Fond funciar

Dosar nr. 24167/318/2010

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă  Nr. 5427

Şedinţa publică de la 08 Iulie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE PARASCHIVA CATRINOIU

Grefier ALINA MEZDREA

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din data de 04.07.2013 privind judecarea cauzei Civile formulată de reclamantele M.M. şi B.V. în contradictoriu cu pârâţii V.V. şi L. I. I. şi cu intimatele COMISIA LOCALĂ .................... DE FOND FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ .......................... DE FOND FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Deliberând, instanţa pronunţă următoarea sentinţă:

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. 24167/318/2010, reclamantele M.M. şi B.V. în contradictoriu cu pârâţii V.V., V.C. şi L. I. I. şi cu intimatele COMISIA LOCALĂ ................... DE FOND FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ .................... DE FOND FUNCIAR au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 1351911/30.09.1999 şi a documentelor premergătoare, respectiv procesul verbal de punere în posesie din data de 30.08.1999 şi schiţa anexă la acesta pentru terenul cu lăţimea de 6,57 m în partea de sud, 6,73 m în partea de nord şi lungimea de 121 m situat în intravilanul şi extravilanul mun. Tg-Jiu cartier Preajba, tarlalele 16 şi 126, parcelele 8,9,10 şi 10/1 cu vecini: la S-Ds35, la N-M. M., la E-rest proprietate pârâţi şi la V-rest proprietate reclamanţi, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantele au arătat că prin adeverinţa parţială de proprietate nr. 395 din 6.05.1997 şi procesul-verbal de punere în posesie, reclamantei M.M. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 0,2823 ha, teren situat în intravilanul mun. Tg-Jiu, cartier Preajba, tarlaua 16, parcelele 11 şi 10/1, teren pe care a fost pusă în posesie pe lăţimea de 24 m şi lungimea de 121 m, întocmindu-se schiţa anexă la procesul-verbal de punere în posesie.

Reclamantele au mai arătat că prin actul autentificat sub nr. 3396 din 3.07.1997, reclamanta M.M. i-a vândut fiicei sale, B.V., suprafaţa de teren de 0,2473 ha din 0, 2823 ha ce îi fusese reconstituită.

Că, întrucât terenul pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate şi pentru care parţial a intervenit actul de vânzare-cumpărare este ocupat de pârâţi a introdus acţiune în revendicare împotriva acestora, acţiune ce formează obiectul dosarului nr. 4087/318/2009 aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu şi că prin  expertiza întocmită în acea cauză s-a constatat că terenul pentru care a fost eliberat titlul de proprietate deţinut de pârâţi se suprapune parţial cu terenul pentru care au fost eliberate acte de proprietate reclamantei M.M..

Că, autorul pârâţilor,  L. I. a fost fratele reclamantei M.M., iar terenul a aparţinut autorilor lor, la reconstituirea dreptului de proprietate fiind împărţit în două, reclamantei M.M. revenindu-i lăţimea de 24 m.

Că, întrucât pe teren se afla o parcelă plantată cu vie, iar hotarul dintre proprietăţi, după reconstituire s-a intersectat cu această parcelă, au fost formate două parcele, respectiv Vh 10 care revenit pârâţilor şi Vh 10/1 care a revenit reclamantei

M.M..

Că, după ce pârâţii au obţinut titlul de proprietate, au modificat amplasamentul parcelei Vhl0/1 pentru a justifica faptul că trenul proprietatea reclamantelor  ar fi avut numai 17 m lăţime.

Că, în cauză sunt incidente disp. art. 27 alin. 22 din Legea 18/1991 deoarece 1a data eliberării titlurilor de proprietate reclamantele deţineau adeverinţă de proprietate şi proces verbal de punere în posesie,  aplicabilă fiind teza a II-a a dispoziţiei legale, întrucât titlul de proprietate a intrat în circuitul civil deoarece autorul pârâţilor, pe numele căruia s-a emis titlul de proprietate,  a decedat.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe disp. art. III din Legea nr. 169/1997 rap. la art. 27 al. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991, precum şi pe art. 274 C.pr.civ.

Pentru dovedire, reclamantele au depus la dosar, în copie, adeverinţa nr. 395/1997, titlul de proprietate nr. 1351911/1999 şi procesul - verbal de punere în posesie.

Legal citată, pârâta V.V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, precizând că reclamantele nu pot solicita anularea titlului de proprietate eliberat pârâţilor întrucât nu a contestat adeverinţa sa de proprietate nr. 395/1997, fiind de acord cu amplasamentul terenului.

La termenul de judecată din 20.01.2011 reclamantele au renunţat la judecata în contradictoriu cu  pârâtul V.C.  La acelaşi termen de judecată a fost emisă adresă către Comisia Locală ................... pentru a depune la dosar actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 1351911/30.09.1999, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 4122/01.02.2011.  A anexat întâmpinării raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 4087/318/2009 al Judecătoriei Tg-Jiu.

La termenul de judecată din 03.02.2011, la solicitarea reclamantelor, prin apărător, s-a dispus revenirea cu adresă către Comisia Locală .................  pentru a depune la dosar referatul care se întocmeşte cu ocazia validării propunerii privind reconstituirea dreptului de proprietate, extras de pe fişele cadastrale, inclusiv cea din anul 1987, precum şi actele care au stat la baza eliberării adeverinţei de proprietate parţială nr. 395/6.05.1997, răspuns comunicat cu adresa nr. 6898/23.02.2011.

La data de 15.02.2011, pârâta V.V. a depus la dosar, completare la întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes a reclamantelor –fila 43, fiind făcute precizări cu privire la excepţia invocată(fila 46 din dosar).

La data de 02.03.2011 reclamantele au depus la dosar răspuns la completarea la întâmpinarea formulată de pârâta V.V., solicitând respingerea excepţia lipsei de interes.

La termenul de judecată din 24.03.2011 instanţa a dispus revenirea cu adresă către Comisia Locală ................... pentru a depune la dosar o copie a procesului verbal de punere in posesie din data de 30.08.1999, cu menţiunea „ conform cu originalul”,  răspuns depus cu adresa nr. 16.101/31.03.2011.

La termenul din 07.04.2011 s-a dispus revenirea cu adresă către Comisia Locală ............... pentru a depune la dosar referatul care se întocmeşte cu ocazia propunerii de validare cu privire la terenul descris in titlul de proprietate şi in adeverinţa parţială de proprietate nr. 395/6.05.1997, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 18467/27.04.2011.

În cauză a fost efectuat expertiză topografică, de către expertul S. E. care a fost desemnate în locul expertului C. C., fiind fixate următoarele obiective: identificarea terenului din titlul de proprietate nr. 1351911/30.009.1999, eliberat pârâţilor; identificarea terenului din adeverinţa de proprietate nr. 395/6.05.1997 şi procesul verbal de punere în posesie nr. 2152/1996; identificarea terenului din contractul de vânzare cumpărare nr. 3396/1997; identificarea terenului în litigiu cu dimensiunile şi vecinii din cererea de chemare in judecată; să se precizeze dacă terenul în litigiu se regăseşte în actele vechi de proprietate ale pârâţilor, respectiv registrul agricol, cererea de înscriere în CAP, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate;. să se verifice dacă există suprapunere de terenuri astfel cum a fost întocmită documentaţia premergătoare întocmirii şi eliberării actelor de proprietate în baza legii Fondului Funciar; identificarea parcelelor Vh 10 şi Vh 10/1,  conform documentaţiei premergătoare întocmirii actelor de proprietate pentru fiecare parte din litigiu.

Raportul de expertiză a fost depus la dosar, la data de 05.09.2011, reclamantele formulând obiecţiuni cu privire la acesta.

La termenul din 06.12.2012 s-a dispus citarea expertului S. E., în instanţă, pentru a da lămuriri cu privire la refacerea raportului de expertiză, expertul prezentându-se în instanţă la termenul din 24.01.2013.  La acelaşi termen de judecată, instanţa a dispus refacerea raportului de expertiză, cu convocarea părţilor, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire şi s-a constatat nulitatea raportului de expertiză întocmit iniţial.

Raportul de expertiză refăcut a fost depus la dosar, la data de 27.02.2013, reclamantele formulând obiecţiuni cu privire la acesta, obiecţiuni admise de instanţă.

Răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză refăcut a fost depus la data de 29.03.2013.

La data de 02.04.2013 pârâta V.V. a depus la dosar note de şedinţă-fila 238, anexând notelor de şedinţă filă din registrul agricol, raport de expertiză tehnică judiciară şi cererea înregistrată sub nr. 5667/08.09.1993.

La data de 16.04.2013 reclamantele au depus note de şedinţă cu privire la răspunsul la obiecţiuni-fila 248.

La solicitarea reclamantelor, prin apărător, instanţa a dispus revenirea cu adresă către expert pentru a preciza dacă există suprapunere de acte de proprietate eliberate conform Legii 18/1991, iar în caz afirmativ să se identifice terenul ce se suprapune, în ceea ce priveşte amplasamentul, suprafaţa şi dimensiunile şi să indice amplasamentul parcelei Vh 10/1 potrivit schiţei din anul 1997, ţinând seama de lăţimea terenului de 24 m, răspunsul solicitat expertului fiind depus la data de 19.06.2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei lipsei de interes a reclamantelor,excepţie pe care o va respinge cu următoarea motivare:

Interesul reprezintă folosul practic urmărit de reclamant , iar acesta trebuie să fie legitim, personal şi direct.

Interesul este legitim atunci când se urmăreşte afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege şi potrivit scopului economic şi social care a fost recunoscut.

Interesul este personal şi direct dacă justifică folosul practic urmărit prin declanşarea procedurii judiciare.  Cu alte cuvinte, această cerinţă exprimă ideea că nu este îngăduit unei persoane să apere interesul altei persoane şi deci nici interesul colectiv.

În speţă, instanţa consideră că reclamantele au interes să solicite anularea titlului de proprietate al pârâţilor pentru că, pentru terenul în litigiu acestea au adeverinţă de proprietate şi respectiv contract de vânzare cumpărare, formulând totodată şi acţiune pentru revendicarea unei părţi din terenul din titlul de proprietate eliberat pârâţilor.

Nu se va reţine susţinerea pârâţilor în sensul că reclamantele nu au interes pentru că nu li s-a eliberat titlu de proprietate.  Nu se va reţine această susţinere deoarece interesul în formularea unei acţiuni privind nulitatea titlului de proprietate este justificat chiar în situaţia în care reclamantul are doar hotărâre de validare a dreptului de proprietate, cu atât mai mult  se justifică interesul in speţă pentru că reclamantele au adeverinţă de proprietate în care terenul este individualizat.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa constată următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 1351911/30.09.1999 s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâţilor pentru suprafaţa de 0,3377 ha, teren situat în cartier ........................

Titlul de proprietate a fost eliberat în baza procesului verbal de punere în posesie încheiat în data de 30.08.1999.

La data de 06.05.1997 s-a eliberat reclamantei M.M. adeverinţa de proprietate nr. 395 pentru suprafaţa de 0,2823 ha şi proces verbal de punere în posesie, terenul fiind vecin cu terenul pârâtului, iar pentru suprafaţa de 0,2473 ha s-a încheiat contract de vânzare-cumpărare între M.M. şi B.V.

Considerând că o parte din terenul din titlul de proprietate eliberat pârâţilor se suprapune cu terenul din adeverinţa de proprietate şi contractul de vânzare cumpărare, reclamantele au formulat prezenta acţiune pentru anularea parţială a titlului de proprietate şi a procesului verbal de punere în posesie eliberate pârâţilor.

Din probatoriul administrat in cauză, instanţa reţine următoarele:

Titlul de proprietate reprezintă actul final al procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, titlu ce trebuie să fie în concordanţă cu actele premergătoare, respectiv hotărârea de validare şi procesul verbal de punere în posesie, precum şi actele vechi de proprietate.

Verificând înscrisurile depuse la dosar de Comisia Locală de Fond Funciar, instanţa constată că prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 2821/4.03.1991, pârâţii  au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 50 ari în vatra satului, cerere însoţită de declaraţia numitei D. M., care este înscrisă în titlul de proprietate ca vecină a terenului în litigiu, în partea de nord şi est.

În baza cererii de reconstituire s-a validat dreptul de proprietate prin HCJ nr. 2685/10.09.1999 pentru suprafaţa de 0,4163 ha şi s-a eliberat proces verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 0,3377 ha.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert S. E. reiese că terenul din adeverinţa de proprietate nr. 395/6.05.1997 eliberat reclamantei M.M. este de 2.823 mp, insă suprafaţa măsurată este de 2.086 mp, iar suprafaţa parcelei 10/1 cultivată cu vie, măsurată este de 477 mp faţă de suprafaţa de 350 mp înscrisă în adeverinţa de proprietate.

Referitor la terenul din titlul de proprietate eliberat pârâţilor, expertul precizează că terenul măsurat are suprafaţa de 2889,5  mp faţă de 3377 mp din titlu de proprietate, expertul concluzionând că există un deficit de teren de 737 mp pentru reclamante şi 487,5 mp pentru pârâţi, actele de proprietate ale părţilor fiind eliberate pentru suprafeţe  mai mari decât suprafaţa reală măsurată.

De asemenea, în răspunsul la obiecţiuni, expertul a precizat că terenul din titlul de proprietate nr. 1351911/1999 nu poate fi transpus pe schiţa anexă deoarece în procesul verbal de punere în posesie nu sunt trecute dimensiunile, iar terenul din adeverinţa de proprietate eliberată reclamantei M.M. a fost transpus pe schiţă, însă parcelele din această adeverinţă nu au putut fi redate pe schiţă pentru că nu sunt trecute dimensiunile faţă de marginile terenului (sud şi nord). Astfel, expertul menţionează că pe schiţă este redată situaţia din teren şi nu cea din parcelele din adeverinţa de proprietate.

În completarea răspunsului la obiecţiuni, expertul concluzionează că „ dacă se iau în considerare actele de proprietate ale părţilor, se poate vorbi de o suprapunere de teren de 1278 mp”,  deci expertul concluzionează că există suprapunere de 1278 mp in acte (fila 269) şi nu în teren.

Întrucât expertul a concluzionat că terenul din titlul de proprietate eliberat pârâţilor şi din adeverinţa eliberată reclamantei nu se regăseşte în totalitate în teren, existând un deficit pentru ambele părţi, instanţa constată că nu se poate verifica ce suprafaţă din terenul  menţionat în titlul de proprietate eliberat pârâţilor se suprapune cu terenul reclamantelor.

Din  cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 5667/8.07.1993 formulată de reclamanta M.M. (fila 245) reiese că aceasta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o jumătate de pogon (2500 mp) ce are ca vecini pe L. I., Staţia Meteo, drumul satului şi M. F., prin adeverinţa de proprietate reconstituindu-i-se  însă suprafaţa de 2823 mp, deci mai mult decât a solicitat prin cerere, ceea ce demonstrează că adeverinţa şi procesul verbal de punere în posesie nu au fost eliberate corect, fapt confirmat şi de adresa nr.  14058/8.04.2013 (fila 277) emisă de Comisia Locală în care se precizează că procesul verbal eliberat lui M.M. pentru suprafaţa de 0,2823 mp nu este datat şi nu se poate preciza dacă schiţa acestui teren a fost întocmită la faţa locului.

În situaţia în care, la eliberarea actelor de proprietate emise părţilor în baza Legii 18/1991, terenul nu a fost măsurat de către Comisia Locală, existând un deficit faţă de actele emise, nu se poate stabili ce suprafaţă se suprapune şi în actele vechi de proprietate ale cărei părţi se regăseşte terenul suprapus.

Întrucât atât adeverinţa de proprietate eliberată reclamantei  M.M., cât şi titlul de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie eliberate pârâţilor nu au fost întocmit pe baza măsurătorilor efectuate de Comisia Locală (dovadă că schiţa procesului verbal de punere în posesie nu cuprinde dimensiunile parcelelor, motiv pentru care nu a putut fi individualizat de expert), instanţa constată că acţiunea este prematur formulată pentru că numai după anularea propriei adeverinţe de proprietate şi eliberarea alteia pentru suprafaţa de 2500 mp (cât a cerut reclamanta  M.M. prin cererea de reconstituire), expertul va putea verifica dacă titlul de proprietate eliberat pârâţilor este corect , ţinând seama şi de faptul că terenul in litigiu a avut suprafaţa de 5.000 mp, fiind cumpărat de autorul părţilor şi fiecare parte a primit jumătate din teren.

Din moment ce actele de proprietate eliberate părţilor în procedura Legii 18/1991 nu au fost eliberate corect, Comisia Locală de Fond Funciar trebuie să rectifice această greşeală şi să-şi îndeplinească obligaţiile prev. de art. 5 din HG 890/2005 în sensul de a măsura terenurile şi de a pune efectiv în posesie pe foştii proprietari sau pe moştenitorii acestora.

Reclamantele susţin în notele de şedinţă şi în concluzii faptul că expertiza nu este concludentă, deoarece expertul trebuia să individualizeze pe parcele terenul din titlul de proprietate şi că pentru fiecare parcelă trebuiau menţionate lungimea şi lăţimea, recunoscând că acestea lipsesc din schiţa întocmită de expert.

Nu se va reţine această susţinere pentru că expertul a redat pe schiţă dimensiunile terenului măsurat de el şi a precizat că dimensiunile terenului din titlul de proprietate nu pot fi redate pentru că nu sunt pe schiţa întocmită de Comisia Locală, iar pentru parcela cultivată cu vie nu este menţionată nici în adeverinţa de proprietate a reclamantelor distanţa faţă de marginile terenului.  Deci, expertul faţă de marginile terenului măsurat de el, nu putea să întocmească schiţa terenului din titlul de proprietate cu dimensiuni inventate de acesta.

De asemenea, reclamantele precizează că nu s-a menţionat, în raportul de expertiză, pe ce lăţime, terenul reclamantelor se învecinează că D. M. şi M.M..  Instanţa constată că nu existau elemente pentru a identifica aceste dimensiuni.

De asemenea, instanţa constată că în mod corect expertul a precizat că există deficit de teren pentru ambele părţi, precizând că această diferenţă este între terenul din actele eliberate în baza Legii 18/1991 şi terenul efectiv măsurat de expert şi nu diferă faţă de actele vechi de proprietate.

Nu se va reţine susţinerea reclamantelor în sensul că cele două parcele nu au fost identificate greşit pentru că expertul a identificat parcelele în funcţie de existenţa actuală, deşi în actele emise în baza Legii Fondului Funciar suprafeţele sunt diferite.

Deşi reclamantele susţin că terenul lor are lăţimea de 24 m, nu au probat această susţinere, iar cu privire la suprafaţa de 2823 mp din adeverinţa de proprietate faţă de suprafaţa de 2500 mp solicitată prin cererea de reconstituire  nu fac referire prin concluziile scrise şi obiecţiuni. Adeverinţa de proprietate trebuia eliberată numai pentru 2.500 mp solicitaţi, şi nu 2.823 mp.

Cu aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantelor.

Respinge acţiunea formulată de reclamantele M.M. domiciliată în ................... şi B.V. domiciliată în ............................. în contradictoriu cu pârâţii V.V. şi L. I. I. domiciliaţi în ................................şi cu intimatele COMISIA LOCALĂ ................... DE FOND FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ .......................... DE FOND FUNCIAR.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 08 Iulie 2013.

Preşedinte,

PARASCHIVA CATRINOIU

Grefier,

ALINA MEZDREA

Red. C.P/Tehnored. A.M. 08 Iulie 2013

8 ex

Domenii speta

Spete similare