Recursul declarat de procuror care nu a folosit apelul. Inadmisibilitate.

Decizie 405/R din 03.07.2007


. Recursul declarat de procuror care nu a folosit apelul. Inadmisibilitate.

Dacă sentinţa primei instanţe a fost atacată cu apel

numai de partea vătămată, în urma căruia a fost

schimbat termenul achitării din art.10 lit.a Cod pr.

penală în art.10 lit.b Cod pr.penală, cu aplicarea

art.18/1 Cod penal, rap. la art.91 lit.c Cod penal,

şi s-a aplicat inculpatului sancţiunea amenzii

administrative, recursul declarat de procuror, prin care

a solicitat condamnarea inculpatului, este inadmisibil.

(Curtea de Apel Piteşti – decizia penală

nr.405/R din 3 iulie 2007)

Prin sentinţa penală nr.786 din 10 noiembrie 2006, pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, în baza art.11 pct.2

lit.a rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală, a fost achitat inculpatul pentru infracţiunea de uz de fals prev. de art.191 Cod penal.

Partea vătămată a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către inculpat şi stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, partea vătămată a formulat plângere penală

împotriva inculpatului, învinovăţindu-l pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.288 şi  291 Cod penal.

Procurorul, constatând că pentru cele două infracţiunii s-a împlinit prescripţia  răspunderii penale, a dispus

neînceperea urmăririi penale faţă de inculpat. Pe aceleaşi considerente, au fost respinse plângerile formulate de părţi

împotriva soluţiei procurorului.

Impotriva soluţiei procurorului, atât petiţionarul cât şi intimatul au formulat plângere la instanţă, care, prin

sentinţa penală nr.844 din 8 noiembrie 2005, pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, le-a respins ca neîntemeiate.

Prin decizia penală nr.464/R din 8 mai 2006, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, s-a admis recursul declarat de

petiţionar, s-a casat sentinţa şi a fost trimisă cauza la prima instanţă pentru judecarea inculpatului pentru infracţiunea prev.

de art.291 Cod penal.

Tribunalul a reţinut că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.288 şi 291 Cod

penal, dar că, pentru  prima infracţiune, s-a  împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale.

După rejudecare, instanţa de fond, ajungând la concluzia  că inculpatul nu  a comis fapta prevăzută de art.291

Cod penal, în baza art.10 lit.a Cod pr.penală, l-a achitat.

Impotriva acestei sentinţe a declarat apel partea vătămată, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică pentru

greşita achitare a inculpatului.

Prin decizia penală nr.24/A din 5 februarie 2007, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, s-a admis apelul părţii

vătămate, s-a desfiinţat în totalitate sentinţa, s-a înlocuit temeiul achitării din art.10 lit.a în art.10 lit.b Cod pr.penală şi, în

baza art.91 lit.c Cod penal, i s-a aplicat inculpatului sancţiunea amenzii administrative.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că, prin fapta săvârşită de către inculpat, s-a adus o atingere minimă

valorii sociale împotriva căreia a fost îndreptată.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul, care a susţinut că nu a săvârşit fapta, şi procurorul, care

a cerut înlăturarea aplicării art.18/1 şi art.91 lit.c Cod penal, susţinându-se că fapta prezintă pericol social, solicitându-se

condamnarea inculpatului.

Prin decizia penală nr.405/R din 3 iulie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, s-a admis recursul declarat

de inculpat, s-a casat decizia tribunalului şi s-a menţinut sentinţa.

De asemenea, s-a respins ca inadmisibil recursul procurorului.

Pentru a decide astfel, curtea a apreciat că soluţia instanţei de fond privind achitarea inculpatului în baza art.10

lit.a Cod pr.penală, este corectă.

De asemenea, în mod corect curtea a constatat inadmisibilitatea recursului declarat de procuror, atâta timp cât

acesta nu a folosit apelul, iar în apelul părţii vătămate s-a înrăutăţit situaţia inculpatului, căruia i s-a aplicat o sancţiune cu

amendă administrativă.