Furt

JUDECĂTORIA MONEŞTI JUDEŢUL BACĂU

s.p. 195/28.3.2011

Asupra cauzei penale de faţă,

Constată că prin rechizitoriul nr...../P/2010 al Parchetului Moineşti,

jud. Bacău şi înregistrată sub nr....../260/2010 pe rolul Judecătoriei Moineşti,

au fost trimişi în judecată inculpaţii:

P C pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.208 alin.l -art.209 alin.l lit.a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal şi

R N, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art.208 alin.l , art.209 alin.l lit.a Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.

în actul de sesizare a instanţei se arată că inculpaţii Păun Ciprian şi R N, au sustras împreună 14 bucăţi de gard din scândură de la terenul părţii vătămate A G, în valoare de 2.500 lei, prejudiciu nerecuperat.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

Partea vătămată A G are o proprietate fânaţ la pct Schela din localitatea Moineşti care este îngrădită cu un gard de lemn.

In ziua de 28.07.2010 , inculpaţii P C şi R N s-au deplasat cu două căruţe la proprietatea părţii vătămate A G, de unde au demontat 14 plase de gard confecţionate din scândură, pe o lungime de 50 m.

Materialul sustras l-au transportat către cartierul C iar la întoarcere au fost văzuţi de martorul Gherasim Ion care a anunţat pe A G iar acesta organele de poliţie.

Deplasându-se la faţa locului, s-a constatat că lipsesc 14 plase din gardul său şi s-au identificat mai multe pneuri de căruţă, situaţie consemnată în procesul verbal de la fila 4 dosar urmărire penală.

Aceste urme au fost găsite şi în preajma proprietăţii inculpatului Păun Ciprian şi unde în imediata apropiere se aflau cele 14 plase de gard.

Martorul A G-C (fila 18 dosar urmărire penală) declară că a discutat cu numitul G I care are proprietatea lângă tatăl său şi a sus că văzut două căruţe încărcate cu plase de gard .

Martorul M F (fila 21) relatează că era de serviciu şi în timp ce patrula a observat trecând pe stradă cele două căruţe cu gardul respectiv şi care s-au

1

îndreptat spre cartierul C. Acelaşi martor i-a şi recunoscut la poliţie pe conducătorii atelajului ca fiind P C şi P N .

P I-C lucra în apropierea proprietăţii părţii vătămate şi -a văzut şi recunoscut pe inculpaţi când transportau spre C materialul lemnos provenit de la gard(fila 23).

Observând acelaşi episod , martorul G I a sunat la poliţie , după ce în prealabil a stat de vorbă cu inculpaţii întrebându-i de unde au gardul(fila 27 dosar).

La urmărirea penală inculpaţii nu au recunoscut faptele.

Aducându-li-se la cunoştinţă inculpaţilor prevederile art.320 indice 1 Cod proc. penală , aceştia arată că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Conform art. 320 indice 1 Cod proc penală, până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic ca recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicita administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt sulkiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei reprezentând contravaloare prejudiciu , sumă cu care inculpaţii au fost de acord să o achite.

Fapta inculpaţilor P C şi R N care au sustras împreună 14 bucăţi de gard din scândură de la terenul părţii vătămate A G, în valoare de 2.500 lei, prejudiciu nerecuperat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat , prevăzută de art.208 alin.l , art.209 alin.l lit.a Cod penal, pentru care se va dispune pedepse cu închisoarea.

La dozarea pedepselor, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare legală prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv

2

gradul de pericol social concret al faptei, periculozitatea infractorilor şi împrejurările concrete în care s-a comis infracţiunea. Se va avea de asemenea în vedere şi persoanele inculpaţilor, care sunt recidivişti.

Instanţa apreciază că fapta dedusă judecăţii privită în ansamblul trecutului infracţional al inculpaţilor denotă o persistenţă în astfel de comportamente, fapt ce va fi avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei.

Tot raportat la considerentele de mai sus, instanţa apreciază că scopul preventiv şi sancţionator al pedepsei poate fi atins doar cu privare de libertate, cu atât mai mult cu cât sunt incidente şi dispoziţiiler art. 37 lit. b Cod penal pentru inculpatul P C.

Conform art.52 Cod penal , rolul educativ al pedepsei nu poate fi realizat decât prin privare de libertate , avându-se în vedere că inculpatul R N se află în perioada unei liberări condiţionate , în conformitate cu art.37 lit.a Cod penal.

In baza art.61. alin.l teza II -a Cod penal se va dispune revocarea liberării condiţionate a restului de pedeapsa rămas neexecutat de 447 zile, respectiv 1 an, 4 luni şi 27 zile din pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.94/09.02.2009 a Judecătoriei Oneşti , şi în baza art.61 alin.l teza finală se va contopi restul de pedeapsa rămas neexecutat, cu pedeapsa aplicată prin prezenta.

Vor fi interzise inculpaţilor drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a 2a ,b Cod penal în condiţiile şi pe durata celor prevăzute de art. 71 al.2Cod penal.

Potrivit art.998 C.civ., orice fapta a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greşeala s-a ocazionat, a-1 repara.

Din prevederile legale menţionate rezulta ca pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenta unui prejudiciu -prejudiciu care trebuie sa fie cert, adică sigur sub aspectul existentei sale si al posibilităţilor de evaluare si sa nu fi fost reparat inca-, existenta unei fapte ilicite - adică orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se cauzează prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane-, existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenta sau imprudenta cu care a acţionat.

In conformitate cu principiul disponibilităţii, inculpaţii fiind de acord cu valoarea şi plata prejudiciului , vor fi obligaţi în solidar , conform art. 14,346 Cod proc penală , art.998 Cod civil şi art. 1003 Cod civil către partea civilă la contravaloarea prejudiciului creat prin săvârşirea infracţiunii.

3

Se va dispune plata onorariului apărător oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

în baza art. 191 alini Cod proc .penală vor fi obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare către stat din care şi onorariu apărător oficiu.

4

Domenii speta

Spete similare