Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 2296 din 30.06.2011


Sentinţa civilă nr. 2^^.06.2011 I.D.C- C 12

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti sub nr. xxx/260/2010, contestatoarea xxx, a formulat, în contradictoriu cu intimatul xxx, contestaţie la executare precum şi contestaţie la titlu solicitând anularea tuturor actelor şi formelor de executare.

In motivarea contestaţiei contestatoarea a arătat că prin somaţia nr.245/2010 a fost somată de către executorul judecătoresc să achite intimatului suma de 14.910 lei conform sentinţei civile 1877 din 13.09.2010, suma de 1589,9 lei reprezentând cheltuieli de executare conform procesului verbal nr. 245/22.11.2010 încheiat de executorul judecătoresc .

Mai arată contestatoarea că executarea silită este nelegală deoarece la data de 9.11.2010 a achitat suma de 14.910 reprezentând sulta la care a fost obligată prin sentinţa civilă nr. 1877/13.09.2010 pronunţată în dosarul nr.960/260/2006 şi că intervenţia unui executor este nelegală.

Cu privire la contestaţia la titlu, contestatoarea arată că atâta vreme cât executarea nu are obiect, deoarece a achitat sulta către intimat, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare este nejustificat, nelegal şi nu reprezintă un titlu executoriu.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 194 lei şi timbru judiciar de 1 lei.

In dovedirea susţinerilor sale contestatoarea a depus înscrisuri ce se află la dosarul cauzei.

Legal citat, intimatul xxx a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nefondată şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată deoarece cheltuielile sunt ocazionate cu efectuarea executării silite a solicitat executorului.

Intimata apreciază că executarea silită începută, este legală deoarece contestatoarea a fost obligată să-i plătească suma de 15.510 lei sultă şi deoarece nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa, a fost nevoit să se adreseze BEJ xxx pentru a începe executarea silită.

Mai arată intimatul că la data de 23.11.2010a primit de la Bej xxx o adresă prin care era invitat să ridice o recipisă CEC în sumă de 14.910 lei reprezentând sultă, şi că nu a solicitat BEJ xxx recuperarea sultei.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele : Prin sentinţa civilă nr.  1877 din data de  13.09.2010 a Judecătoriei Moineşti, a fost dispusă sistarea stării de devălmăşie, fiindu-i atribuită contestatoarei xxx garsoniera situată, în xxx, judeţul Bacău, mai multe bunuri şi obligarea acesteia către intimat la plata sumei de 15510 lei reprezentând sulta.

La solicitarea creditorului intimat a fost începută executarea silită a titlui executoriu sentinţa civilă nr.  1877/13.09.2010 a Judecătoriei Moineşti

2

împotriva contestatoarei xxx, executare ce a format obiectul dosarului nr. 245/E/2010 aflat pe rolul BEJ xxx.

Prin încheierea din data de 08.11.2010, instanţa a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulate de BEJ xxx , fiind încuviinţată executarea titlului executoriu sentinţa civilă menţionată.

întrucât executarea silită a fost încuviinţată conform cererii, reiese că executarea silită în speţă a fost pornită în mod legal.

în cadrul acestui dosar au fost emise procesul verbal de compensare nr.245 din data de 22.11.2010, prin care a fost compensată suma de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată datorată de intimat cu suma de 15510 lei reprezentând sulta până la concurenţa sumei celei mai mici rămânând ca , contestatoarea xxx să achite intimatului suma de 14.910 lei, procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită în cuantum de 1589,9 lei, somaţia nr.245/22.11.2010, comunicată contestatoarei la data de 23.11.2010, prin care a fost somată că în termen de o zi de la primirea acesteia să achite sulta precum şi cheltuielile ocazionate cu executarea silită.

Tot în cadrul acestui dosar a fost emisă la data de 07.12.2010, somaţia imobiliară nr.245/2010 care a fost comunicată contestatoarei la data de 09.12.2010, prin care a fost somată să achite în termen de 15 zile sumele mai sus precizate.

Prin încheierea din data de 17.12.2010 în cadrul dosarului nr. xxx/260/2010 a Judecătoriei Moineşti a fost dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale suspendarea provizorie a executării silite.

