Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la data când s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.

Prin cererea introdusa la aceasta instanta si înregistrata la nr.613/292/22.02.2012, reclamantul pârât A. I. D. l-a chemat în judecata pe pârâtul reclamant B. I. pentru ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa fie obligat la restituirea sumei de 1.000 euro plus dobânda legala, reprezentând contravaloarea avans; cu cheltuieli de judecata.

Pârâtul a depus întâmpinare si cerere reconventionala, prin care a aratat apararile fata de cererea introductiva, si a solicitat obligarea reclamantului de a se prezenta la notar în vederea încheierii actelor în forma autentica  si obligarea la plata sumei de 100 lei daune cominatorii/zi de întârziere de la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti si pâna la îndeplinirea efectiva a obligatiei.

Analizând probele administrate în cauza,  referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de pârât, analizata cu prioritate, instanta a respins-o ca nefondata, pentru urmatoarele argumente. Din probele administrate în cauza, reiese ca reclamantul a predat pârâtului suma de 1.000 euro , cu titlul de avans al promisiunii de vânzare-cumparare încheiate între parti, în luna octombrie 2008. Odata cu primirea avansului , pârâtul s-a obligat sa îndeplineasca toate formalitatile necesare perfectarii actului de vânzare-cumparare la notar, obligatie îndeplinita partial la data de 10 iulie 2009, conform încheierii nr.10191 si extrasului de carte funciara nr.20009 din 10.07.2009. Potrivit dispozitiilor art.7 al.3 din Decretul nr.167/1958 „ Daca dreptul este sub conditie suspensiva sau cu termen suspensiv, prescriptia începe sa curga de la data când s-a împlinit conditia sau a expirat termenul” iar art.1017 Cod civil  prevede ca obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si incert. Asadar, apreciaza instanta ca data de la care a început sa curga termenul de prescriptie a dreptului la actiune al reclamantului este data obtinerii actelor de proprietate si cadastrale de catre pârât, - 10 iulie 2009, data de la care reclamantul a constatat ca imobilul înscris în cartea funciara nu corespunde cu cel promis spre vânzare, motiv pentru care a solicitat restituirea avansului. Mai mult decât atât, din declaratia martorului Nistor Ioan, reiese ca între parti a existat o întelegere verbala în sensul ca pârâtul sa-i restituie reclamantului avansul de 1.000 euro dupa ce va vinde casa, sau va face un împrumut în acest scop. Raportat la data introducerii cererii principale - 22.02.2012, se constata ca dreptul la actiune al reclamantului nu este prescris, cererea fiind introdusa înauntrul termenului general de 3 ani.

Pe fondul cauzei, din înscrisul sub semnatura privata intitulat chitanta, încheiat în luna octombrie 2008,  reiese ca pârâtul a promis spre vânzare  reclamantului, locuinta sa din comuna Ciolanesti, judetul Teleorman,  pentru pretul de 13.200 euro, din care reclamantul a achitat  avansul în suma de 1.000 euro, în prezenta unui martor.

Din probele administrate in cauza, instanta a retinut ca pârâtul nu si-a respectat promisiunea de a înscrie în cartea funciara si de a transmite catre reclamant dreptul de proprietate asupra unui imobil compus din locuinta cu 6 camere, beci , magazie si teren aferent în suprafata de 544 mp, asa cum a promis la întocmirea antecontractului de vânzare-cumparare .

Având in vedere probele administrate în cauza si dispozitiile legale incidente, instanta apreciaza ca actiunea reclamantului este întemeiata, acesta fiind îndreptatit sa solicite anularea antecontractului încheiat cu pârâtul, pentru nerespectarea obligatiilor asumate de acesta în ce priveste termenul si obiectul , si în consecinta sa solicite restituirea avansului platit în suma de 1.000 euro.

Instanta a respins  ca nefondata, exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de pârâtul reclamant, a admis cererea având ca obiect pretentii completata, formulata de reclamantul pârât, a dispus anularea promisiunii de vânzare-cumparare denumita „chitanta” încheiata între parti în luna octombrie 2008, si a obligat pe pârâtul reclamant sa-i restituie reclamantului - pârât suma de 1.000 euro, platita cu titlul de avans, plus dobânda legala începând cu data cererii în judecata -22.02.2012. A respins , ca nefondata, cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant. A obligat pe pârâtul reclamant sa-i plateasca reclamantului pârât suma de 2.281 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare