Contracte

JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU SENTINŢA CIVILĂ  NR. 590

Din 22.02.2011

Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr... ./260/2006 pe rolul Judecătoriei Moineşti, reclamanţii A.N., A.C. au chemat în judecată pe pârâţii UJCOOP..., Prefectura...., Cooperativa de Consum ...., E.V., Notar Public G.P., solicitând constatarea nulităţii absolute , parţiale a contractului de vânzare-

cumpărare dintre Federal Coop .... şi Cooperativa de Consum....., autentificat

de către Notar Public G.F. sub nr....., repunerea părţilor în situaţia anterioară şi

să se constate nulitatea absolută a Ordinului Prefectului .... care a fost anulat prin Ordinul Prefectului .....

Cererea a fost timbrată cu 12 lei prin chitanţa nr......, 0,30 lei timbru

judiciar şi în motivare arată reclamanţii că autorii lor au dobândit terenul care face obiectul contractului a cărui anulare se solicită , printr-un contract voluntar în anul 1947 , în prezent prin două ordine ale prefectului succesive s-a constatat că proprietatea aparţine Federal Coop B. care 1-a rândul său a vândut terenul Cooperativei de Consum.....

In cauză s-au depus acte , au fost ataşate în vederea consultării dosarele .../260/2008 al Judecătoriei Moineşti,probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

La data de .... , A.N. şi A.C. se adresează Judecătoriei Moineşti cu o cerere de judecată prin care solicită în contradictoriu cu Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum ...., Prefectura ..., Cooperativa de Consum ..., E.V., Notar Public G.F. , să se constate nulitatea absolută , parţială a contractului de vânzare-cumpărare dintre Federal Coop .... şi Cooperativa de Consum .... ,

autentificat de către Notar Public G.F. sub nr....., repunerea părţilor în situaţia

anterioară şi să se constate nulitatea absolută a Ordinului Prefectului.... care a fost anulat prin Ordinul Prefectului.....

Prin încheierea din data de 16.01.2007 (fila 72) , faţă de situaţia că  s-a

declarat apel la SC nr...../... , Dosar .... s-a suspendat cauza conform art.244

pct. 1 Cod proc civilă.

Prin s .c. nr...../.....a Judecătoriei Moineşti, s-a admis acţiunea formulată

de reclamanţii A.N. şi A.C. în contradictoriu cu Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum .... , Cooperativa de Consum ...., s-a respins ca rămasă fără obiect cererea aceloraşi reclamanţi împotriva Prefecturii .... şi Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum , s-a admis excepţia prematurităţii cererii

faţă de Comisia Locală ..... şi Cooperativa de Consum .... , s-a constatat nul

absolut parţial contractul de vânzare autentificat de către Notar Public G.F. sub nr....., numai în ceea ce priveşte suprafaţa de 1810,17 mp situat în intravilanul

2

corn ..... , jud.Bacău , s-a constat revocat Ordinul nr...... şi Ordinul ..... ale

Prefectului judeţului .... , s-a respins ca prematură cererea privind plângerea la Legea 247/2005 , s-a respins cererea privind daunele cominatorii.

Prin DC Nr...../R/.... a Tribunalului Bacău s-a casat cu rejudecare s .c

nr.....a Judecătoriei Moineşti.

La rejudecarea cauzei , prin s.c nr.....a Judecătoriei Moineşti , s-a admis

în parte acţiunea reclamanţilor în contradictoriu cu COMISIA LOCALĂ de aplicare a Legilor Fondului Funciar a corn.......

A fost obligată pârâta Comisia Locală de aplicare a Legilor Fondului Funciar ....să întocmească documentaţia conf. prevederilor Legii

18/1991,privind suprafaţa de 1754 m.p. teren situată în corn. ... cu vecinii:.....în

vederea atribuirii acesteia, reclamanţilor.

S-a respins cererea privind obligarea acestei pârâte la plata daunelor cominatorii.

S-a respins acţiunea formulată de reclamanţi împotriva pârâtelor COOPERATIVA de CONSUM ...„UNIUNEA JUDEŢEANĂ a Cooperativelor de Consum .... şi a COMISIEI JUDEŢENE .... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

In considerentele s.c.  nr..... a judecătoriei Moineşti s-a reţinut că

reclamanţii au solicitat în baza Legii nr.247/2005 să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 1751 m.p. pe vechiul amplasament,pe raza comunei .... ,să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-

cumpărare încheiat pentru această suprafaţă de teren,Comisia Locală.....să fie

obligată la plata de daune cominatorii.

Reclamanţilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de

1751 m.p. teren  în corn...... ,cu această suprafaţă de teren intrând în C.A.P.

autorii reclamanţilor.

Deoarece reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe vechiul amplasament, după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, reclamanţii au solicitat ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament.

Terenul în litigiu a fost ocupat de Federal Coop ....., care în perioada

1965 - 1966 a construit pe acesta un magazin universal.

Cu toate că după apariţia Legii 18/1991, reclamanţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren, prin Ordinul

Prefectului nr....., a fost atribuit terenul  în litigiu FEDERAL COOP ...., care

prin contractul de vânzare - cumpărare  autentificat sub  nr.....,1-a vândut

Cooperativei de Consum  ....., contract de vânzare - cumpărare a cărui nulitate

absolută au solicitat-o reclamanţii.

După înstrăinarea terenului prin contractul de vânzare - cumpărare menţionat mai sus,prin Ordinul Prefectului judeţului .... nr..../...1997, s-a revocat Ordinul nr.. .71996.

3

In aceeaşi perioadă, a avut loc şi o reorganizare a Federal Coop .... şi Cooperativei de Consum ...., în locul acestora înfiinţându-se Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum .... în care este membră şi Cooperativa de Consum...., care a absorbit Cooperativa de Consum ......

în urma demersurile efectuate de către reclamanţi pentru atribuirea terenului ce a aparţinut autorilor lor, pe vechiul amplasament, Comisia Locală

pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar....., le-a comunicat că nu există teren

rezervă pentru compensare

Cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate, al reclamanţilor pe vechiul amplasament:

Conform prevederilor art.ll alin.2.1 din Legea nr. 18/1991,modificată şi completată, terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate,pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

Terenul în litigiu nu a fost atribuit legal altor persoane. Atribuirea acestui teren iniţial Federal Coop ...., în folosinţă, nu i-a conferit acesteia un drept de proprietate.

Situaţia că ulterior pentru acest teren s-a încheiat un contract de vânzare -cumpărare, nu este de natură a anula dreptul proprietarului terenului de a solicita atribuirea în natură.

Referitor la cererea privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare - cumpărare existent pentru terenul în litigiu, instanţa a respins cererea pentru următoarele considerente:

Prin Ordinul Prefectului nr..../....1996, a fost atribuit terenul în litigiu FEDERAL COOP ...., care prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat

sub nr...../ ....1996 ,1-a vândut Cooperativei de Consum ...., contract de

vânzare - cumpărare a cărui nulitate absolută au solicitat-o reclamanţii.

După înstrăinarea terenului prin contractul de vânzare - cumpărare menţionat mai sus,prin Ordinul Prefectului judeţului Bacău nr.71/24.03.1997, s-a revocat Ordinul nr.82/1996.

Motivul invocat de către reclamanţi pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare - cumpărare, este că Ordinul nr..../1996, a fost revocat prin Ordinul nr... ./1997.

Instanţa a apreciat că revocarea Ordinului nr...., nu prezintă relevanţă juridică în cauză, prin prisma respectării condiţiilor imperative prevăzute de lege, la încheierea unui contract de vânzare - cumpărare.

Contractul de vânzare - cumpărare încheiat, întruneşte condiţiile de formă şi fond prevăzute de lege iar actul în baza căruia a fost încheiat era în vigoare , la data încheierii lui.

S-a menţionat că reclamanţii nu au dovedit că ar fi existat la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare nr...../1996 o cauză ilicită s-au că

4

acesta a fost încheiat prin fraudarea legii, deoarece la data încheierii contractului nu fusese emis Ordinul nr..../1997 şi că nu pot fi imputate părţilor care au încheiat contractul de vânzare - cumpărare, nereguralităţi ce cad în sarcina emitentului Ordinului Prefectului.

De asemenea, situaţia că primul ordin nu putea fi revocat tot printr-un ordin de către instituţia Prefectului, de asemenea nu are relevanţă, instanţa având în vedere că primul ordin a intrat în circuitul civil şi putea fi anulat doar de către instanţa de judecată.

Prin DC nr...../R/....2008 pronunţată de Tribunalul Bacău , s-a respins ca

nefondat recursul împotriva s.c. nr..../.....2008 a judecătoriei Moineşti formulat

de către A.N. şi A.C., a fost admis recursul de către Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului Funciar ...., s-a reţinut cauza spre rejudecare şi pe fond s-a respins acţiunea reclamanţilor în contradictoriu cu această pârâtă , au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Din considerentele DC nr..../R/....2008 pronunţată de Tribunalul Bacău , se retine că Ordinul Prefectului nr..../1997 a fost anulat de Ordinul Prefectului nr..../1996 , actul administrativ ulterior emis intră în contradicţie cu principiul irevocabilităţii actelor administrative care au produs efecte juridice , în aceste condiţii Ordinul Prefectului cu nr..../1996 nu putea fi anulat decât de către o instanţă.

De asemenea se arată că prin emiterea Ordinului .../1997 s-a adus atingere dreptului de proprietate al Federal Coop .... , cu consecinţa încălcării art.l din Protocolul nr.l C.E.D.O. şi prin urmare contractul de vânzare-cumpărare nu este afectat de nici o nulitate absolută , Cooperativa de Consum

.....cumpărând de la proprietar tară ca între părţi să fie identificată o conivenţă

frauduloasă ori să existe o cauză ilicită.

Faţă de cele arătate anterior instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia autorităţii lucrului judecat.

Părţile, mai puţin Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum .... , Cooperativa de Consum ...., au solicitat respingerea acţiunii deoarece nu există identitate de părţi şi astfel nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.l201 Cod proc civilă.

Autoritatea lucrului judecat (res iudicata pro veritate habetur) este o instituţie de drept procesual civil destinată să asigure stabilitatea raporturilor juridice devenite litigioase şi soluţionate de către organele de jurisdicţie. Un lucru odată judecat trebuie considerat ca fiind adevărat, iar hotărârea judecătorească ţine loc de adevăr.

Sintagma lucru judecat provine din latinescul res iudicata, care semnifică ceea ce s-a judecat sau soluţionat. Din punct de vedere procesual această expresie se raportează la efectele hotărârii judecătoreşti. Fundamentul lucrului judecat rezidă în necesitatea de a da eficienţă hotărârii judecătoreşti şi de a evita o nouă judecată asupra aceleiaşi chestiuni litigioase.

Instituţia lucrului judecat este reglementată şi de Codul civil în art. 1201.

5

Potrivit acestui text: „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate". Codul civil reglementează lucrul judecat ca o prezumţie legală absolută şi irefragabilă de conformitate a hotărârii cu adevărul

Pentru existenţa lucrului judecat art. 1201 din Codul civil cere existenţa identităţii între hotărârea dată şi cea care urmează, respectiv: identitatea de obiect (eadem res), identitatea de cauză (eadem causa), şi identitatea de părţi (conditio personarum).