La data de 09.11.2010, contestatoarea a consemnat la CEC BANK suma de 14.910 reprezentând sulta la care a fost obligată către intimatul xxx, recipisa nr. 658375 fiind depusă la BEJ xxx, fiind emisă la aceeaşi dată adresă către intimat în vederea ridicării recipisei depusă la biroul precizat, aceasta fiind comunicată la data de 11.11.2010 (fi. 56,57 ).

Potrivit art. 3711 alin.l şi 3 din acelaşi cod, obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare

In condiţiile art. 371 alin. 2-4 C.pr.civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.

Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.

3

Ca urmare a neexecutării benevole a obligaţiei de plată a contestatoarei, subsecvent rămânerii irevocabile a hotărârii de partaj , creditorul obligaţiei de a face, intimatul xxx a solicitat executorului judecătoresc la 3.11.2010 executarea silită a hotărârii judecătoreşti.

In vederea executării silite a obligaţiei prevăzute la art. 578 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească imobilul. Despre îndeplinirea executării, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde elementele prevăzute de art. 388 Cod procedură civilă, stabilind totodată şi cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul.

Cheltuielile de predare silită , fiind tot cheltuieli de urmărire , sunt privilegiate şi se suportă de debitor când se dovedeşte că intervenţia executorului judecătoresc a fost necesară.

Din procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită întocmit de B.E.J. xxx în dosarul de executare nr.245/2010, la data de 22.11.2010 rezultă că, cheltuielile de executare în sumă de 1589.9 lei se compun din: 1491 lei onorariul executorului, la care se adaugă TVA; plus alte cheltuieli ocazionate cu formarea dosarului şi comunicarea actelor de procedură.

Procesul-verbal constituie titlu executoriu, în condiţiile art. art. 371 alin. 4 Cod procedură civilă, însă împotriva sa pot fi formulate apărări de fond (art. 399 alin.3 C.pr.civ.).

In cauza de fata, contestatoarea contestă actele de executare din cadrul dosarului nr.245/2010 a BEJ xxx precum şi procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 22.11.2010.

Instanţa apreciază neîntemeiate susţinerile contestatoarei deoarece nu pot fi primite apărările întemeiate pe pretinsa executare voluntară a obligaţiei de achitare a sultei ca a respectat dispoziţiile art. 3711 Cod procedura civila, privind executarea de bunăvoie a hotărârii judecătoreşti, achitând în data de 9.11.2010 la CEC BANK Moineşti SA sulta în valoare de 14.910 lei, punând această sumă la dispoziţia BEJ xxx, depunând în acest sens recipisa nr.658375, ulterior executorul judecătoresc emiţând adresă către intimatul creditor xxx , pentru a se prezenta începând cu data de 10.11.2010, în vederea ridicării recipisei

Achitarea la data respectivă de către contestatoare nu echivalează cu o executare benevolă a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, întrucât contestatoarea a achitat creanţa stabilită în sentinţa civilă 1877 din 13.09.2010, la data de 11.11.2010, deci după ce a fost începută executarea silită ce a fost încuviinţată de instanţă prin încheierea din data de 08.11.2010 în dosarul nr. xxx/260/2010 a Judecătoriei Moineşti.

4

Ori în ceea ce priveşte executarea de bunăvoie a obligaţiilor, acestea trebuiau aduse la îndeplinire de contestatoare imediat după rămânerea irevocabilă a sentinţei civilă 1877 din 13.09.2010, lucru care nu s-a întâmplat.

Pe de altă parte, este neîntemeiată şi susţinerea potrivit căreia ca nu datorează cheltuieli de executare în suma de 1589.9 lei, întrucât si-a îndeplinit de bunăvoie obligaţia privind plata sultei şi că procesul -verbal de stabilire a cheltuielilor de executare este nelegal şi că nu reprezintă titlu executoriu în raport cujipsa de obiect a executării silite şi pretinsa executare benevolă a obligaţiei prin din data de 11.11.2010.

Potrivit dispoziţiilor art. 371 (1) Cod procedura civila „partea care solicita îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare în acest scop".

în concordanta cu dispoziţiile textului mai sus enunţat intimatul a achitat suma stabilita de executorul judecătoresc, din care suma de 1491 lei reprezentând onorariu executare la care s-au adăugat celelalte cheltuieli suplimentare de executare aşa cum sunt defalcate în procesul - verbal încheiat de BEJ xxx.

Concluzionând, instanţa retine ca demersurile efectuate de contestatoare după începerea executării silite, nu capătă semnificaţia executării obligaţiei de bunăvoie, care din culpa sa a declanşat procedura executării silite.

Potrivit dispoziţiilor art. 371 (3) Cod procedura civila, debitorul este ţinut sa suporte cheltuielile de executare făcute chiar de la data înregistrării cererii de executare silită , înainte de a-i fi fost comunicata somaţia, întrucât el este în culpa pentru declanşarea urmării silite.

Chiar daca executa obligaţia voluntar înainte de comunicarea somaţiei, textul îşi găseşte aplicarea, pentru că debitorul trebuia să execute obligaţia voluntar, înainte de sesizarea organului de executare - cazul în speţa.

Cât priveşte valabilitatea depunerii recipisei de consemnare a sumei datorate la alt executor judecătoresc decât cel împuternicit de creditor, instanţa are în vedere dispoziţiile art.587 şi 588 Cod procedură civilă referitoare la oferte de plată şi consemnaţii, care prevăd că această procedură se poate efectua de către executorul judecătoresc de pe lângă instanţa domiciliului creditorului.

Ca urmare, susţinerile intimatului că depunerea recipisei la un alt executor judecătoresc decât cel ales de către acesta este neîntemeiată deoarece singura condiţie prevăzută de art. 588 alin.2 Cod procedură civilă, este ca executorul judecătoresc să aibă sediul pe lângă instanţa domiciliului creditorului, motiv pentru care instanţa apreciază că prin depunerea recipisei la BEJ Bindileu Eugen reprezintă o degrevare de datorie cu privire la suma de

5

14910 lei reprezentând sulta din sentinţa civilă nr. nr.  1877 din data de 13.09.2010 a Judecătoriei Moineşti.

Instanţa are în vedere şi faptul că executorul judecătoresc a emis o somaţie intimatului la data de 09.11.2010 (fila 54) comunicată la data 11.09.2011, prin care era invitat să se prezinte la sediul BEJ xxx pentru a ridica recipisa CEC nr. 658375. în sumă de 14910 lei, emisă de CEC BANK Moineşti.

In concluzie cheltuielile de executare în suma de 1589.9 lei rămân în sarcina contestatoarei debitoare, fiind legal întocmit procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 245 din data de 22.11.2010, chiar dacă a fost întocmit după ce contestatoarea a achitat sulta.

De asemenea instanţa apreciază că şi procesul verbal de compensare nr.245 din data de 22.11.2010 (fila33), este legal întocmit deoarece între părţi a operat compensaţia legală conform prevederilor art. 1444 Cod civil, a datoriilor reciproce existente, stabilite în hotărârea judecătorească menţionată.

Cu privire la somaţia de plată nr.245/22.11.2010 (fila 35), precum şi actele întocmite ulterior acestei date ce cuprind atât cheltuielile de executare cât şi sulta pe care contestatoarea a achitat-o, instanţa apreciază că sunt nelegale, urmând a fi anulate.

Ţinând cont că la data întocmirii somaţiei de plată nr. nr.245/22.11.2010, contestatoarea achitase deja suma 14910 lei reprezentând sulta, executorul judecătoresc putea continua executarea numai pentru diferenţa rămasă neachitată, de 1589.9 lei reprezentând cheltuielile de executare.

In aceste condiţii, somaţia de plată nr. 245/22.11.2010 ce cuprinde ambele sume, este lovit de nulitate, urmează, aşadar, ca executorul judecătoresc să procedeze la întocmirea unei noi somaţii, cu indicarea corectă a sumei datorate de către contestatoare, 1589, lei reprezentând cheltuielile de executare.

In raport cu art. 371 , şi art. 399 alin.l Cod procedură civilă, instanţa va admite în parte contestaţia la executare, în sensul că va menţine procesul verbal de compensare nr.245 din data de 22.11.2010 şi procesul verbal nr.245/22.11.2010 privind cheltuielile ocazionate cu efectuarea executării silite şi va dispune anularea atât a somaţie nr. 245 /22.11.2010 (fila35), cât şi a actele întocmite ulterior acestei date.

Având în vedere considerentele expuse instanţa urmează să respingă cererea de suspendare a executării silite ca neîntemeiată.

6

Faţă de dispoziţiile art. 23 alin. 2 din Lg. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, dispune restituirea către contestatoare a lA din taxa de timbru achitată, în cuantum de 116 lei.

In temeiul art. 274 Cod procedură civilă,obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei către intimat , cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător.