de consilierii locali (pensionari anticipat parţial sau invaliditate gradul ii) nu reprezintă venit de natură profesională

Decizie 143 din 17.01.2007


Prin cererea înregistrată sub nr.2206/C/2006 contestatoarea I.M. a formulat contestaţie împotriva deciziei de suspendare a pensiei nr. 166703/ 18 mai 2006 emisă de pârâta CJP Olt solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună admiterea contestaţiei, anularea decizie contestate şi restituirea sumelor reţinute.

În motivare contestatoarea  a precizat că prin decizia contestată în mod nelegal intimata  i-a suspendat plata pensiei anticipate parţială, aceasta apreciind că nu poate cumula pensia cu veniturile obţinute din activitatea desfăşurată de consilier local.

Pârâta a depus la dosar în apărare întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

Tribunalul Olt, prin sentinţa nr.834 din 18 septembrie 2006, pronunţată în dosarul nr. 2206/C/2006, a respins, ca neîntemeiată,  contestaţia formulată de contestatoarea I.M., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Olt.

Pentru a hotărî astfel s-a reţinut că în mod nelegal intimata a procedat la extinderea cazurilor de suspendare a pensiei anticipată parţial, deşi art.92 din Lg.19/2000 reglementează expres şi limitativ cazurile în care se suspendă plata pensiei.

Temeiurile de drept invocate de intimată, respectiv art.54 şi 94 din Lg.19/2000 nu conduc, prin ele însele la aplicabilitatea sancţionării suspendării plăţii pensiei iar indemnizaţia de şedinţă încasată de contestator, în calitate de consilier local nu reprezintă venit de natură profesională, aşa cum prevăd dispoz.art.94 din Lg.19/2000.

Împotriva sentinţei a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate  şi netemeinicie , întrucât în mod greşit prima instanţă i-a respins contestaţia.

A arătat recurenta că nu există incompatibilitate între calitate de pensionar şi aceea de consilier local, o asemenea incompatibilitate nefiind prevăzută în legea privind alegerile locale nr. 67/2004.

Un alt motiv de critică se referă la faptul că în cadrul primăriilor, numai funcţiile de primar şi viceprimar se încadrează în prevederile art. 5 alin.1 pct. 2 din Legea 19/2000, ca persoane ce desfăşoară activităţi în funcţii elective cărora li se întocmesc obligatoriu şi carnete de muncă. Ori, consilierii nu posedă carnete de muncă şi nici contracte de muncă ce primesc o simplă indemnizaţie din care se reţine doar 6,5 % pentru sănătate şi 16 % impozit.

A solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei în sensul admiterii contestaţiei.

Recursul  este fondat.

Potrivit art.92 alin. 1 litera b din lege nr.19/2000 plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei in care beneficiarul unei pensii anticipate parţiale se regăseşte in una dintre  situaţiile prev. de art. 5 alin. 1 pct I si II din legea 19/2000.

Insa funcţia de consilier, deşi funcţie electiva, nu se încadrează in disp.art.5 alin.1 pct.II din Legea 19/2000.

În conformitate cu art.23 din Lg.215/2001 consilierii locali sunt aleşi locali si în timpul mandatului îndeplinesc o funcţie de autoritate publică.

Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul primeşte o indemnizaţie, aşa cum se prevede în art.52 alin.5 din Lg.nr.215/2001.

Indemnizaţia primită de consilier nu se poate asimila cu indemnizaţia încasată în exercitarea unor funcţii cu caracter de permanenţă, cum ar fi aceea de primar, senator, deputat.

Recurenta a apreciat că se datorează contribuţia de asigurări sociale pentru indemnizaţia de consilier, motivat de prevederile art.5 alin.1 pct.II din Lg.19/2000.

Textul indicat prevede că se datorează contribuţiei la asigurările sociale de către persoanele care îşi desfăşoară, activitatea în funcţiile elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti pe durata mandatului.

Consilierii locali îndeplinesc funcţie de autoritate publică şi primesc indemnizaţia pentru participarea la şedinţele consiliului local şi la comisiile de specialitate.

Participarea la şedinţele Consiliului Local nu poate fi asimilată cu desfăşurarea activităţii în funcţii elective.

Desfăşurarea activităţii presupune o activitate constantă, cu caracter de continuitate şi nu o activitate sporadică.

Legiuitorul a avut în vedere acele activităţi elective, continue în baza cărora se realizează venit lunar permanent, în această situaţie aflându-se doar primarul şi viceprimarul ale căror contracte de muncă se suspendă, de drept, pe durata îndeplinirii mandatului, aşa cum prevede art.61 alin.3 din Lg.215/2001.

Textul art.5 alin.1 pct.II din Lg.19/2000 se referă la funcţiile elective din a căror exercitare se realizează indemnizaţia lunară.

Pe perioada funcţiei elective se achită drepturile de asigurări sociale, pentru ca, ulterior, persoanele să beneficieze, la calculul pensiei şi de veniturile realizate în perioada cât a îndeplinit funcţia respectivă.

Indemnizaţia primită pentru participarea la şedinţe nu poate influenţa stagiul de cotizare şi nici cuantumul pensiei.

Art.5 din Lg.19/2000 stabileşte asigurarea prin efectul legii a unor categorii de persoane, cu scopul evident de a se determina stagiul de cotizare şi de a se asigura plata contribuţiei asigurărilor sociale în vederea beneficiului imediat (exemplu: concediu medical în caz de incapacitate temporară) sau ulterior (pensie).

Un alt argument în sprijinul acestei teze este că cei care îşi desfăşoară activitatea pe bază de mandat primesc indemnizaţie pentru activitatea prestată, care este activitatea de bază.

Ori în cazul consilierilor, şedinţa Consiliului local nu este activitatea principală iar contribuţia CAS se datorează pentru activitatea din funcţii elective, numai pentru funcţia de bază.

Legiuitorul a avut în vedere activitatea de bază, ţinând seama şi de incompatibilităţile legale, datorită cărora nu se mai poate îndeplini o altă funcţie pentru care se încasează retribuţie asupra căreia se datorează drepturi de asigurări sociale.

Incompatibilitatea dintre calitatea de pensionari anticipat şi acea de consilier local nu este prevăzută în textele legale invocate de recurentă, avându-se în vedere considerentele expuse anterior cu referire la inaplicabilitatea faţă de consilieri locali a dispoz.art.5(1) II din Lg.19/2000 cu consecinţa faptului că pct.32 din secţ.II din ORD.340/2001 nu se aplică.

Având în vedere aceste considerente în temeiul art.312 al.2 C.pr.civ. se va admite recursul, se va modifica sentinţa în sensul că se va admite contestaţia şi se va anula decizia nr. 166703 din 18.05.2006, emisă de intimată.