Infractiuni

Sentinţa penală nr. 192/25.03.2011

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă, constată următoarele :

Prin rechizitoriul nr.l941/P/2010 din data de 20.08.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti au fost trimişi în judecată inculpaţii S. C, S. I., S. D., S. G. şi S. B. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.l - 209 alin.l lit.a,g şi i din Codul penal.

In actul de sesizare este reţinută următoarea situaţie de fapt:

In seara zilei de 07/08.07.2010, au pătruns prin efracţie în curtea locuinţei părţii vătămate T. D. din comuna S., sat G., judeţul B., de unde au sustras mai multe bunuri, după care au pătruns tot prin efracţie în curtea părţii vătămate B. M. de unde au sustras un cazan de ţuică.

Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: sesizările şi declaraţiile părţilor vătămate (fi. 10, 11 şi 27-30); dovezile de primire -predare a bunurilor sustrase către părţile vătămate (fi. 18 şi 19), procesele -verbale de identificare învinuiţilor şi predarea acestora de la B. la Poliţia S. (fi. 16 şi 17), declaraţiile martorilor (fl.20-26), procesele-verbale de reconstituire (fi.12-15), declaraţiile martorilor (fi.10 şi 21-27) şi declaraţiile inculpaţilor.

Atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească inculpaţii au fost audiaţi, aceştia recunoscând faptele săvârşite şi au formulat probe în circumstanţiere apărarea .

Legal citată, partea vătămată T. D. s-a prezentat în instanţă, constituindu-se parte civilă cu suma de 880 lei reprezentând daune materiale iar vătămată B. M. nu s-a constituit parte civilă deoarece prejudiciul a fost recuperat în totalitate.

La dosar au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 07/08.07.2010 , inculpaţii S. C., S. L, S. D., S.G. şi S.B. i-au solicitat numitului CV., conducător auto să se îi transporte din or. D. în mun. B..

Când au ajuns în localitatea G.de pe raza comunei Se, inculpaţii au solicitat conducătorului auto să se deplaseze pe uliţa principală a satului G., deoarece au de ridicat mai multe bunuri de la o cunoştinţă. Ajungând la locuinţa părţii vătămate T. D., inculpaţii au escaladat gardul de unde au sustras de la un autoturism ce se afla în curte, un acumulator marca Montbac iar de pe un tractor un filtru de aer şi un rezervor de răcire.

După ce au sustras bunurile, s-au deplasat la locul unde era parcat taxiul şi după introducerea bunurilor respective în portbagajul autoturismului, inculpaţii au solicitat conducătorului auto să se deplaseze la o altă locuinţă şi ajungând la locuinţa părţii vătămate B. M., au descuiat sistemul de siguranţă a porţii, apoi au

2

pătruns pe poarta principală în curte de unde au demontat dintr-o vatră cu cuptor un cazan de cupru cu o capacitate de 50 litri, după care s-au deplasat la autoturism, unde au introdus cazanul în portbagajul taxiului.

După ce au sustras bunurile de la locuinţa celor două părţi vătămate , inculpaţii au solicitat şoferului de taxi să se deplaseze spre comuna B., judeţul Bacău şi în timp ce se deplasa au observat un echipaj de poliţie , motiv pentru care i-au solicitat şoferului să oprească autoturismul, din care au coborât inculpaţii S. D., S. G. şi S. B., iar inculpaţii S. C. şi S. I. şi-au continuat deplasarea, aceştia fiind opriţi de către echipajul de poliţie.

In urma verificărilor efectuate , cei doi inculpaţi nu au putut justifica provenienţa bunurilor din portbagajul taxiului, motiv pentru care au fost conduşi la postul de poliţie unde au recunoscut săvârşirea faptelor.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă este dovedită prin următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile părţii vătămate B. M. potrivit cărora , în data de 08.04.2010, în jurul orei 04.00 a constatat că îi lipseşte cazanul de ţuică din cupru de pe cuptorul de lut, după care a fost chemat la poliţie şi i-a fost predat de către organele de poliţie, coroborată cu declaraţia părţii civile T. D. , care relatează că i-au fost furate mai multe bunuri , ulterior aflând că inculpaţii sunt autorii faptei, acestea fiindu-i restituite în dimineaţa zilei de 08.07.2010.

Declaraţia părţilor vătămate se coroborează cu declaraţia inculpaţilor care au recunoscut săvârşirea, precum cu declaraţia martorului C. M. care a precizat că i-a transportat pe inculpaţi în comuna S.de unde au sustras bunurile.

Toate probele administrate în cauză şi menţionate anterior converg către ideea că inculpaţii sunt autorii celor două fapte, care de altfel au recunoscut săvârşirea acestora pe tot parcursul procesului penal.

în drept, fapta inculpaţilor S. C, S. I., S. D., S. G., S. .B constând în aceea ca la data de 07/08.07.2010, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale au pătruns prin escaladare pe timp de noapte, în curţile părţilor civile T. D. şi B. M. de unde au sustras mai multe bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 2o8 alin.l-2o9 alin.l lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Astfel, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, întrucât inculpaţii au sustras mai multe bunuri din posesia părţilor vătămate, în scopul însuşirii pe nedrept, iar urmarea imediată constând în stăpânirea bunului s-a realizat înaintea intervenţiei organelor de poliţie, existând legătură de cauzalitate între acţiunea inculpaţilor de luare a bunurilor şi intrarea în stăpânirea acestora, astfel încât sunt întrunite toate elementele laturii obiective a infracţiunii.

De asemenea, sunt întrunite elementele laturii subiective, inculpaţii acţionând cu intenţie directă în sensul art. 19 pct.l, lit. a Cod penal, întrucât au urmărit însuşirea acestora.

Reţinerea circumstanţelor agravante de la art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i se impune din moment ce fapta a fost comisă de cinci persoane , în timpul nopţii,

3

prin escaladarea gardului ce delimita proprietăţile părţilor vătămate , astfel cum reiese din declaraţiile inculpaţilor administrate în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanţa constată că fapta există, a fost săvârşită de către inculpaţi şi constituie infracţiune în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, urmând să îi condamne pe inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g şi i C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate celor cinci inculpaţi, instanţa va avea în vedere disp. art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, modalitatea şi împrejurările în care au fost săvârşite, noaptea, valoarea prejudiciului şi faptul că acesta a fost recuperat parţial, dar şi persoana inculpaţilor, care nu sunt la prima abatere aceştia aşa cum reiese din fişele de cazier judiciar, au recunoscut şi regretat săvârşirea faptei.

Faţă de cele menţionate anterior, instanţa va reţine cu privire la inculpaţi circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, făcând şi aplicarea art. 76 lit. c Cod penal îi va condamna pe fiecare inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu privire la inculpatul S. C, cum prezenta infracţiune a fost săvârşită in termenul de încercare de 2 ani şi 6 luni închisoare al suspendării condiţionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 175/23.03.2010 a Judecătoriei Moineşti, astfel încât, instanţa va da eficienta dispoziţiilor art. 83 Cod penal.

Astfel, instanţa va dispune revocarea suspendarea condiţionata a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinţa susmenţionată, pe care o va adăuga la pedeapsa ce va fi aplicată prin prezenta hotărâre.

Totodată, instanţa va face aplicarea art. 64 lit. a teza a a-II-a si lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art.71 Cod penal, in condiţiile art. 8 CEDO.

Cu privire la pedeapsa accesorie ce urmează a fi aplicată inculpaţilor S. I., S. D., S. G. şi S. B. instanţa reţine că natura faptei săvârşită, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

Nu va interzice inculpaţilor dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou şi Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor

4

electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.

Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetăţeni.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunţarea unei hotărâri cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, motiv pentm care în baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaţilor, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art.82 din Codul penal, pentru fiecare inculpat.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei accesorii.

In baza dispoziţiilor art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

Sub aspectul laturii civile, instanţa va respinge pretenţiile solicitate de către partea civilă T. D. ca neîtemeiate, deoarece din probele administrate nu a făcut dovada existenţei prejudiciului.

Va lua act că partea civilă B. M. nu s-a constituit parte civilă deoarece bunurile au fost recuperate în totalitate.

In baza art. 191 alin.l cod procedură penală va obliga fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare