Vatamare corporală

Sentinţă penală 1068/2012 din 20.03.2012


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 1068/2012

Şedinţa publică de la 20 Martie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE I.B.

Grefier C.I.R.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti este reprezentat prin procuror C.E.B.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat I.B.A.,  părţi civilă C.D.E, Institutul National de Recuperare Medicina Fizica şi Balneoclimatologie  Bucuresti, Spitalul Universitar  de Urgenta Bucuresti, asigurator de răspundere civilă Sc Omniasig Vienna Insurance  Group Sa, având ca obiect vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.) al.1 si 4 C.p.- latura civilă.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 06.03.2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Constată că, prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti întocmit în data de 16.05.2011, în dosarul nr.6125/P/2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei I. (B) A.E., pentru săvârşirea  infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. şi ped. de art. 184 alin. 2 şi 4 C.pen., comisă prin aceea că, în data de 06.09.2009, ora 00,10, în timp ce conducea pe str.Uzinei din loc.Mioveni autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare AG X, nu a avut o conduită preventivă şi nu a acordat prioritate altui autoturism, fapt ce a determinat intrarea în intersecţie fără a acorda prioritate şi a intrat în spaţiul de siguranţă a autoturismului Seat Leon care circula regulamentar, având loc un impact,  accident în urma căruia partea vătămată C. (D.) E. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare cca. 80 de zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în primejdie viaţa.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceeaşi inculpată sub aspectul săv. infr. prev. şi ped de art.184 alin. 1 şi 3 C.pen., faţă de persoana vătămată I.A.M., deoarece a suferit răni minore şi nu a depus plângere penală.

În cursul urmăririi penale s-au admis şi administrat probele cu: PV de constatare, raport de expertiză tehnică întocmit în data de 06.08.2010, fotografii, raport de expertiză medico-legală nr.593/A6/15.12.2009, declaraţii învinuit/inculpat, părţi civile/parte vătămată şi au fost audiaţi martorii T.M.I. şi I.A.M..

În urma coroborării declaraţiilor părţilor cu probele administrate în cauză şi analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

La data de 06.09.2009 Poliţia or.Mioveni a fost sesizată cu privire la faptul că, pe B-dul Dacia, la intersecţia străzilor Dacia, Părăşti şi Uzinei în or. Mioveni, jud.Argeş a avut loc un accident rutier care a avut drept urmare vătămarea corporală a unei persoane.

Cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului s-a constatat că sunt 3 autoturisme avariate, respectiv cele menţionate anterior, precum şi autoturismul Opel cu nr. de înmatriculare B X  parcat pe str. Părăşti - în care a ricoşat autoturismul condus de inculpată după ce a intrat în coliziune în felul descris anterior, iar pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului, s-a efectuat o expertiză auto care a concluzionat că, în data 06.09.2009, în jurul orei 00,00, când s-a produs accidentul rutier starea de pericol a fost generată de inculpată care nu a acordat  prioritate şi a intrat în spaţiul de siguranţă a autoturismului Seat Leon care circula regulamentar, având loc un impact,  accident în urma căruia partea vătămată C. (D.) E. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare cca. 80 de zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în primejdie viaţa, conform raportului de expertiză medico-legală nr.593/A6/15.12.2009 întocmit de SML Argeş.

În expertiza tehnică auto se menţionează totodată că numitul V.V.  nu putea evita coliziunea, deoarece autoturismul Dacia Logan a pătruns în spaţiul său de siguranţă, apărându-i drept în faţă.

Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în ambele cazuri.

În cursul urmăririi penale învinuita/inculpata a recunoscut săvârşirea faptei aşa acum este reţinută în actul de sesizare, iar la termenul de judecată din data de 20.09.2011 a solicitat aplicarea disp. art. 320 ind.1 C.proc.pen., cerere admisă de instanţa de judecată potrivit menţiunilor din încheierea de şedinţă respectivă.

În consecinţă, prin s.p. nr.1836/27.09.2011 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.14199/280/2011, definitivă prin nerecurare la data de 17.10.2011, instanţa a dispus disjungerea laturii penale de latura civilă a cauzei, potrivit disp. art.38 C.proc.pen., iar în ceea ce priveşte latura penală  cauzei a  condamnat pe inculpata I.(B.) A.E.  la  3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 184 alin.2 si 4 C.p. cu aplic.art.74 lit.a si art.76 lit.e C.p., in cond.art.320 ind.1 C.proc.pen. -parte vatamata C. (D.) E., cu executare în cond. art.81 C.pen., fixându-se termen de încercare de 2,3 ani conform art.82 C.pen..

In baza art.71 C.p. pe durata executării pedepsei i s-au interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b C.pen., iar în baza art. 71 alin. 5 C.pen.,  constatându-se  suspendată de drept pedeapsa accesorie aplicată pe durata suspendării executării pedepsei.

Cu privire la latura civilă  a cauzei s-a format ca urmare  a disjungerii dispuse dosarul nr. 17915/280/2011, în care s-a dispus ataşarea dosarului penal împreună cu actul de sesizare a instanţei de judecată, iar pentru soluţionarea cauzei s-au administrat probele cu înscrisuri şi testimoniale cu martorii dina  acte T.M.I. -f.38 d.u.p. şi I.A.M. -f.164,  G.B. -f.127, L.V.-f.129,  D.I.-f.165, D.B.C. f.167-propuşi de partea civilă C. (D.) E..

Astfel, se va reţine că INSTITITUL NATIONAL DE RECUPERARE MEDICINA FIZICA SI BALNEOCLIMATOLOGIE BUCURESTI,  s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ BUCUREŞTI cu suma de  15.980,79 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, iar partea vătămată C. (D.) E., cu suma de 75000 lei daune materiale şi 750000 euro daune morale, f.4.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine din cuprinsul expertizei auto că, în data 06.09.2009, în jurul orei 00,00, când s-a produs accidentul rutier starea de pericol a fost generată de inculpată care nu a acordat  prioritate şi a intrat în spaţiul de siguranţă a autoturismului Seat Leon care circula regulamentar, având loc un impact,  accident în urma căruia partea vătămată C. (D.) E. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare cca. 80 de zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în primejdie viaţa, conform raportului de expertiză medico-legală nr.593/A6/15.12.2009 întocmit de SML Argeş.

În expertiza tehnică auto se menţionează totodată că numitul V.V. nu putea evita coliziunea, deoarece autoturismul Dacia Logan a pătruns în spaţiul său de siguranţă, apărându-i drept în faţă.

Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în ambele cazuri.

În urma acestui accident partea vătămată C. (D.) E. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare cca. 80 de zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în primejdie viaţa, conform raportului de expertiză medico-legală nr.593/A6/15.12.2009 întocmit de SML Argeş.

Având în vedere prejudiciile suferite, părţile vătămate-respectiv victima directă a accidentului, dar şi unităţile spitaliceşti menţionate au înţeles să exercite acţiune civilă în cadrul procesului penal, obiectul acestei acţiuni constituindu-l tragerea la răspundere civilă a inculpatei.

Acţiunea civilă exercitată în procesul penal este mijlocul procesual prevăzut de lege prin care persoana vătămată prin săvârşirea unei infracţiuni ori succesorii acesteia solicită tragerea la răspundere civilă a inculpatului, a părţii responsabile civilmente ori a succesorilor în drepturi ai acestora care au acceptat succesiunea, în vederea reparării integrale, în natură sau prin echivalent a prejudiciului direct, material sau moral produs prin activitatea infracţională.

Temeiul de drept al acţiunii civile îl constituie încălcarea normei de drept ce îndrituieşte la tragerea la răspundere civilă, iar temeiul de fapt reprezintă fapta ilicită concretă cauzatoare de prejudiciu.

Cu privire la toate aceste constituiri de parte civilă în procesul penal instanţa va reţine că s-au realizat în conformitate cu dispoziţiile legale, constituirea ca parte civilă putându-se face în scris sau oral, în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, şi după citirea actului de sesizare numai cu acordul inculpatei. Pe de altă parte, în mod corect, părţile vătămate au indicat clar în declaraţiile/cererile de constituire de parte civilă, cuantumul determinat al prejudiciului şi felul acestuia, material sau moral.

Acţiunea civilă, ca acţiune privată, facultativă, patrimonială, divizibilă şi disponibilă, alăturată acţiunii penale în procesul penal având un caracter accesoriu, soluţiile pronunţate de instanţă cu privire la latura penală au o influenţă hotărâtoare cu privire la modul de rezolvare a acţiunii civile.

În acest sens, în soluţionarea acţiunii civile, instanţa va avea în vedere soluţia pronunţată cu privire la latura penală a cauzei şi anume, condamnarea inculpatei I. (B.) A. E. la  3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 184 alin.2 si 4 C.p. cu aplic.art.74 lit.a si art.76 lit.e C.p., in cond.art.320 ind.1 C.proc.pen. -parte vatamata C. (D.) E., cu executare în cond. art.81 C.pen., fixându-se termen de încercare de 2,3 ani.

În ceea ce priveşte asigurătorul de răspundere civilă, SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA acesta nu are calitate de parte responsabilă civilmente, ci răspunde pentru pagubele provocate prin fapta inculpatei în limitele obligaţiei ce îi revin conform contractului de asigurare, în cauză solidar cu inculpatul.

La acordarea despăgubirilor, instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile Ordinului nr. 11 din  2 octombrie 2007, pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Potrivit art. 24 din acest act normativ,  limitele minime de despăgubire sunt stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte pentru anul 2009 la un nivel de cel puţin 150.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte pentru anul 2009 la un nivel de cel puţin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

Având în vedere faptul că între inculpat şi niciuna dintre părţile vătămate, care s-au constituit parte civilă nu a intervenit un acord de mediere sau o tranzacţie, instanţa va analiza indeplinirea condiţiilor necesare exercitării acţiunii civile.

Astfel, pentru exercitarea acţiunii civile în procesul penal trebuie îndeplinite următoarele condiţii

-să existe o faptă ilicită constând într-o infracţiune, infracţiunea reprezentând temei atât pentru răspunderea penală cât şi pentru răspunderea civilă,

-infracţiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral. Prejudiciul trebuie să fie cert şi actual, pentru prejudiciile viitoare este necesar ca producerea lor să fie sigură, prejudiciul nu trebuie să fi fost reparat încă, sarcina probei existenţei prejudiciului şi a întinderii acestuia aparţine părţii civile sau procurorului în cazul în care prejudiciul reprezintă chiar o condiţie pentru existenţa infracţiunii,

-să existe o legătură de cauzalitate între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs,

-să existe vinovăţia făptuitorului în producerea prejudiciului, iar faţă de natura civilă a acţiunii, făptuitorul va răspunde pentru culpa cea mai simplă, culpa levissima, în producerea prejudiciului,

-să existe o constituire de parte civilă în procesul penal, cu excepţia situaţiilor în care acţiunea civilă este exercitată din oficiu.

Cu privire la existenţa unei fapte ilicite constând într-o infracţiune, instanţa va reţine că această primă condiţie este îndeplinită, după cum rezultă din sentinţa de condamnare pronunţată în latura penală a cauzei.

Totodată, din aceeaşi hotărâre, rezultă şi existenţa unui prejudiciu constând în vătămarea sănătăţii şi a integrităţii corporale a  părţii vătămate în cauză şi corelativ acestuia şi a unui prejudiciu moral, precum şi legătura de cauzalitate dintre infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs. Prejudiciile cauzate în speţă sunt certe şi actuale, fiind dovedite prin înscrisurile depuse la dosar. Pe de altă parte nu există nicio dovadă în sensul acoperirii acestor prejudicii de către inculpată sau de o altă persoană pentru acesta.

În acest sens s-a stabilit faptul că, urmare a accidentului s-au produs vătămări corporale victimei care au necesitat perioade diferite de zile de îngrijiri medicale, respectiv 80 de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, iar leziunile provocate i-au pus acesteia viaţa în pericol.

De asemenea se reţine că este îndeplinită şi cerinţa referitoare la vinovăţia inculpatei, în cauză fapta fiind comisă din culpă, dar şi cea de constituire valabilă a părţii civile, analizată mai sus.

Răspunderea civilă a inculpatei este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului produs prin infracţiune, însă în limitele în care partea civilă a exercitat acţiunea civilă în procesul penal, despăgubirea fiind acordată părţii civile pentru repararea pagubei efectiv suferite damnum emergens, cât şi a folosului nerealizat de partea civilă lucrum cessans.

Repararea prejudiciului se face potrivit legii civile, în natură sau prin echivalent. Având în vedere natura prejudiciilor produse prin comiterea infracţiunii în cauza de faţă, instanţa va dispune acoperirea prejudiciilor suferite prin plata unor sume de bani, în formă globală, iar nu în rate periodice.

După cum rezultă şi din Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 631 din 07.02.2003, Secţia penală, potrivit art.14 alin.3 Cod procedură penală şi art.998 Cod civil, fapta omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. De asemenea, Recomandările Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniază, între altele, că principiul reparaţiei daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, despăgubirea având rolul de a da o compensare victimei. Din probele administrate în cauză rezultă că, pe lângă daunele patrimoniale suferite de partea vătămată, au existat şi prejudicii morale, decurgând din internarea în spital, traumele fizice şi psihice suferite, sechelele post-traumatice care afectează negativ participarea părţii vătămate la viaţa socială, profesională şi de familie, comparativ cu situaţia lor anterioară vătămării produse prin fapta ilicită a inculpatei.

Instanţa va reţine că partea  civilă C. (D.) E., ca urmare a vătămărilor fizice cauzate prin infracţiune a suferit şi vătămări psihice şi alterarea condiţiilor de viaţă, fapt ce justifică obligarea inculpatei la plata de daune morale. Totodată, este de reţinut faptul că întinderea daunelor morale se stabileşte în funcţie de gravitatea vătămărilor produse şi de intensitatea suferinţelor cauzate.

Astfel, referitor la acţiunea acţiunea civilă formulată de partea vătămată C. (D.) E. din probele administrate în cauză, mai precis din  actele depuse la filele 146-163 din dosar, precum şi din declaraţiile martorilor I.A.M.-f.164,  G.B.-f.127, L.V.-f.129,  D.I.-f.165, D.B.C.-f.167, suma de 75.000 lei solicitată cu titlu de despăgubiri materiale este dovedită şi  justificată, aceasta reprezentând contravaloarea transportului Piteşti - Bucureşti la unităţile spitaliceşti unde  a fost internată victima, atât după accident cât şi pentru recuperare, dar şi deplasările efectuate local când a revenit acasă după accident, tot în vederea efectuării de consultaţii şi a tratamentului de recuperare, contravaloarea medicamentelor şi a injecţiilor efectuate pentru îndepărtarea  cheagurile de  sânge intracranian, dar şi alte tratamente medicale specifice afecţiunilor relevate de actele medicale, pentru asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare, dar şi pentru uzul personal, în toată această perioadă de timp.

Cu privire la daunele morale solicitate, instanţa constată că, faţă de gravitatea vătămărilor corporale produse, care au necesitat pentru vindecare un număr de 80 de zile de îngrijiri medicale, leziunile punându-i viaţa în pericol, după cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală nr. 593/A6/15.12.2009 întocmit de SML Argeş, de la fila 53-54 d.u.p.  instanţa le va admite în parte, urmând a obliga inculpatul în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă la plata sumei de 10.000 euro, cursul BNR din data plăţii.

La stabilirea acestui cuantum, instanţa a avut în vedere şi starea psihică critică a părţii civile, ulterior producerii accidentului, vârsta acesteia, dar şi faptul că accidentul nefericit a intervenit în noaptea nunţii sale care a marcat-o semnificativ,  astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi, în final reţinându-se că, din fericire,  sunt semne evidente care atestă că, în scurt timp, partea vătămată se va reface corespunzător.

Instanţa va admite în temeiul art. 346 C.pr.pen., raportat la art. 14 C.pr.pen., combinat cu art. 1349, art. 1382 şi următoarele şi art. 313 din OUG nr. 72/2006 modificată prin L. 95/2006 şi acţiunea părţii civile, INSTITITUL NATIONAL DE RECUPERARE MEDICINA FIZICA SI BALNEOCLIMATOLOGIE BUCURESTI şi, pe cale de consecinţă,  va obliga inculpata în solidar cu SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA la plata sumei de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, sumă la care se adaugă dobânda legală cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 346 C.pr.pen., raportat la art. 14 C.pr.pen., combinat cu art. 1349, art. 1382 şi următoarele şi art. 313 din OUG nr. 72/2006 modificată prin L. 95/2006, va admite pentru aceleaşi considerente şi  acţiunea civilă exercitată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi va obliga inculpata în solidar cu SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA la plata sumei de 15.980,79 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, sumă la care se adaugă dobânda legală cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Aceste sume sunt justificate prin deconturile de plată şi foile de observaţii din dosarul de urmărire penală dar şi dosarul instanţei.

În final, în baza art. 191 alin. 1 şi alin. 3 C. pr.pen., va obliga inculpata în solidar cu SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA la plata  sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare catre stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 346 C.pr. pen. raportat la art. 14 C.pr.pen., admite in parte acţiunea civilă exercitată de partea vătămată-parte civilă C. (D.) E. şi obligă inculpata  I. (B.) A.E. în solidar cu  SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA, la plata către partea vătămată-parte civilă a următoarelor sume:

-75.000 lei cu titlu de daune materiale;

-10.000 Euro cu titlu de despăgubiri reprezentand daune morale.

În temeiul art. 346 C.pr.pen., raportat la art. 14 C.pr.pen., combinat cu art. 1349, art. 1382 şi următoarele şi art. 313 din OUG nr. 72/2006 modificată prin L. 95/2006, admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă INSTITITUL NATIONAL DE RECUPERARE MEDICINA FIZICA SI BALNEOCLIMATOLOGIE BUCURESTI şi obligă inculpata în solidar cu SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA la plata sumei de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, sumă la care se adaugă dobânda legală cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 346 C.pr.pen., raportat la art. 14 C.pr.pen., combinat cu art. 1349, art. 1382 şi următoarele şi art. 313 din OUG nr. 72/2006 modificată prin L. 95/2006, admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr.169, sector 5 şi obligă inculpata în solidar cu SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA la plata sumei de 15.980,79 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, sumă la care se adaugă dobânda legală cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 191 alin. 1 şi alin. 3 C. pr.pen., obligă inculpata în solidar cu SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA la plata  sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare catre stat.

Cu  drept de recurs în termen de 10 zile de la  pronunţare pentru inculpată si de la comunicare pentru celelalte parti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.03.2012.,

Preşedinte,

I.B.

Grefier,

C.I.R.