Clauza arbitrală. Existenţa acesteia exclude competenţa de soluţionare a cauzei de către instanţele judecătoreşti. Condiţii

Clauza arbitrală. Existenţa acesteia exclude competenţa de soluţionare a cauzei de către instanţele judecătoreşti. Condiţii

Atunci când există o clauză arbitrală într-un contract patrimonial între două părţi, ce vizează competenţa de soluţionare a unui litigiu izvorât din executarea respectivului contract, vizând existenţa unui arbitraj organizat de o instituţie permanentă, acest aspect exclude întotdeauna competenţa de soluţionare de către instanţele judecătoreşti a respectivului litigiu, inaplicabilitatea art. 344 şi urm. raportat la art.341 1 Cod pr. civilă.

Decizia nr. 61 din 19 ianuarie 2010 , Curtea de Apel Ploieşti,

Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal

Prin cererea înregistrată sub nr.  2390/114/2009 pe rolul Tribunalului Buzău,  reclamanta SC M. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC C. SA, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună încetarea  contractului intervenit între părţi şi obligarea pârâtei la întocmirea bilanţului de asociere şi lichidarea acesteia, bilanţ în care să fie incluse şi veniturile provenite din raporturile comerciale cu terţi.

În motivarea cererii reclamanta a arătat în fapt modalitatea în care s-au derulat relaţiile comerciale cu pârâta şi în care s-a întocmit  un contract de asociere în participaţiune, precizând că nu s-au putut clarifica din punct de vedere economico - financiar relaţiile dintre părţile contractante în asocierea în participaţiune. În precizările la acţiune reclamanta a arătat că, în esenţă, solicită încetarea asocierii în participaţiune  intervenită între părţi ca urmare a gravelor neînţelegeri între asociaţi cu privire la neînregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor veniturilor realizate din derularea  unui antecontract de vânzare cumpărare.

Pârâta  SC C. SA  a invocat în cauză două excepţii şi anume excepţia netimbrării acţiunii şi excepţia necompetenţei instanţelor judecătoreşti în soluţionarea prezentei cauze.

În motivarea celei de a doua excepţii s-a arătat că în contractul părţilor s-a prevăzut ca în situaţia în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedură aplicabile  arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Prin încheierea din data de 21 octombrie 2009 Tribunalul Buzău a admis excepţia invocată de pârâta SC C. SA Buzău şi a dispus înaintarea cauzei privind pe reclamanta SC M. SRL şi pe pârâta SC C. SA la tribunalul arbitral organizat pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că acţiunea reclamantei vizează modalitatea de desfăşurare a contractului de asociere în participaţiune încheiat între părţi la data de 20.06.2005, ca urmare a neînţelegerilor dintre asociaţi  privind înregistrarea şi încasarea unor venituri, solicitându-se de asemenea şi lichidarea asocierii în participaţiune conform art. 7.3 din acelaşi contract.

În consecinţă, tribunalul, verificând contractul de asociere în participaţiune,  a reţinut că părţile au prevăzut la cap. X  o clauză compromisorie conform căreia în cazul în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare tribunalului arbitral.

Întrucât părţile au prevăzut în mod expres în contract că litigiile de orice natură ce se vor ivi între ele se vor soluţiona de  arbitrajul comercial de pe lângă  Camera de Comerţ şi Industrie a României, atunci aceasta este instanţa competentă să soluţioneze orice litigiu  izvorând din derularea contractului în discuţie, având în vedere şi dispoziţiile art. 158 Cod pr. civilă şi ale art. 340 şi urm. Cod pr. Civilă.

Impotriva încheierii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs pârâta SC C. Buzău SA, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, instanţa de fond a declinat, în mod greşit, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului arbitral, ignorând dispoziţiile art. 158 şi art. 344-351 Cod pr.civilă.

Recurenta a considerat că procedura arbitrală este o procedură specială, normele care o reglementează sunt de strictă interpretare şi aplicare, iar la momentul la care instanţa se va pronunţa asupra excepţiei tribunalul arbitral nici nu este constituit (art. 344-350 Cod pr.civilă), iar pe de altă parte, în conformitate cu dispoziţiile art. 355 alin.1 Cod pr.civilă tribunalul arbitral este sesizat de reclamant, ceea ce înseamnă că nu poate fi sesizat prin declinare de competenţă de către o instanţă de judecată.

S-a solicită admiterea recursului, modificarea încheierii şi respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Curtea de Apel Ploieşti, prin decizia nr. 61/19.01.2010 a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C SA Buzău împotriva încheierii judecătoreşti/21.09.2009 a Tribunalului Buzău în contradictoriu cu reclamanta SC M. SRL Buzău, potrivit următoarelor considerente:

Instanţa de fond a interpretat în mod just şi legal cauza dedusă judecăţii, admiţând excepţia formulată de pârâta SC C. SA Buzău în privinţa competenţei materiale a instanţei de judecată, deoarece există o clauză arbitrală în contractul părţilor, unde s-a prevăzut că atunci când rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare tribunalului arbitral organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Atât timp cât în clauza arbitrală se prevede în mod expres existenţa tribunalului arbitral, care este organizat pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, instanţa de fond a procedat în mod legal şi procesual civil la declinarea de competenţă, deoarece nu este vorba despre un arbitraj ad-hoc în clauza compromisorie şi unde părţile trebuie să îşi numească eventualii arbitrii, aşa cum consideră eronat societatea recurentă.

Numai atunci când în clauza arbitrală, ca procedură specială, nu este trecută instanţa arbitrală nu se poate admite excepţia de necompetenţă materială şi deci declina competenţa, însă în speţă aceasta este organizată şi funcţionează pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Atâta timp cât tribunalul arbitral este constituit şi funcţionează, recurenta aflându-se în eroare considerând că tribunalul arbitral nu ar fi constituit, prima instanţă în mod corect a declinat competenţa de soluţionare a cauzei.

Domenii speta

Spete similare