Casarea unei decizii cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Condiţii.

Decizie 214 din 13.04.2007


Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tecuci sub nr. 4348/22.08.2002 reclamanta Popa Nela a chemat în judecată pe pârâtul Popa Angelică solicitând partajarea bunurilor comune din timpul căsătoriei.

În motivarea cererii a arătat, în esenţă, că în timpul căsătoriei cu pârâtul a dobândit un imobil compus din teren în suprafaţă de 2000 m.p. şi o casă de locuit formată din 6 camere, o parte din teren fiind ocupată de o cultură de roşii şi castraveţi, un autoturism Dacia cu remorcă şi o serie de bunuri mobile. A mai arătat că bunurile sale personale constând în obiecte de îmbrăcăminte şi lucrurile aparţinând minorei Popa Mădălina precum şi toate bunurile comune se află în posesia pârâtului.

Ulterior, prin cererea înregistrată la aceeaşi instanţă sub nr. 5638/14.11.2002, reclamanta a solicitat partajarea în cote de 1/2  şi a sumei de 100.000.000 lei reprezentând contravaloarea producţiei de roşii şi castraveţi obţinută în anul 2002 precum şi a unui ventilator, bunuri pe care a omis să le solicite prin acţiunea iniţială.

Prin încheierea de şedinţă din data de 09.12.2002 cele două cauze au fost conexate.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională făcând precizări cu privire la bunurile a căror partajare se solicită precum şi completări cu privire la alte bunuri ce nu au fost indicate de către reclamantă ca fiind bunuri comune.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 31.03.2003 a Judecătoriei Tecuci, au fost admise în parte şi în principiu cererea principală şi cererea conexă precum şi cererea reconvenţională.

Pe cale de consecinţă s-a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de 1/2 fiecare următoarele bunuri comune: un imobil casă de locuit format din 6 camere situat în comuna Matca pe o suprafaţă de 2000 m.p. teren aflat în folosinţa părţilor; valoarea recoltei de roşii şi castraveţi din solarul ridicat pe suprafaţa de 2000 m.p aflată în folosinţa părţilor, un autoturism marca Dacia cu remorcă, 2 motoare ruseşti, 2 valuri folie, un cal, un TV. color marca „Sony”, 1 butelie rusească, un frigider Arctic, un aparat sudură, 5 tablouri ulei, 2 mese simple, 4 scaune bucătărie, 3 furtuni, 4 ţevi plastic pentru udat, 33 buc. scândură de 4 m., 24 buc. căpriori, 32 buc. şpalieri, un fier de călcat, un casetofon marca „Crova”, set oale, farfurii, pahare, ceşti, 2 rigle fier, o coşarcă, 3 bidoane mici şi 1 mare, 4 sobe cu burlane, o roabă, o secure, un topor, o icoană, un ceas, 13 bibelouri, un dulap, un cuptor cu microunde, 14 ţevi de fier, 50 pomi salcâm, butii zincat de cap. 200 l., 2 bălii, 2 căldări, 2 biciclete (Begas şi românească), 4 saci filer, un motoraş pentru stropit, furtun plastic de 35 m., pompă stropit, 25 buc. lăzi, ceaun de făcut săpun, 2 sobe improvizate, topor, furcă, 2 ligheane, 10 saci rafie, 2 feţe de masă, un redresor, val sârmă, un cherpedin, şurubelniţă, 2 chei butelie, 5 valuri folie veche, 18 dulapi lemn, 4 păsări, 3 paturi, 2 pături, 2 seturi cearşafuri, un recamier, sobă teracotă, 2 lustre, mobilă dormitor compus din pat, 3 şifoniere, dulap, 2 plapume, 4 cuverturi, o clocitoare, 30 foi tablă, cuier tip pom, canistră, 3 covoare iută, una bicicletă rusească, 11 buc. spalieri, 20 buc. scândură.

S-a constatat că posesia acestor bunuri a rămas pârâtului - reclamant Popa Angelică, excepţie făcând bicicleta rusească aflată în posesia reclamantei-pârâte Popa Nela.

Încheierea de admitere în principiu a fost comunicată,dar neapelată de părţi.

S-a dispus efectuarea expertizei mobiliare, sens în care a fost întocmită de expert Lepădatu Emanoil, din care rezultă că valoarea bunurilor mobile este de 100.581.158 lei; s-au format două loturi de bunuri mobile inegale ca valoare. Astfel, lotul nr. 1 în valoare de 49.499.992 lei, lotul nr. 2 în valoare de 46.358.646 lei.

Expertiza auto efectuată de inginer Hanganu Nicuşor şi conform concluziilor, valoarea de piaţă a autoturismului Dacia 1310 cu nr. VN.01.ZFG este de 16.800.000 lei, iar valoarea remorcii Remo 500 cu nr. GL.80.KBS este de 11.600.000 lei.

Expertiza pentru casa de locuit a fost întocmită de inginer Duţu Stelian şi din concluzii rezultă că valoarea este de 225.659.373 lei, totodată lotizarea în natură este imposibil de realizat.

Expertiza agricolă a fost întocmită de ing. Moldoveanu Cristache, iar din concluziile raportului de expertiză rezultă că pe suprafaţa de 2000 m.p. părţile au ridicat un solar de 1555 m.p. şi că 527 m.p. au fost cultivaţi cu roşii şi 1028 m.p. cu castraveţi. De asemenea, valoarea recoltei de roşii a fost de 4.378.000 lei şi valoarea recoltei de castraveţi a fost de 24.000.000 lei.

Prin sentinţa civilă nr. 130/02.02.2004 a Judecătoriei Tecuci, pronunţată în dosarul nr. 4348/2002, a fost admisă în parte cererea principală de partaj şi cererea conexă precum şi cererea reconvenţională.

S-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor şi, ca efect al partajului, s-a atribuit reclamantei lotul nr. 1 de bunuri mobile în valoare de 49.499.992 lei iar pârâtului lotul nr. 2 în valoare de 46.358.646 lei.

S-a atribuit reclamantei autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare VN.01.ZFS în valoare de 16.800.000 lei iar pârâtului remorca Remo 500 A înmatriculată sub nr. GL.80.KBS în valoare de 11.600.000 lei.

A fost atribuit pârâtului imobilul reprezentând casa de locuit formată din 6 camere şi verandă situată în comuna Matca pe o suprafaţă de 2000 m.p. teren în folosinţă în valoare de 225.659.373 lei.

A fost obligată reclamanta către pârât la 1.57.673 lei sultă pentru bunurile mobile şi 2.600.000 lei sultă pentru autoturism.

A fost obligat pârâtul către reclamantă la 112.829.685 lei sultă pentru imobil şi 14.189.000 lei contravaloarea cotei părţi cuvenite reclamantei din producţia agricolă.

A fost obligat pârâtul să restituie reclamantei bunurile mobile reprezentând lotul nr. 1 sau valoarea acestor bunuri de 47.790.892 lei cu excepţia bicicletei ruseşti şi valoarea de 1.709.100 lei aflată în posesia reclamantei.

A fost obligată reclamanta către pârât la plata sumei de 3.138.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că reclamanta este plecată din ţară, că pârâtul a rămas în imobil şi munceşte pământul astfel încât s-a apreciat că se impune atribuirea către acesta a imobilului şi a remorcii.

Împotriva sentinţei civile nr. 130/2004 a Judecătoriei Tecuci, a declarat apel reclamanta, criticând-o pe motive de netemeinicie şi nelegalitate.

În esenţă, apelanta a subliniat că în mod greşit s-a reţinut de către instanţa de fond că ea ar fi părăsit domiciliul comun când în realitate, ea a fost în mod repetat maltratată de către intimat.

În al doilea rând apelanta a arătat că expertizele efectuate la fond nu reflectă adevărul, expertiza imobiliară cuprinzând o contradicţie flagrantă în privinţa numărului de camere, pereţii fiind din chirpici iar fundaţia de beton, faţada fiind făcută din ciment betonal. Prin urmare, a apreciat că valoarea imobilului a fost diminuată.

Cu privire la solarii, apelanta a arătat că, deşi se recunoaşte existenţa acestora, nu au fost evaluate. De asemenea, s-a luat în calcul valoarea terenului, acesta nefiind lotizat, iar valoarea culturilor de roşii şi castraveţi a fost stabilită în mod arbitrar.

La termenul din 30.06.2004, apelanta a solicitat efectuarea unei expertize imobiliare care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului casă de locuit, apreciind corect numărul de camere şi materialele folosite, stabilirea valorii de circulaţie a solariilor şi a suprafeţei de 2000 m.p. teren cu propuneri de lotizare a acestora. De asemenea, a solicitat efectuarea unei expertize agricole pentru reactualizarea valorii producţiei de roşii şi castraveţi.

Curtea a respins probele apreciindu-le ca nefiind utile, concludente şi pertinente în cauză.

Prin decizia civilă nr.1032/A/2004 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins ca nefondat apelul ,reţinându-se următoarele :

Prin cererea de apel, care cuprinde şi motivele pentru care se critică soluţia instanţei de fond, apelanta-reclamantă nu a susţinut nici un moment că doreşte să-i fie atribuit ei imobilul bun comun.

Susţinerea apărătorului apelantei în sensul că instanţa de apel ar trebui să deducă din exprimarea folosită în motivele scrise de apel că reclamanta doreşte să-i fie atribuit imobilul nu poate fi primită, motivele de apel, cererile formulate de părţi trebuind să fie clar formulate, instanţa neputând apela la deducţii, la interpretări ale susţinerilor părţilor. Obiectul cererii (în speţă al motivului de apel) trebuie să fie determinat, instanţa fiind obligată să se pronunţe strict cu privire la ceea ce se  solicită.

Din acest punct de vedere, constatând că soluţia instanţei de fond nu a fost criticată sub aspectul modului de partajare a imobilului bun comun, mai precis al atribuirii acestuia uneia sau alteia dintre părţi, nici prin motivele scrise şi nici la prima zi de înfăţişare (care a fost la termenul din 07.06.2004), critica în acest sens fiind formulată atât în momentul dezbaterilor, Curtea apreciază că motivul - tardiv invocat - nu poate fi luat în considerare.

Trecând peste acest aspect însă, se constată că instanţa de fond a adoptat o soluţie temeinică şi legală, apreciind în mod corect că, în condiţiile în care reclamanta este plecată în străinătate iar pârâtul a rămas în imobil şi munceşte terenul, se justifică pe deplin atribuirea imobilului către acesta.

Celelalte aspecte invocate de către reclamantă prin motivele de apel, constituie critici cu privire la modul în care au fost efectuate expertizele la fond.

Referitor la expertiza imobiliară efectuată la fond, reclamanta a efectuat obiecţiuni chir în faţa primei instanţe, obiecţiuni care au vizat însă doar omisiunea evaluării solarului fără a se constata modul de stabilire a valorii imobilului. Prin urmare, câtă vreme la fond nu s-au formulat obiecţiuni la expertiza imobiliară cu privire la presupuse contradicţii privind numărul de camere, la materialele din care sunt construiţi pereţii şi fundaţia, reclamanta nu poate solicita instanţei de apel efectuarea unei noi expertize, pasivitatea de care a dat dovadă la fond în criticarea expertizei neputând fi interpretată decât ca o achiesare a acesteia la concluziile expertizei.

Nici cererea de evaluare cu propuneri de lotizare a solariilor nu poate fi primită câtă vreme, prin încheierea de admitere în principiu nici nu s-a reţinut că acestea ar face parte din masa bunurilor partajabile.

Încheierea a devenit irevocabilă, nefiind atacată în apel şi în recurs.

Referitor la evaluarea şi lotizarea terenului, Curtea constată pe de o parte că la fond nu s-au formulat obiecţiuni în acest sens la raportul de expertiză, că oricum terenul este în „folosinţă”, părţile neavând un drept de proprietate asupra acestuia (cel puţin din probe nu rezultă acest lucru) iar pe de altă parte, valoarea terenului a fost avută în vedere la stabilirea valorii imobilului, expertul făcând clar precizarea că împărţirea în natură a terenului nu este posibilă.

În sfârşit, în ceea ce priveşte producţia de roşii şi castraveţi, Curtea constată că aceasta a fost în mod corect evaluată, expertul luând în considerare suprafaţa de solarii ce a fost efectiv cultivată cu roşii (527 m.p.) şi cu castraveţi (1028 m.p.) precum şi valoarea recoltei de roşii obţinută după 18.08.2002 şi a recoltei de castraveţi realizată în septembrie - octombrie 2002, ţinându-se cont de preţul negociabil practicat pe piaţa liberă în perioadele respective.

Împotriva deciziei civile nr.1031/A/2004 a Curţii de Apel Galaţi a declarat recurs reclamanta-pârâtă criticând-o pentru că la atribuirea imobilului nu a dat întâietate faptului că are minora spre creştere şi educare (1), pentru că nu s-au inclus în masa de partaj şi solariile (2),pentru că nu s-a actualizat valoarea de circulaţie a imobilului (3),ca şi cea a culturilor de roşii şi castraveţi (4).

Recurenta,în recurs,a propus proba cu acte depunând la dosar sentinţa penală nr.1252/2005 a Judecătoriei Tecuci prin care s-a dispus anularea rapoartelor de expertiză tehnică imobiliară întocmite de expert Duţu Stelian în dosarele civile nr.4348/2002 şi 2997/2001 ale Judecătoriei Tecuci.

Ca urmare a anulării expertizei pentru stabilirea valorii imobilului,apărătorul recurentei a precizat că singura soluţie care se impune este casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se face o nouă expertiză pentru imobil.

Prin decizia civilă nr. 214/R din 13.04.2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi s-a admis recursul reclamantei şi casând decizia civilă nr. 1032/2004 a Curţii de Apel Galaţi şi sentinţa civilă nr. 130/2004 a Judecătoriei Tecuci, a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Galaţi.

Aşa cum rezultă din probele administrate, necesitatea efectuării unei noi expertize de evaluare a imobilului în discuţie este mai mult decât necesară în condiţiile în care prin sentinţa penală nr.1252/2005 expertiza efectuată de ing.Duţu Stelian a fost anulată motivat de faptul că aceasta nu reflectă realitatea din teren.

Cum  în recurs nu se poate  administra decât proba cu acte, făcând aplicarea dispoziţiilor art.312 pct.3 cod procedură civilă, Curtea a Casat cele două hotărâri şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Galaţi.