Înlocuirea măsurii preventive. Estomparea rezonanţei sociale.

. Înlocuirea măsurii preventive. Estomparea rezonanţei sociale.

Rezonanţa socială a faptelor reprezintă unul dintre

criteriile de apreciere a pericolului social concret.

În cazul estompării acesteia, odată cu trecerea

timpului, se poate pune  problema  înlocuirii  măsurii 

arestului preventiv cu o altă măsură  mai blândă.

Printre criteriile  ce trebuie avute în vedere de 

instanţă la înlocuirea  măsurii arestării preventive  cu

altă măsură preventivă mai blândă  trebuie  să se 

numere  şi atitudinea  inculpatului de cooperare în 

stabilirea adevărului şi lipsa antecedentelor penale.

(Curtea de Apel Piteşti - decizia penală 

nr.503/R/17.09.2007)

Prin încheierea de şedinţă din 12.09.2007 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, s-a dispus, printre altele, 

menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului, în baza art.300/2 Cod procedură penală.

Pentru a hotărî astfel,  prima instanţă a apreciat că se impune a fi menţinută măsura arestării preventive, fiind

necesară bunei desfăşurări a procesului penal, în cauză urmând  a se efectua noi acte de cercetare judecătorească. Invocând

şi dispoziţiile legale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, coroborate cu cele ale art.5 din CEDO, s-a

considerat că punerea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin crearea unui

sentiment  de temere şi insecuritate  în cadrul comunităţii în care locuieşte , ţinând seama de natura faptelor şi

împrejurările  săvârşirii lor.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs inculpatul, care a susţinut că s-au modificat temeiurile avute  în

vedere la luarea  măsurii arestării preventive.

Prin decizia penală nr.503/R/17.09.2007, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul declarat de inculpat, a casat

în parte, încheierea atacată, a înlăturat dispoziţia privind menţinerea arestării preventive a inculpatului şi, printre altele, în

baza art.139 alin.1 Cod  procedură penală, a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului  cu măsura  obligării de a nu

părăsi  localitatea, prevăzută de art.145 Cod procedură penală şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă

nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Curtea, ţinând cont de  atitudinea inculpatului de cooperare în stabilirea adevărului, confirmată chiar de 

recunoaşterea implicării sale în  consumul de droguri săvârşit de ceilalţi participanţi  la care se adaugă şi lipsa 

antecedentelor penale, a apreciat că s-au schimbat temeiurile iniţiale  ale arestării, inculpatul nemaiprezentând  pericol

pentru ordinea publică la această dată.

Un astfel de pericol pentru ordinea publică  s-a atenuat sau chiar s-a stins prin diminuarea rezonanţei faţă de

momentul săvârşirii faptei , luând în considerare  durata relativ mare de timp ce s-a scurs de la această dată până la

momentul de faţă al judecăţii cauzei, astfel că, în prezent, el nu mai subzistă în contrast cu concluzia tribunalului că un

asemenea pericol se menţine  şi în continuare.

Domenii speta

Spete similare