Chemare in judecata

Sentinţă civilă 524 din 05.03.2012


JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

JUDECĂTOR CARMEN ANEMARIA GROAPĂ

COD

DOSAR NR. 7079/260/2011

Sentinţa civilă nr.524/05.03.2012.

5

Asupra cauzei civile de faţă,

Prin decizia civilă .../01.04.2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti

în d ......../3/2010 s-a dispus casarea în totalitate a s.c........../03.08.2010

pronunţată în JS1 Bucureşti şi trimiterea în vederea soluţionării Judecătoriei Moineşti. S-a reţinut în decizia de casare că în urma pronunţării încheierii de încuviinţare a executării, de către Judecătoria Moineşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 373 alin. 2 din Codul de procedură civilă aceasta a devenit competentă să soluţioneze contestaţia la executare, în conformitate cu dispoziţiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Prin cererea iniţială înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1

Bucureşti la data de 19.05.2009 sub numărul....../299/2009, contestatoarea

SC OMV PETROM SA, a solicitat în contradictoriu cu intimaţii V N si MG si terţul poprit R BANK anularea tuturor actelor de executare silită ce fac obiectul dosarelor de executare nr. .../2009 si .../2009 ale BEJ ...., a adresei de înfiinţare poprire, a procesului verbal de cheltuieli de executare si a raportului de expertiza, restabilirea situaţiei anterioare, prin restituirea sumelor executate, suspendarea executării silite pana la soluţionarea contestaţiei la executare , cu cheltuieli de judecata.

In motivare, contestatoarea a arătat în esenţă ca s-au încălcat dispoziţiile art 453 Cod Pr civ, întrucât competenta teritoriala pentru realizarea executării silite prin poprire revine executorului de la sediul sau domiciliul debitorului ori cel al terţului poprit. In speţa, atât debitorul, cat si

terţul poprit au sediul in Bucureşti, iar BEJ .....se afla in circumscripţia

Judecătoriei Moineşti. De asemenea, s-a mai invocat nulitatea executării silite fata de lipsa incuviintarii instanţei de executare, anterior demarării procedurii impotriva debitorului.

în drept, contestaţia a fost întemeiata pe art. 399 şi 403 C.pr.civ. In susţinere, s-au ataşat in copie certificata înscrisuri.

S-au ataşat de care BEJ ..... înscrisurile existente in dosarele de

executare nr. .../2009 si .../2009.

Analizând actele depuse de contestatoare, precum si cele din dosarul de executare, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr, .707.01.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău

în dosarul nr...../l 10/2008, instanţa a dispus obligarea contestatoarei la plata

către intimaţi a sumei de......lei drepturi salariale actualizate cu indicele de

inflaţie pana in luna mal 2008 reprezentând prime de Paşti si de Crăciun, pentru perioada 2005 - 2007 , urmând ca actualizarea sa fie făcuta in continuare pana la data plaţii efective.

Aceasta hotărâre este executorie de drept, conform art 278 pct 1 Cod pr Civ, astfel incat, in baza sa, s-a pornit executarea silita ce formează

obiectul dosarelor de executare nr. ..72009 si ..72009 ale BEJ....., în cadrul

acestor dosare, s-a efectuat procesul verbal de constatare din data de

.....2008, prin care s-a stabilit valoarea cheltuielilor de executare  şi a fost

emisă adresa de înfiinţare a popririi către terţul poprit R Bank SA, pentru

a se proceda la poprirea conturilor până la concurenţa sumei de......lei,

reprezentând debit şi cheltuieli de executare. Prin prezenta acţiune se invocă în principal faptul că executorul judecătoresc care a întocmit dosarul de executare nu ar fi fost competent din punct de vedere teritorial, întrucât, conform art. 453 Cod procedură civilă, executarea putea  fi realizată doar de un BEJ de la  domiciliul sau sediul debitorului sau terţului poprit.

C iform art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva sv .. silite, precum şî împotriva oricărui act de executare se poate face

staţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar, alineatul 2 ai aceluiaşi articol, statuează ca nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

De asemenea, art. 453 C.pr.civ., prevede ca poprirea se înfiinţează Ia cererea creditorului» de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

Deşi nici debitorul» nici terţul poprit nu au sediul in Moineşti, jud Bacău (in circumscripţia căruia funcţionează executorul Bindîîeu Eugen), instanţa apreciază că aceasta neregularitate nu este sancţionată cu nulitatea absoluta  i necondiţionata.

Astfel, conform art 105 alin, 2 Cod Pr civ, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea tor.

Pentru a interveni nulitatea în situaţia întocmirii actelor de executare de către un executor (funcţionar) necompetent, este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiţii 1) actul să fie îndeplinit de un executor judecătoresc ce nu ar fi avut competenţa să îl îndeplinească; 2) acel act de procedură să producă debitoarei-contestatoare o vătămare, 3) vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Aşadar, acest text Instituie, în cazul actelor realizate de un funcţionar necompetent ( cum este cazul executorului judecătoresc) sancţiunea nulităţii relative, condiţionate de dovedirea unei vătămări.

Or, in speţa, contestatoarea nu a probat producerea vrenui prejudiciu in patrimoniul sau prin faptul realizării executării de către BEJ ...... ( atât

timp cat toate actele de executare i-au fost comunicate iar poprirea realizata de către unitatea bancara la care are deschis cont cu sediul in Municipiul Bucureşti)

Deşi art 399 alin. 2 C.pr.civ prevede că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act acuta re atrage sancţiunea anulării actului nelegal, însă această norma este una de ordin general pentru cadrul executării silite, ce stabileşte sancţiunea ce intervine în cazul actelor de executare întocmite cu nesocotirea legii Regimul acestei sancţiuni (regimul nulităţii) va fi determinat în raport de dispoziţiile art. 105 C.pr.civ. sau de normele speciale care instituie o anume sancţiune ( cum este cazul art 388 Cod Pr Civ, care stabileşte ca, in cazul omisiunii unor anumite elemente obligatorii pe care trebuie sa le conţină actul de executare, sancţiunea este nulitatea). Or, pentru anularea actelor de executare întocmite de un executor judecătoresc necompetent, alin. 2 teza I al art. 105 C.pr.civ. impune invocarea şi probarea unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anulare.

Asa cum a reţinut instanţa mai sus, realizarea popririi de către BEJ .... (din Moinesti, jud. Bacău) asupra contului contestatoarei deschis la terţul poprit R Bank-Bucureşti, sector 1- nu a produs nicio vătămare pentru SC P SA, nefiind produsa nici o dovada in acest sens.

De asemenea, având in vedere ca debitoarea are un sediu secundar ( punct de lucru) in Moinesti. aspect ce rezulta din cuprinsul adresei nr. 7236/01 04.2009 emisa de Serviciul Impozite şi Taxe Locale ale mun. Moinesti, este indubitabil că are şi bunuri mobile sau imobile în această locaţie, iar faptul că intimatul creditor a ales ca formă de executare poprirea, nu poate invalida competenţa executorului judecătoresc.

Instanţa apreciază că trebuie avute în vedere principiile reglementate de art. 6 paragraf 1 din CEDO, care se aplică cu prioritate faţă de dreptul intern. Astfel, conform art. 6 din Convenţie si art. 21 alin. 3 din Constituţia României, intimatul are dreptul la un proces echitabil. Acest proces (lato sensu) nu se finalizează o dată cu pronunţarea unei soluţii definitive şi irevocabile, ci continuă şi în faza executării titlului, până la realizarea creanţei Din acest punct da vedere, instanţa consideră că echitatea procesului nu trebuie să înceteze la momentul pronunţării hotărârii definitive (sau irevocabile). Orice persoană căreia î s-a asigurat o procedură judiciară echitabilă are dreptul ca echitatea procedurii să caracterizeze şi faza ulterioară pronunţării hotărârii. Or, în condiţiile în care persoana, care în procedura judiciară, a avut beneficiul legal de a alege o anumită instanţă, judecându-se în localitatea de domiciliu» aşa cum li s-a întâmplat şi intimaţilor, şi care, în urma acestei proceduri judiciare, a devenit creditor în temeiul titlului executoriu este obligata să se adreseze unui executor judecătoresc din altă localitate, procesul (în faza sa de executare silită) este privat de caracterul echitabil şi conduce fără un scop legitim şi în mod disproporţionat la prelungirea duratei procesului, la efectuarea unor cheltuieli nejustificate de către creditor si» în final, amânarea momentului în care creditorul îşi poate vedea creanţa realizată

Din aceasta perspectiva, instanţa consideră că, din moment ce competenţa soluţionării litigiului a aparţinut instanţei de la domiciliul intimaţilor care au devenit creditori în temeiul hotărârii, o procedură echitabilă impune ca executarea silită prin poprire să poată fi realizată şi de către executorul judecătoresc din localitatea aleasa de creditorii -intimaţi si care le-ar cauza minime cheltuieli de executare silita. O procedură echitabilă, în măsură să asigure executarea creanţei într-un termen rezonabil, conform art. 21 alin. 3 din Constituţie şi art 6 din Convenţie, nu trebuie să oblige creditorii, care au avut favoarea legală de judecare a litigiului la instanţa în raza căreia îşi au domiciliul, să sesizeze in mod obligatoriu doar un executor judecătoresc din localitatea în raza căreia se află sediul debitorului contestator sau a terţului poprit.

In temeiul art. 20 alin. 2 21 alin 3 din Constituţia României şi ar . ccagraf 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, instanţa constată că dreptul părţilor la un proces echitabil şi obligaţia statului (inclusiv prin instanţele judecătoreşti) de a asigura un proces echitabil împiedică anularea actelor de executare în urma cărora intimatul a reuşit realizarea creanţei inserate în titlul executoriu-hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru motivul dispunerii înfiinţării popririi asupra contului contestatoarei deschis la terţul poprit cu sediu central în Bucureşti de c n executor judecătoresc din provincie.

De asemenea, instanţa constata ca este neîntemeiata si susţinerea contestatoarei privind lipsa încuviinţării executării silite anterior demarării procedurii, reţinând ca prin încheierea de şedinţa din Camera de Consiliu din data de 07.05.2009 a Judecătoriei Moinesti s-a incuviintat executarea silita impotriva contestatoarei la cererea creditorului M G in baza titlului executoriu sentinţa civila nr. 14/07.01.2009 a Tribunalului Bacău si prin încheierea de şedinţa din Camera de Consiliu din data de 06,05.2009 a Judecătoriei Moinesti, s-a incuviintat executarea silita impotriva contestatoarei la cererea creditorului VNL in baza titlului executoriu sentinţa civila nr...../07.01.2009 a Tribunalului Bacău.

In ceea ce priveşte procesul verbal de cheltuieli de executare, instanţa constata ca contestatoarea nu a invocat nici un motiv expres de nelegalitate a acestuia. Astfel, instanţa retine ca acesta a fost întocmit in temeiul art. 371 indice 7 alin. 1-3 C.p.c debitoarea contestatoare putând înlătura cu uşurinţa o asemenea cheltuiala , daca isi executa in timp util obligaţia impusa de hotărârea judecătoreasca. In aceasta situaţie, ar fi inechitabil ca suportarea cheltuielilor de executare sa cada in sarcina creditorului, care a câştigat procesul, ceea ce inseamna ca debitorul i-a nesocotit un drept si, in plus, nu are nicio alta posibilitate de a obţine respectarea dreptului sau decât adresandu-se executorului judecătoresc care stabileşte valoarea cheltuielilor de executare anticipat.

De asemenea, instanţa constata ca deşi contestatoarea a solicitat si anularea raportului de expertiza, nu s-a dispus efectuarea unei expertize extrajudiciare in cadrul dosarelor de executare, suma fiind in mod expres determinata prin titlul executoriu.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea având ca obiect contestaţie la executare, formulată de contestatoarea SC P SA în contradictoriu cu intimaţii V N L, M G şi terţul poprit R BANK, ca neîntemeiată.

In ceea ce priveşte cererea având ca obiect restabilirea situaţiei anterioare executării, instanţa va avea in vedere prevederile art. 404 indice 1 alin. 1 C.p.c. conform cărora in toate cazurile in care se desfiinţează titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Având in vedere ca in speţa nu s-a pronunţat o soluţie de desfiinţare a executării silite efectuate, instanţa va respinge ca neîntemeiata cererea având ca obiect restabilirea situaţiei anterioare executării.

In privinţa cererii privind obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecata, instanţa, vazand soluţia pronunţata precum si prevederile art. 274 C.p.c, va respinge aceasta solicitare ca nefondată.