Furt

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

SENTINŢA PENALĂ NR. 586 03 Decembrie 2010

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 13.05.2010, al Parchetului de pe lângă Judecătoria M. din dosarul nr. 189/P/2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate a inculpatului T. I. , pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu şi furt calificat, prevăzute şi pedepsite de art. 192 alin 2 C.pen şi art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g C.pen cu aplicarea art. 33 lit a C.pen şi art. 37 lit a C.pen.

în cuprinsul actului de sesizare al instanţei, s-a reţinut următoarea stare de fapt:

în noaptea de 19/20.01.2010, învinuitul T. I. a pătruns pe poarta deschisă a curţii locuinţei părţii vătămate Ş. L, fără a forţa sistemul de închidere al acesteia şi s-a deplasat în spatele casei de unde a sustras un bidon de 60 litri, plin în proporţie de 75% cu motorină, pe care ulterior a valorificat-o numutului N. M. , fără a aduce la cunoştinţa acestuia provenienţa bunului, pe care partea vătămată 1-a recuperat ulterior de la acesta.

Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţie parte vătămată, f. 7-8, declaraţie martor Nistorean Niculaua Marius Neculai, f. 10, dovadă de ridicare şi predare-primire a

-  2  -

bunului sustras, f. 11, declaraţie martor Lovin Gheorghe, f. 13, fişă cazier judiciar inculpat, f. 14, declaraţie învinuit, f. 19.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: cazier judiciar inculpat, f. 10, declaraţie parte civilă, f. 31, declaraţie inculpat, f. 32, declaraţie parte vătămată, f. 33, declaraţie martor N. M., f. 34, declaraţie martor L. Ghe., f. 35, acte medicale depuse în xerocopie de către inculpat, f. 39-64, declaraţie martor P. E., f. 65.

La cererea inculpatului, Serviciul de Medicină legală Judeţeană B. a expertizat psihiatric inculpatul, concluziile fiind cuprinse în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 3150 din 20.10.2010, aflat la fila 70 dosarul cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 20.01.2010, partea vătămată Şova Ioan a formulat plângere penală prin aducea la cunoştinţa organelor de cercetare penală că în data de 19.01.2010, în jurul orei 20,00 i-a fost sustras din spatele casei un bidon de 60 1 cu motorină, partea vătămată indicând ca autor al furtului pe inculpatul din prezenta cauză.

Din declaraţiile părţii vătămate Ş. L, date atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că în seara zilei de 19.01.2010, în jurul orei 20,00, a fost sunat pe telefonul mobil de către vecina sa care i-a comunicat că în grădina casei sale se află o persoană care

2 a aruncat peste gard un obiect voluminos. Partea vătămată s-a deplasat în grădina din spatele casei şi, mergând pe urmele lăsate de făptuitor pe zăpadă, a ajuns în centrul satului de unde nu a mai putut identifica urmele. întrucât vecina îi spusese că persoana pe care a văzut-o la el în curte se numeşte T. I., s-a deplasat la locuinţa acestuia, însă nu 1-a găsit acasă, apoi s-a deplasat la cârcima din sat unde s-a întâlnit cu A. FI. care i-a comunicat că 1-a văzut pe inculpat în autoturismului aparţinând lui N. N.

Audiat, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, arătând că în seara zilei 19.01.2010, în jurul orelor 22,00-23,00, a pătruns în curtea locuinţei părţii vătămate Ş.I., pe poartă, fără a forţa sistemul de închidere, apoi s-a deplasat în spatele curţii şi din şură, a cărei uşă era deschisă, a sustras un bidon de 45 1 cu motorină, despre existenţa căruia ştia întrucât lucra la partea vătămată. Inculpatul mai declară că bidonul sustras i 1-a dat martorului N.M., care 1-a aşteptat cu maşina în drum.

Audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul N.M. a declarat că în seara respectivă inculpatul a venit la barul său şi 1-a întrebat dacă nu doreşte 60 1 de motorină în contul datoriei pe care o are la el. întrucât a fost de acord, s-a deplasat cu maşina proprietatea sa spre locuinţa despre care martorul credea că este a inculpatului, aşteptându-1 pe acesta la căpătui unei uliţe să se întoarcă cu bidonul de motorină. întrucât inculpatul a revenit la maşină cu bidonul cu motorină, a luat bidonul, a cărui provenienţă nu o cunoştea şi a plecat.

Audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul L. Ghe. a declarat că a fost prezent când

inculpatul a dat declaraţie în faţa organelor de poliţie, recunoscând săvârşirea faptelor.

în data de 20.01.2010, bidonul cu motorină aparţinând părţii vătămate a fost recuperat de la martorul N.M. şi predat părţii vătămate, conform dovezii de la fila 11 dos. urm.pen.

Instanţa reţine astfel că declaraţiile inculpatului, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor, se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate şi a martorului N. M., întregul material probator administrat în cauză cofirmând săvârşirea de către inculpat a faptelor.

în drept, fapta inculpatului T. I. de a pătrunde, fără drept curtea şi în şura părţii vătămate Ş.I., fără consimţământul acestuia, pe timp de noapte întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de pătrundere efectivă în curtea şi în şura părţii vătămate. Urmarea imediată este reprezentată de încălcarea libertăţii părţii vătămate de a-şi desfăşura viaţa privată într-un loc ales liber fără vreun amestec abuziv şi nedorit din partea terţilor, iar legătura de cauzalitate dintre fapta şi prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptelor lor şi a consecinţelor păgubitoare asupra inviolabilităţii domiciliului părţii vătămate şi a urmărit acest rezultat, care apare ca inevitabil din momentul pătrunderii acestuia în curtea locuinţei şi apoi în şură fără acordul părţii vătămate.

