Nulitate Act

Operator de date cu caracter personal 5695  nulitate act

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VÂLCEA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 08 OCTOMBRIE 2009

INSTANŢĂ CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: C.C. judecător

GREFIER: C.C.

Pe rol este judecarea cauzei civile având ca obiect nulitate act formulată de reclamantele F M-D şi D E-A, în contradictoriu cu pârâţii D.E şi D.I.

Acţiunea a fost timbrată cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru, prin chitanţa nr. 0915984/2009(fila 3 dosar) şi timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică la a II – a strigare a cauzei au lipsit reclamantele, pârâţii, fiind reprezentaţi de avocat E.A., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 45/2009(fila 24 dosar).

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei, după care:

Instanţa respinge cererea formulată de apărătorul reclamantelor în şedinţa publică din data de 03 septembrie 2009 privind efectuarea unei adrese către Biroul Notarului Public P.I. pentru a trimite instanţei copia dosarului succesoral nr. 60/2001, întrucât se apreciază că probatoriu administrat în cauză este suficient.

Instanţa pune în discuţia părţilor excepţia tardivităţii cererii de constatare a nulităţii certificatului de moştenitor invocată de pârâţii prin întâmpinarea de la fila 25 dosar, şi excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantelor şi lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor, invocate de pârâţi prin cererea de la fila 31 dosar.

Apărătorul pârâţilor solicită admiterea excepţiilor şi unirea lor cu fondul. De asemenea arată că nu mai are cereri de formulat şi excepţii de invocat.

Instanţa constatând că nu mai sunt cereri de formulat şi excepţii de invocat apreciază dosarul în stare de soluţionare şi acordă cuvântul pe fond, pentru dezbateri:

Avocat E.A., având cuvântul, pentru pârâţi, solicită admiterea acţiunii, fără acordarea cheltuielilor de judecată.

INSTANŢA:

Pentru a se depune la dosar concluzii scrise de către apărătorul reclamantelor va amâna pronunţarea la data de 15 octombrie 2009.

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 15 octombrie 2009 pentru a se depune la dosar concluzii scrise de către apărătorul reclamantelor.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 08 octombrie 2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Dosar nr. 629/223/2009

Operator de date cu caracter personal 5695

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VÂLCEA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 15 OCTOMBRIE 2009

INSTANŢĂ CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: C.C., judecător

GREFIER: C.C.

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile având ca obiect nulitate act formulată de reclamantele F M-D şi D E-A, în contradictoriu cu pârâţii D.E şi D.I.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei, după care:

INSTANŢA:

Având nevoie de timp pentru studierea actelor şi lucrărilor de la dosar urmează a dispune amânarea pronunţării la data de 22 octombrie 2009.

 DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 22 octombrie 2009.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 15 octombrie 2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Dosar nr. 629/223/2009 nulitate act

Operator de date cu caracter personal nr. 5695

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VÂLCEA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2690

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 22 OCTOMBRIE 2009

INSTANŢĂ CONSTITUITĂ DIN:

Preşedinte: C.C, judecător

Grefier: C.C.

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile având ca obiect nulitate act formulată de reclamantele F M-D şi D E-A, în contradictoriu cu pârâţii D.E. şi D.I.,

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei, după care:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 08 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa pentru a se depune la dosar concluzii scrise de către apărătorul reclamantelor a dispus amânarea pronunţării la data de 15 octombrie 2009 şi apoi având nevoie de timp pentru studierea actelor şi lucrărilor de la dosar a dispus amânarea pronunţării la data de 22 octombrie 2009.

I N S T A N Ţ A:

Deliberând, constată următoarele:

La data de 9 februarie 2009 s-a înregistrat spre soluţionare pe rolul instaneţei, acţiunea formulată de reclamantele F M-D şi D E-A în contradictoriu cu pârâţii D.E. şi D.I., prin care solicită să se constate nulitatea certificatului de moştenitor nr. 52/23 aprilie 2001 şi a declaraţiei autentice nr. 632/2001 din dosarul de partaj succesoral nr. 60/2001 al BNP P.I. cât şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantele arată că sunt fiicele  şi unicele moştenitoare ale autorului D.I., decedat în luna ianuarie 2007.

În dosarul de partaj succesoral nr. 60/2001 al BNP P.I, s-a dezbătut succesiunea autorului D.I., decedat la data de 16 martie 1977, bunicul reclamantelor, de pe urma căruia au rămas ca moştenitori legali D.I. şi D.C. ambii fiii autorului, alături de soţia supravieţuitoare D.A..

In luna ianuarie 2007 a decedat D.I. pe urma căruia au rămas ca moştenitoare reclamantele, iar D.C. a decedat în luna februarie 2007, pe urma acestuia rămânând ca moştenitori D.I., în calitate de fiu şi D.E. – soţia supravieţuitoare.

De asemenea, în anul 2006 a decedat şi soţia supravieţuitoare a autoului D.I., D.A..

Conform certificatului de moştenitor a cărui nulitate se solicită, pe urma autorului D.I. a rămas ca moştenitor doar D.C., deoarece autorul D.I. şi D.A. ar fi renunţat la moştenire, conform declaraţiei autentice nr. 632/2001.

Certificatul de moştenitor este nul deoarece declaraţiile de renunţare la moştenire nu sunt ale moştenitorilor iar în plus, certificatul de moştenitor şi declaraţiile autentice sunt eliberate şi luate după expirarea termenului de acceptare a succesiunii de 6 luni, respectiv la peste 24 de ani de la data deschiderii succesiunii lui D.I., iar conform art. 700 cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii.

Renunţarea la moştenire nu poate avea niciun efect dacă acesta este făcută după expirarea termenului de obţiune succesorală de 6 luni.

Autorul acestora D.I.I. a acceptat moştenirea lui D.I. înainte de expirarea termenului de opţiune succesorală, acceptare ce poate fi expresă sau tacită, iar autorul a făcut acte de acceptare tacită cât şi acte de acceptare expresă.

Astfel, a locuit după decesul tatălui său în casa părintească până în anul 1980, când s-a căsătorit, iar în perioada 1977-1980 a avut folosinţa gospodăriei părinteşti, a cultivat şi a cules produsele de pe terenurile agricole, făcând acte de acceptare neechivocă care îi conferă calitatea de moştenitor.

Pentru dovedirea cererii, reclamantele au depus la dosarul cauzei acte de stare civilă(certificate de naştere, deces şi căsătorie) şi certificatul de moştenitor contestat, toate în xerocopie.

Prin întâmpinarea de la fila 25 dosar, pârâţii solicită respingerea acţiunii, invocând excepţia tardivităţii cererii de constatare a nulităţii certificatului de moştenitor, deaorece pentru motivele invocate certificatul este anulabil şi nu lovit de nulitate absolută, iar dreptul de a cere nulitatea se prescrie în termen de 3 ani de la emiterea acestuia, calculat din data de 23 aprilie 2001 cât şi faptul că autorul reclamantelor nu a făcut acte de acceptare a succesiunii, culesul porumbului nefiind act de acceptare.

Printr-o altă întâmpinare(filele 31-32 dosar), pârâţii solicită respingerea acţiunii reclamantelor ca nefondată, invocând excepţia lipsei  calităţii procesuale active a reclamantelor şi lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor.

In motivarea acestor excepţii, se arată că dreptul de obţiue succesorală este un act juridic unilateral şi se realizează prin manifestarea de voinţă a succesibilului, în sensul acceptării ori în sensul renunţării.

La momentul deschiderii succesiunii defunctului D.I., respectiv 23 aprilie 2001, singurii moştenitori legali la acel moment erau D.A. – soţie supravieţuitoare şi cei doi fii, D.I.I. şi D.I.C., iar singurul moştenitor acceptant  a fost D.I.C., ceilalţi fiind străini de succesiune prin neacceptare. Singurii care ar fi avut dreptul de a retracta şi de a cere anularea certificatului de moştenitor contestat, ar fi fost cei doi renunţători şi nu reclamantele, potrivit art. 701 cod civil, dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de obţiune succesorală.

Renunţarea la moştenire este actul juridic unilateral, expres şi solemn prin care succesibilul declară în termenul de prescripţie a dreptului de obţiune succesorală, că nu îşi însuşeşte, renunţă la titlul de moştenitor, desfiinţând cu efect retroactiv vocaţia sa succesorală, devenind străin de succesiune.

In speţa de faţă reclamantele în calitate de  fiice ale renunţătorului D.I.I., solicită practic retractarea în numele tatălui, fără a avea această calitate faţă de ei(pârâţii), care nu au această calitate de moştenitori la acel moment în certificatul de moştenitor a cărui anulare se solicită.

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri, respectiv certificat de urbanism, declaraţia de renunţare(autentificată sub nr. 510/26 martie 2001 la BNP E.P. la succesiunea autorului D.I., decedat la data de 16 martie 1977, fost cu ultim domiciliu în comuna O. (fila 57 dosar), certificat fiscal şi a fost administrată proba cu martori(filele 59-60 dosar).

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că la data de 16 martie 1977  s-a deschis succesiunea autorului D.I., pe urma căruia au rămas ca moştenitori legali D.I., D.C. în calitate de descendenţi de gradul I şi D.A., în calitate de soţie supravieţuitoare.

Din declaraţiile martorilor S.A. şi J.M., rezultă că după decesul autorului cei doi fii ai acestuia şi soţia supravieţuitoare au continuat să locuiască împreună în gospodăria autorului, fiii au ajutat-o pe mama lor la muncă şi în gospodărie, împreună au făcut parastasele defunctului după obiceiul locului, până în anuul 1982 sau 1983 când D.I. s-a căsătorit  şi a plecat din locuinţa părintească, dar a continuat şi după acest moment să vină în gospodăria părintească(filele 59-60 dosar).

Din certificatul de moştenitor nr. 52/2001/23 aprilie 2001-dosar nr. 60/2001 al BNP P.I., rezultă că de pe urma autorului D.I. a rămas ca moştenitor acceptant al succesiunii D.C., fiu, deoarece au renunţat la succesiune D.A.- soţie şi  D.I.(fiu), prin declaraţiile autentificate sub nr. 632/2001 de BNP P.I. şi BNP E.P.

Aşa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, în anul 2006 a decedat autoarea D.A., soţia supravieţuitoare a autorului, iar la data de 2 ianuarie 2007 şi respectiv în luna februarie 2007, au decedat şi descendenţii de gradul I ai autorului, D.I. şi D.C..

Referitor la acestă situaţie de fapt, se impun următoarele precizări :

Aşa cum s-a arătat, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultă cu certitudine că imediat după decesul autorului D.I., fiul acestuia D.I. cât şi soţia supravieţuitoare, D.A.au acceptat tacit succesiunea în termenul legal prevăzut de art. 700 alin. 1 cod civil şi anume termenul de 6 luni, faptul că fiul a locuit în gospodăria autorului său şi a folosit bunurilor succesorale, reprezentând manifestări de voinţă ale moştenitorului în sensul acceptării succesiunii

Potrivit art. 694 din Codul civil, cel care a acceptat succesiunea nu mai poate reveni asupra acceptării, opţiunea succesorală fiind un act juridic unilateral şi, în principiu, irevocabil.

Într-adevăr, în conformitate cu dispoziţiile art. 701 Cod civil, renunţătorul poate retracta renunţarea, dar cu îndeplinirea obligatorie a două condiţii şi anume, ca dreptul la opţiune a renunţătorului să nu se fi prescris prin îndeplinirea prescripţiei de 6 luni de la deschiderea succesiunii şi succesiunea să nu fi fost acceptată între timp de către alt succesibil.

Din acest punct de vedere, declaraţia de renunţare la succesiune, dată ulterior acceptării acesteia, cu încălcarea dispoziţiilor art. 694 din Codul civil, respectiv la peste 24 ani de la decesul autorului, este lovită de nulitate absolută, cauza acesteia fiind ilicită, conform art. 948 din Codul civil.

Constatând că declaraţiile de renunţare date de moştenitori au fost lipsite de orice efect juridic asupra actului iniţial de acceptare, iar ca urmare a anulării acesteia, succesibilul este pus în situaţia în care era înainte de renunţare, instanţa  apreciază că certificatul de moştenitor emis în baza declaraţiei respective, considerată nulă, este nul absolut, operând principiul potrivit căruia "resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis", astfel că acţiunea reclamantelor va fi admisă, aşa cum a fost formulată.

Referitor la excepţiile invocate de pârâţi, vor fi respinse din următoarele considerente:

Acţiunea în anularea certificatului de moştenitor se prescris în termen de 3 ani de la data la care a fost emis certificatul, dar numai în situaţia în care acţiunea este formulată de unul din moştenitorii care a participat la dezbaterea succesorală notarială. Într-o asemenea situaţie, forţa probantă a certificatului de moştenitor se întemeiază pe voinţa părţilor care au fost prezente la dezbaterea succesiunii, astfel încât aceste persoane pot contesta menţiunile cuprinse în certificat, numai dacă invocă o situaţie prin care le-a fost viciată voinţa.

În speţă reclamantele nu au participat însă la procedura succesorală, iar autorul acestora, care aşa cum s-a arătat a acceptat succesiunea în termen legal, a dobândit bunurile din masa succesorală de la data decesului autorului său - 16 martie 1977 şi drept urmare, în această ipoteză acţiunea în constatarea nulităţii certificatului de moştenitor este imprescriptibilă.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor şi pasivă a pârâţilor, aşa cum s-a arătat, autorii părţilor erau decedaţi la data introducerii cererii de chemare în judecată, astfel încât, prin acceptarea succesiunii de autorii lor, reclamantele şi pârâţii - ca succesori în drepturi ai acestora şi acceptanţi ai succesiunii, au în speţă, calitate procesuală activă şi respectiv pasivă de a sta în judecată.

Consecinţă a admiterii acţiunii, în conformitate cu disp. art. 274 cod procedură civilă, pârâţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamante, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţiile tardivităţii introducerii cererii de constatare a nulităţii certificatului de moştenitor, a lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor - invocate de pârâţi;

Admite acţiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâţii;

Constată nulitatea absolută a declaraţiei de renunţare la succesiunea autoruluiD.I., a numitului D.I.I. şi a certificatului de moştenitor nr. 52/2001 din data de 23 aprilie 2001 eliberat de BNP P.I.;

Obligă în solidar pe pârâţi să plătească reclamantelor suma de 19 lei cheltuieli de judecată;

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare;

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009 la sediul Judecătoriei Drăgăşani.

Preşedinte, Grefier,

Red/tehnored. C.C.

Ex.6

9 noiembrie 2009

Domenii speta

Spete similare