Fond funciar

Sentinţă civilă 1356 din 20.04.2011


SENTINŢA CIVILA NR. 1356

Din 20.04.2011

Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr.....pe rolul Judecătoriei

Moineşti, reclamanta A.R. prin procurator, a formulat plângere împotriva HCJ

nr......, solicitând a se dispune anularea acesteia , obligarea Comisiei să admită

cererea de retrocedare în natură pe care a formulato reclamanta în calitate de succesoare a autoarei Krupenschi Natalia, căsătorită Aldea , născută la data de

.... şi decedată la data de....., pentru suprafaţa de 530 ha teren forestier pe raza

comunei S.., să fie obligată Comisia Locală ...să o pună în posesie pentru acea suprafaţă de teren.

La termenul de judecată din data de 13.04.2011 , reclamanta în baza art.132 alin.2 pct.2 Cod proc civilă , a înţeles să-mi micşoreze petitul acţiunii în

sensul că solicită suprafaţa de 442,55 ha teren pădure pe raza corn....., cu

cheltuieli de judecată.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru iar în motivarea acesteia arată petenta că deşi are calitatea de moştenitoare după defuncta Krupenschi Natalia , singura moştenitoare a defuncţilor Krupenschi Edgard şi Krupenschi Constantin de la care s-a naţionalizat suprafaţa de 530 ha pădure aflată pe raza comunei ....şi că a formulat cerere de reconstituire încă din anul 2005 , nu i se recunoaşte acest drept şi fără justificare i se refuză reconstituirea dreptului de proprietate .

Cererea nu a fost motivată în drept.

Pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Bacău nu a formulat întâmpinare .

Comisia Locală .... a depus întâmpinare prin care consideră că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru toate terenurile pentru care justifică acest drept , în prezenta cauză este într-un grad de rudenie cu defuncţii Krupenschi care nu justifică reconstituirea , respectiv gardul VI (fila 12 dosar).

Comisia Locală.....a ridicat excepţiile lipsei calităţii procesuale active a

reclamantei, derivată din lipsa calităţii de moştenitor care are aptitudinea legală în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate şi excepţia inadmisibilităţii capătului 2 al cererii motivat de faptul că o Comisie Judeţeană nu poate fi obligată să recunoască un drept de proprietate deoarece aceasta validează  sau nu  propunerile  Comisiei  Locale  şi  în  aceste  condiţii  este

2

inadmisibilă şi faţă de necunoaşterea soluţiei date de către instanţă privind anularea Hotărârii Comisiei Judeţene.

Modalitatea de formulare a excepţiilor a dus la administrarea probatoriilor şi pronunţarea asupra lor odată cu fondul.

în cauză s-au depus acte , s-au solicitat documentaţiile Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Bacău şi Comisiei Locale S... de aplicare a Legilor fondului funciar aferente , s-a efectuat expertiză de specialitate, s-au audiat martori , probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

Prin Hotărârea nr....., Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate Bacău , respinge contestaţia nr..... a numitei A.R. deoarece în

conformitate cu art.13 din HG 890/2005 , stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele persoanelor îndreptăţite , după caz moştenitorilor acestora cu menţiunea ca moştenitorii colaterali de gardul IV sunt ultimele persoane cu vocaţie succesorală.

Numita A.R. s-a considerat că nu are vocaţie succesorală faţă de Krupenschi Edgard şi Constantin, depăşind gardul IV de rudenie în calitate de moştenitor colateral.

De asemenea se arată că după autorul Emil Krupenschi prin HCJ nr.... i s-a reconstituit dreptul de proprietate suprafaţa de 83,34 ha teren pădure pe raza comunei M.

Se menţionează totuşi că după Krupenschi Edgard şi Constantin , nu au fost depuse actele de deces , acte doveditoare de proprietate , nefiind îndeplinite nici condiţiile prevăzute în art.ll din HG 890/2005 (fila 3 dosar).

Plângerea petentei a fost făcută în termenul prevăzut de lege.

Conform actelor de stare civilă depuse la dosar de către reclamantă , A.R., născută Krupenschi (la data de 28.03.1947 în Moineşti-fila 7 , 72,73,dosar) a fost fiica lui Crupenschi Dimitrie (născut la data de ... .în Moineşti , decedat în aceeaşi localitate la data de ... -fila 57, care la rândul său a fost fiul lui Krupenschi Natalia născută la ....şi decedată în Moineşti în data de ...-filele 72,73.

Aceasta a fost fiica lui Krupenschi Emil născut în anul 1963 în Roman şi decedat la .... în Moineşti-fila 59-60, aşa cum rezultă din procesul verbal de adopţie (fila 70 dosar).

Krupenschi Emil a avut doi fraţi, Krupenschi Edgard născut în anul 1865 şi Krupenschi Constantin născut tot în Roman în anul 1867, toţi trei fiind fiii lui Emilian şi Ecaterina.