Cele trei elemente arătate anterior trebuie să fie întrunite cumulativ. In cazul în care lipseşte unul dintre cele trei elemente nu mai putem să vorbim despre autoritatea lucrului judecat (quae nisi omnia concurrunt, alia res est) , astfel că pentru a opera excepţia autorităţii lucrului judecat se cere o identitate între raportul juridic dedus judecăţii şi raportul juridic judecat anterior, iar părţile care stau în judecată trebuie să aibă aceiaşi calitate procesuală. Primul element al puterii lucrului judecat se referă la identitatea de obiect. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca obiectul din cea de-a doua acţiune să fie identic. Acest lucru se poate verifica prin raportarea statuărilor cuprinse în dispozitivul hotărârii cu obiectul determinat în cea de-a doua acţiune. Dacă în cererea ulterioara se formulează mai multe capete de cerere există autoritate de lucru judecat cu privire la acel capăt de cerere care a format deja obiectul unei judecăţi; altfel s-ar putea ajunge la situaţia ca una din părţi să formuleze o cerere de chemare în judecată ulterioară în mod formal, cu mai multe capete de cerere, spre a evita astfel consecinţele puterii lucrului judecat. De asemenea, jurisprudenţa noastră a decis, în mod judicios, că pentru a exista autoritate de lucru judecat nu este necesar ca obiectul să fie formulat în ambele acţiunii în acelaşi mod, fiind suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de parte este identic; chiar dacă cu prilejul primei judecăţi dreptul pretins de una dintre părţi s-a discutat numai pe cale incidenţă hotărârea pronunţată are putere de lucru judecat faţă de o altă acţiune în cadrul căreia se urmăreşte valorificarea unuia şi aceluiaşi drept.

Al doilea element esenţial al puterii lucrului judecat este identitatea de cauza.

Cauza reprezintă justificarea pretenţiei promovate în justiţie. Raţiunea cauzei constă dintr-un fapt juridic, care formează baza dreptului cerut. In funcţie de drepturile recunoscute unei părţi sau constatările făcute printr-o hotărâre definitivă, dată într-un alt proces şi a elementelor lucrului judecat se poate stabili în concret dacă într-o cauză civilă există sau nu autoritate de lucru judecat.

Puterea lucrului judecat este, în mod indiscutabil, o calitate care o dobândeşte hotărârea judecătorească.

Cum repunerea în discuţie într-o nouă procedură judiciară a aceloraşi cereri şi în contradictoriu cu aceleaşi părţi sau cu succesorii lor ar însemna

6

ignorarea efectelor juridice a acestei hotărâri si menţinerea pe termen nelimitat a unui conflict între părţi si/sau între acestea si succesori, ceea ce ar afecta grav siguranţa raporturilor juridice civile si încrederea în sistemul judiciar, în temeiul art. 166 Cod pr civila şi art. 1201 Cod civil, instanţa va admite excepţia. De altfel, în acest sens, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care se reţine în mod constant că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminenţei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenţiei, principiu enunţat în preambulul Convenţiei. Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preemineţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care prespune, printre altele, ca soluţiile definitive date de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi rediscutate (Brumărescu c. României, §61).'

Recent, în cauza Amurăriţei c. României, din data de 23.09.2008, Curtea Europeană a mers mai departe arătând că instanţele trebuie sa ţină cont chiar şi de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare finalizate prin hotărâri definitive, si să nu le mai repună în discuţie într-o nouă procedură, ba mai mult, în funcţie de particularităţile cauzei, trebuie să analizeze şi posibilitatea ca în anumite situaţii, constatările din hotărârile judecătoreşti să poată fi opuse chiar şi terţilor (§ 3 i-38).

Referitor la faptul din speţă, instanţa constata ca în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului se reţine în mod constant ca autorităţilor judiciare nu le este permis ca prin acţiunile sau inacţiunile lor să împiedice realizarea scopului unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, scop care poate rei .iHa nu doar din dispozitiv ci şi din motivare, decât în cazurile în care există o i mpos i: obiectivă de executare, temeinic justificată de către autoritatea

care invocă imposibilitatea de executare (a se vedea spre exemplu în acest sens cauza Niţescu c. României).

Faţă de cele arătate anterior va fi admisă excepţia şi va fi respinsă pe excepţia autorităţii lucrului judecat cererea.

Domenii speta

Spete similare