Fapta inculpatului T. I., care în seara zilei de 19.01.2010, în jurul orei 22,00, după ce a pătruns în şura părţii vătămate de unde a sustras fără consimţământul părţii vătămate, cu scopul însuşirii pe nedrept, un bidon de

3 60 1 cu motorină, întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 Ut. g Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de luare a bidonului cu motorină din posesia părţii vătămate, fără consimţământul acesteia.

Urmarea imediată constă în producerea unui prejudiciu în patrimoniul părţii vătămate. între acţiunea de luare şi producerea prejudiciului există legătură de cauzalitate, acţiunea de luare a bunului având ca şi consecinţă producerea prejudiciului în patrimoniul părţii vătămate.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, prevăzute de art. 19 al.l lit.a C.pen. Astfel, acesta a prevăzut că prin acţiunea sa produce o pagubă în patrimoniului părţii vătămate şi a urmărit producerea acestui rezultat. Săvârşirea faptei cu intenţie directă, rezultă în cauză şi din existenţa şi realizarea scopului special constând în însuşirea bunurilor pe nedrept.

Aspectul de calificare este atras de întrunirea circumstanţei agravante prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit.g Cod penal, în modalitatea furtului săvârşit pe timp de noapte.

întrucât infracţiunile au fost săvârşite de acelaşi subiect activ înainte de rămânerea definitivă a unei condamnări pentru oricare dintre ele, în cauză sunt întrunite condiţiile de existenţă ale pluralităţii infracţionale sub forma concursului real de infracţiuni prevăzută de art. 33 lit.a) Cod penal. în acest sens, instanţa constată că este vorba despre o conexitate etiologică, infracţiunea de violare de domiciliu fiind săvârşită pentru înlesnirea comiterii infracţiunii de furt.

Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârşite de inculpat există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanţa va avea în vedere, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, în privinţa gradului de pericol social concret al faptelor săvârşite de inculpat, instanţa apreciază că gradul de pericol social este specific acestui tip de infracţiuni dar nu este unul foarte ridicat, faţă de modalitatea de săvârşire a faptelor şi prejudiciul relativ mic creat în patrimoniul părţii vătămate.

Instanţa va avea în vedere şi circumstanţele referitoare la persoana şi conduita inculpatului.

Astfel, acesta a recunoscut săvârşirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală şi a avut o atitudine sinceră de recunoaştere şi regret a faptelor săvârşite. De asemenea, prejudiciul a fost recuperat integral. De asemenea, instanţa va avea în vedere şi starea de sănătate precară a inculpatului, faptul că acesta suferă de epilepsie cu tuburări psihice, deşi la data săvârşirii faptelor avea discernământ, aşa cum rezultă din expertiua medico-legală psihiatrică efectuată la cererea inculpatului. Instanţa va reţine astfel, la dozarea pedepsei, circumstanţa atenuantă prevăzute de art. 74 lit c C.pen.

Având în vedere si dispoziţiile art. 76 lit c C.pen, instanţa va aplica inculpatului pedepsa închisorii de 1 an şi 6 luni închisoare pentru fiecare din cele două infracţiuni săvârşite de acesta.

4

în ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa reţine că, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou şi Hrcălab c. României şi Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudenţă este obligatorie, aplicându-se cu preeminenţă faţă de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituţie, exerciţiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a Ii-a şi b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executării pedepsei.

în ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o

încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite de inculpat acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracţiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c, d şi e Cod penal.

Instanţa reţine că inculpatul a săvârşit ambele infracţiuni în stare de recidivă postondamnatorie, în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 205 din 7.02.2006 pronunţată în dosar nr. 5375/2005 al Judecătoriei M., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 445 din 7.07.2007 a Curţii de Apel B., astfel că în cauză devin incidente dispoziţiile art. 83 Cod penal.

în aplicarea dispoziţiilor art. 83 C.pen, instanţa va dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 205/7.02.2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 445/7.06.2007 a Curţii de Apel B., pe care o va cumula cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentinţă pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin 2 C.pen, rezultând o pedeapsă de executat de 3 ani şi 6 luni închisoare.

De asemenea, în temeiul aceloraşi dispoziţii legale, va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 205/7.02.2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 445/7.06.2007 a Curţii de Apel B., pe care o va cumula cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închiosare aplicată prin prezenta sentinţă pentru săvârşirea infracţiunii furt calificat, prevăzută de art. 208 alini-art. 209 alin 1 lit g C.pen, rezultând o pedepasă de executat de 3 ani şi 6 luni închisoare.

în baza art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, având în vedere că cele două infracţiuni se află în concurs real etiologic, va contopi pedeapsa de de 3 ani şi 6 luni aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin 2 C.pen cu pedeapsa de 3 ani şi 6 luni aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin 1, art.

5 209 alin 1 lit g C.pen, în pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni înschisoare, la care va condamna inculpatul.

în temeiul dispoziţiilor art. 88 C.pen, instanţa va deduce din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare, perioada de arest preventiv efectuată de inculpat de la data de 12.07.2005 la data de 20.10.2005, aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar şi din extrasul deciziei penale nr. 445 din 7.06.2007 a Curţii de Apel B.

Instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a Ii-a şi b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executării pedepsei.

Instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite de inculpat acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracţiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c, d şi e Cod penal.

Cu privire la latura civilă, instanţa constată că prejudiciul creat părţii vătămate a fost recuperat prin restituirea bunului sustras, partea vătămată declarând că nu înţelege să se constituie parte civilă în cauză.

în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 400 lei, reprezentând chetuieli judiciare către stat şi va lua act că inculpatul a avut apărător ales.

Domenii speta

Spete similare