Conform SC nr.....a Judecătoriei Moineşti şi a încheierii de îndreptare a

erorii materiale( filele 160-162 dosar) rezultă că Krupenschi Edgard şi Constantin au decedat în perioada 1944-1945.

Despre această situaţie de fapt dă declaraţia autentificată numitul B.E. , născut în anul 1918 şi care specifică despre inexistenţa vreunui moştenitor după

3

Krupenschi Edgard şi Constantin , nu au fost căsătoriţi şi au fost arestaţi în anul 1945 , necunoscându-se locul decesului(fila 134).

Reclamanta a făcut dovada că din statistica pădurilor din judeţul Bacău pentru anii 1946 , existau ca proprietari moştenitorii Krupenschi cu o suprafaţă de teren de 613 ha , la acea dată în perimetrul comunei Măgireşti (filele 117-118).

In anul 1919 , Emil Krupenschi vinde Yz din 1/3 teren în indiviziune cu fraţii săi Edgard şi Constantin Krupenschi din întreaga moşie Stăneşti , formată din 150 ha teren fânaţ şi imaş şi diferenţa de până la 700 ha pădure de brad(fila 92 dosar).

Ca drept dovadă despre existenţa acestor terenuri este şi o hotărâre dată în data de.... prin care se permitea moştenitoarei cumpărătorului terenului de la Emil Krupenschi să intre în posesia imobilului cumpărat(fila 93).

M.E. şi M.V. dau declaraţie autentificată prin care spun că au fost vecini cu proprietatea de 613 ha a fraţilor Emil, Constantin şi Edgard Krupenschi , până în anul 1948 (filele 94,95 dosar).

In ceea ce priveşte calitatea de moştenitoare a reclamantei aşa cum este prevăzută de art.13 din HG 890/2005.

In conformitate cu actul normativ arătat , stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor.

In situaţia în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moştenitori, cererile moştenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferinţă: cele ale descendenţilor direcţi (copii, nepoţi, strănepoţi), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe toţi ceilalţi moştenitori; copiii îi exclud pe nepoţi şi aceştia pe strănepoţi, în afară de cazul în care nepoţii sau, după caz, strănepoţii vin la moştenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală; cele ale colateralilor privilegiaţi (fraţi, surori şi descendenţii acestora - copiii şi nepoţii acestora) şi ale ascendenţilor de gradul I (părinţi), împreună sau singuri şi, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat; fraţii şi surorile îi exclud pe descendenţii lor; aceştia din urmă pot veni la moştenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceştia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală; cele ale ascendenţilor de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor; cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuşi), excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor; cele ale moştenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocaţie succesorală, singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor.

Astfel trebuie să analizăm gradul de rudenie în care se află reclamanta A.R. faţă de defuncţii Krupenschi Edgar şi Krupenschi Constantin.

4

Este de observat că autorul său în linie dreaptă , Krupenschi Emil , a predecedat fraţilor săi, Krupenschi Edgar şi Krupenschi Constantin, respectiv el a decedat în anul 1934 iar aceştia din urmă au ca an prezumat al morţii 1945.

Pe cale de consecinţă , prin instituţia reprezentării , moştenitorul lui Krupenschi Emil, Krupenschi Natalia culege moştenirea după cei doi care nu au avut alţi moştenitori, în numele tatălui său.

Reprezentarea succesorala reprezintă dreptul unor categorii de moştenitori legali de a veni in gradul si locul antecesorului lor la moştenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi fost in viata la deschiderea succesiunii.

Beneficiul operează in favoarea descendenţilor, copiilor defunctului si a descendenţilor din fraţi si surori.

Instituţia reprezentării in materie succesorala are ca scop înlăturarea unor consecinţe injuste ale principiului proximităţii gradului de rudenie si ale principiului egalităţii intre rudele de acelaşi grad.

Devoluţiunea legală a moştenirii în principiu legea cheamă la moştenire rudele apropiate ale defunctului (indiferent dacă legătura de rudenie rezultă din căsătorie, din afara căsătoriei ori din adopţie), precum şi pe soţul supravieţuitor. Rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

în primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar n cel de-al doilea caz, în linie colaterală. Rudenia în linie dreaptă poate fi ascendentă sau descendentă. Potrivit art.659 C.civ. „ succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale.

Ordinea de preferinţă în care rudele defunctului sunt chemate de lege la moştenire este stabilită de art.669-675 C.civ., prin stabilirea a patru clase de moştenitori: -clasa I- clasa descendenţilor în linie dreaptă, este alcătuită din copiii defunctului, nepoţii, strănepoţii acestuia, fără limită de grad. -clasa a II a-clasa ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi, cuprinde părinţii defunctului, fraţii şi surorile acestuia, precum şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv, -clasa a III a- clasa ascendenţilor ordinari, cuprinde bunicii, străbunicii defunctului, fără limită de grad. -clasa a IV a- clasa colateralilor ordinari, cuprinde rudele n linie colateral ale defunctului, altele decât cele din clasa a II a până la gradul IV inclusiv (mătuşile, verii primari, fraţii şi surorile bunicilor defunctului).

Gradul de rudenie se stabileşte astfel: -în linie dreaptă, după numărul naşterilor, în linie colaterală ,după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă.

Astfel beneficiind de instituţia reprezentării , reclamanta poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate conform legii şi pe cale de consecinţă va fi respinsă şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a acesteia.

Mai mult decât atât , la momentul naţionalizării pădurilor in anul 1951 terenul în litigiu se afla în posesia moştenitoarei Krupenschi Natalia care faţă de reclamanta este descendentă de gradul III.

5

S-a depus în apărare de către pârâta Comisia Locală S. un proces verbal încheiat la data de — 1914 între Casa Rurală şi Regiunea aii a Silvică Bacău , unde se face vorbire de luarea în primire a unor păduri de pe moşiile Solonţ şi Moineşti , proprietatea Casei Rurale pe care le-a cumpărat Casa Pădurilor-filele 183 şi 184.

Nu se face dovada că moşia Krupenschi ar fi parte din acel act dar pentru pădurea din zona Solonţ(fila 184) apare ca megieş „proprietatea fraţi Krupenschi".

Martorul V . C. (fila 164) relatează că în anul 1946 , a mers la familia Krupenschi să îi dea material lemnos pentru o casă şi a fost solicitat să ajute să măsoare terenul forestier pe care nu a reuşit în două zile decât 55 ha.

Cunoaşte în prezent că terenul este în administrarea Ocolului Silvic care a şi intrat în posesia lui odată cu venirea regimului comunist.

Martorul G.V. (fila 165) ştie de asemenea că familia Krupeschi Emil avea suprafeţe mari de tren pe raza localităţilor Solonţ, Modârzău care se află în administrarea Ocolului Silvic.

Prima expertiză de specialitate făcută în prezenta cauză nu poate avea vreo valoare juridică în condiţiile în care pe lângă faptul că nu a răspuns la obiectivele impuse din instanţă , nici nu s-a deplasat expertul pe teren pentru măsurători, ci doar a suprapus o serie de acte aparţinând Ocolului Silvic.

Raportul de expertiză efectuat de un alt expert(filele 272-274 şi schiţele aferente), arată că terenul este situat ca amplasament vechi în extravilanul com Solonţ, extravilan Măgireşti şi Zemeş.

S-au avut în vedere toate actele analizate în prezenta , depuse de ambele părţi, respectiv: amenajamentul Silvic UP III Solonţ, convenţia din 30.03.1919 ,

amenajamentul Silvic Zemeş, extras nr..... privind statistica pădurilor din

judeţul Bacău în anul 1946, tabel cu situaţia pădurilor preluate de stat în anul 1945 , procesul verbal din 18/19.09.1914.

Este de menţionat că reclamantei în calitate de moştenitoare a defunctului Krupenschi Emil i s-a reconstituit din moşia Krupenschi suprafaţa de 83,34 ha pădure , conform titlului de proprietate nr.501793/2008, care aşa cum spune expertul se află în zona de sud , sud-vest a terenului în litigiu.

In concluziile raportului se arată că terenul se împarte în trei trupuri, este liber , nu au fost reconstituite dreptul de proprietate altor persoane şi poate fi reconstituit dreptul de proprietate în natură pe vechiul amplasament.

Conform anexei 2 pe teritoriul localităţii Solonţ suprafaţa este de 442,55 ha, în localitatea Măgireşti 66,08 ha şi UAT Zemeş 21,03 ha.

Faţă de micşorarea petitului acţiunii , instanţa se va pronunţa doar cu privire la terenul de pe raza localităţii Solonţ.

In conformitate cu art. 6 din HG 890/2005 , comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au pe lângă alte atribuţii şi emiterea titlurilor de proprietate.

6

în baza art. 58 din Legea 18/1991 , instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute in Codul de procedura civila si in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătoreasca. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, ii va modifica, ii va inlocui sau ii va desfiinţa.

Situaţie similară şi pentru plângerile formulate împotriva Hotărârilor date de Comisia Judeţeană , pe cale de consecinţă va fi respinsă excepţia inadmisibilităţii.

Fată de cele arătate anterior va fi admisă acţiunea reclamantei , se va

anula Hotărârea Comisiei Judeţene Bacău nr..... şi vor fi obligate Comisiile

Judeţeană şi cea Locală să-i reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, conform expertizei efectuate în cauză.

Cheltuielile de judecată solicitat de reclamantă vor fi respinse pe considerentul că dovada calităţii de moştenitor , sentinţa civilă de declarare prezumată a morţii ,actele de stare civilă , au fost depuse de către aceasta după emiterea hotărârii , astfel din acest punct de vedere nu a căzut în pretenţii , conform art.274 Cod proc civilă.