R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEŞTI
SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 8307/280/2009
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 7061/2011
Şedinţa publică de la 06 Iulie 2011
Completul compus din:
PREŞEDINTE M S
Grefier LM
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C L AL C B şi pe pârâta A P P,
intervenient M P, intervenient C B-PRIN PRIMAR, pârâta SC S G SA, având ca obiect
revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că, dezbaterile
asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică de la data de 29.06.2011, fiind consemnate în
încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre,
când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea asupra fondului
cauzei la data de 06.07.2011.
INSTANŢA
În privinţa cererilor de reexaminare formulate de experta Diaconu Geta se constată că
sunt întemeiate raportat la numărul redus al experţilor topografi (numai 4 la data numirii) şi
numărul ridicat de cauze în care este necesară administrarea probei cu expertiză (nu numai de
fond funciar); se vor revoca toate sancţiunile cu amenda judiciară aplicate expertei de mai sus prin
încheierile de şedinţă pronunţate în prezenta cauză, în baza art. 1085 din C. proc. civ.
Asupra cauzei de faţă, constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la
data de 25.06.2009 sub nr. 8307/280/2009, reclamantul C L al C B, cu sediul în com. B, jud.
Argeş, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta A P P, cu sediul în mun. Piteşti, str. L, nr. 1,
jud. Argeş, ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pe aceasta din urmă să-i lase în deplină
proprietate şi posesie suprafaţa de 30.000 mp. situată în com. B, str. P, nr. 8, aparţinând
domeniului public, cât şi să restituie fructele percepute până la data restituirii bunului proprietatea
petentului, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că: deţine în proprietate suprafaţa de 30.000 mp.
situată în com. B, str. P, nr. 8, jud. Argeş; prin Hotărârea nr. 35/26.08.1999 a Consiliului Local al
Comunei B, terenul sus-menţionat a trecut în domeniul public al comunei B, figurând înscris la
poziţia 36; a fost aprobat şi planul de urbanism general al comunei B, prin Hotărârea nr. 40 al
Consiliului Local al Comunei B, fiind înscrisă şi această suprafaţă de teren; dreptul său de
proprietate asupra suprafeţei de 30.000 mp se probează prin Hotărârea de Guvern nr. 447 din
16.05.2002 şi anexele la aceasta care atestă faptul că suprafaţa menţionată, situată în com. B, sat.
G, pct. „T S”, este proprietatea publică a comunei B; prin încheierea de Carte Funciară cu nr.
8805/14.04.2009 a fost intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în cauză la nr. 80244
UAT Bradu; cu toate acestea pârâta A P P ocupă acest teren în mod abuziv; deşi notificată pârâta
refuză în mod nejustificat respectarea dreptului de proprietate al reclamantului, închiriind acest
teren diverselor persoane fizice şi juridice, încasând în mod nelegal peste 300.000 lei lunar;
valoarea exactă a fructelor urmează a se stabili pe calea unei expertize tehnice.
S-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 112 C.proc.civ., art. 480, 1646 şi urm. C.civ., Lg.
213/1998.
La data de 11.09.2009 pârâta A P Mun. Piteşti formulează întâmpinare prin care a solicitat
respingerea cererii formulată de reclamantă, cu motivarea ca: suprafaţa solicitată de petentă se află
în administrarea sa; nu poate avea capacitate procesuală pasivă în litigiu, deoarece nu are calitatea
de proprietar al imobilului, fiind numai administratorul terenurilor pe care sunt amplasate pieţele
şi T S din mun. Piteşti, cu construcţiile aferente, acestea aparţinând domeniului public al
Municipiului Piteşti, conform H.G.R. nr. 1280/1996; în conformitate cu H.C.L. nr. 55/2001
patrimoniul pieţelor şi al târgurilor din Municipiul Piteşti, se transmite în administrare A P
Municipiului Piteşti; potrivit dispoziţiilor art. 12 din Lg. nr. 213/1998, bunurile din domeniul
public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau
local; darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului
judeţean, sau a consiliului local; titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească
bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare; în
litigiile referitoare la dreptul de proprietate, asupra bunului, titularul dreptului de administrare are
obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate.
În acest sens pârâta a solicitat introducerea în cauza a titularului dreptului de proprietate,
respectiv C L al M P.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115 C.proc.civ.
Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 11-29), iar la termenul de judecată
din data de 09.12.2009 s-a admis cererea de probatorii formulată de reclamant şi pârâtă,
depunându-se la aceeaşi dată, de către C L al M P, întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea
acţiunii, invocându-se şi excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantului, raportat la dispoziţiile
art. 480 C.civ., cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei de mai sus.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că: titlul invocat de reclamant în susţinerea cererii sale
este produsul inventarului efectuat şi atestat prin H.G. nr. 447/2002; actul invocat de către
reclamant, ca fiind titlul său de proprietate, nu este valabil întrucât la constituirea inventarului
bunurilor ce aparţin domeniului public al Comunei B nu s-a solicitat încheierea unui proces -
verbal de bună vecinătate, întrucât terenul se afla la graniţa dintre cele doua unităţi administrativ –
teritoriale; pe de altă parte nu putea să includă în proprietatea sa, un teren ce a aparţinut
dintotdeauna municipiului Piteşti; prin H.G. nr. 1280/1996 s-a aprobat transmiterea din
patrimoniul Societăţii Comerciale „P” S.A. Piteşti, în patrimoniul municipiului Piteşti, a
terenurilor pe care sunt amplasate pieţele, târgurile şi oboarele municipiului Piteşti, împreună cu
construcţiile aferente, printre care se număra şi Târgul săptămânal în suprafaţă de 52.423 mp.,
situat pe D.N. Piteşti - Slatina - comuna B, împreună cu clădirile şi amenajările situate pe acest
teren; terenul a fost preluat de S.C. Prodcomtex S.A. ca urmare a stingerii unui litigiu dintre
aceasta societate şi Consiliul Local Piteşti şi nicidecum de la reclamant, aceasta având cunoştinţă
de faptul că proprietar al acestui teren este Consiliul Local Piteşti astfel cum a fost publicat în
M.O. nr. 339/11.12.1996; potrivit art. 81, alin. 2, lit. f din Lg. nr. 215/2001, consiliul local
administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, fapt care
rezultă din chiar titlul de proprietate al său; transmiterea s-a făcut către Mun. Piteşti şi nu către
consiliul local, care este numai un administrator şi nu poate dispune de bunurile care aparţin mun.
Piteşti.
Prin încheierea de şedinţă din data de 03.02.2010 instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei
calităţii procesuale active, iar la termenul din 10.03.2011 a fost stabilit cadrul procesual, respectiv
pârâta a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului de proprietate, indicând ca intervenient
pe M P.
La data de 28.09.2010 numita Comuna B - prin Primar, cu sediul în com. B, str.
Principală, nr. 35, jud. Argeş, a formulat cerere de intervenţie voluntară principala prin care a
solicitat: obligarea pârâţilor Mun. P – prin primar şi a A P P să-i lase în deplină proprietate şi
liniştită posesie suprafaţa de 30.162 mp., situată în com. B, sat G, str. Primăverii, nr. 8, jud. Argeş,
cu vecinii: N - str. P, S- S.C. P S.A., E - str. T, V - C L B, cu destinaţie de târg săptămânal;
obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie toate clădirile aflate pe această
suprafaţă, în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, întrucât în temeiul art. 488 şi 492 C.civ.
intervenienta are calitatea de proprietară a terenului şi dreptul de proprietate publică asupra
clădirilor aflate pe acesta, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii intervenienta a arătat că: este proprietara terenului în suprafaţa de
30.162 mp., suprafaţa ce face parte din domeniul său public fiind inclusă în cadrul acestuia prin
H.C.L. B nr. 35/1999; hotărârea consiliului local a fost aprobată prin H.G. 447/2002; în ambele
hotărâri este specificată suprafaţa în litigiu ca făcând parte din proprietatea publică a Comunei B,
fiind aprobat prin H.C.L. nr. 40/17.10.2002 Planul de Urbanism General al Com. B în care era
inclusă şi suprafaţa în litigiu; prin încheierea de cartea funciară nr. 8805/10.04.2009 a O.C.P.I.
Argeş, emisă în cadrul dosarului nr. 8505, a fost intabulat dreptul său de proprietate pentru
suprafaţa mai sus-menţionată sub nr. 80244 UAT B, la măsurători fiind identificată suprafaţa de
162 mp. în plus faţa de cea din acte; pentru suprafaţa precizată se deţine un drept de proprietate
publică, aceasta fiind ocupată în mod abuziv de către pârâta AP P care susţine că administrează
acest teren în numele pârâtului Municipiul Piteşti; i-a notificat în mod repetat pe pârâţi solicitând
să-i lase în deplină proprietate şi posesie terenul, aceştia refuzând în mod nejustificat; deşi pârâţii
invocă la radul lor un drept de proprietate publică asupra imobilului în litigiu, susţinerile acestora
nu pot fi primite, întrucât nu există o suprapunere de domenii publice a celor două unităţii
administrativ-teritoriale cu privire la această suprafaţă deoarece suprafaţa menţionată în H.C.L.
Piteşti nr. 194/1999 şi H.G. nr. 447/2002 la Anexa 2, poz 347, ca aparţinând domeniului public
al mun. Piteşti, se afla situată pe Drumul Judeţean Piteşti - Ştefan Cel Mare, km 0+100; acest
amplasament nu coincide în nici un caz cu cel al suprafeţei de 30.162 mp. din litigiu, întrucât
aceasta suprafaţa de teren se află în interiorul comunei B, sat. G; nu se află situat nici ca
amplasament pe DN Piteşti - Slatina aşa cum este prevăzut în H.C.L. Piteşti nr. 194/1999 şi H.G.
nr. 447/2002, Anexa 2, poz 347 şi H.G. nr. 1280/1996; chiar în situaţia comparării titlurilor de
proprietate, titlul de proprietate al intervenientei este mai bine caracterizat decât al pârâtului mun.
P.
Sunt aplicabile dispoziţiile art. 49, alin. 2 din C.proc.civ., deoarece se invocă un drept
propriu, anume dreptul de proprietate publică asupra suprafeţei în litigiu, drept care rezultă din
actele normative mai sus arătate; se justifică un interes şi anume acela de a-şi exercita dreptul de
proprietate sub toate atributele în ceea ce priveşte suprafaţa precizată; este o strânsă legătură între
cererea de chemare în judecată şi cererea sa de intervenţie întrucât solicită pârâţilor să-i lase în
deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 30.162 mp., aflată pe raza comunei B, cererea
de intervenţie fiind introdusă în termenul prevăzut de art. 50, alin. 2 C.proc.civ.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 49-53 C.proc.civ.
De asemenea, reclamantul a formulat la data de 29.09.2010 o cerere de majorare a câtimii
obiectului cererii, respectiv s-a solicitat revendicarea suprafeţei de 30.162 mp., iar nu numai
30.000 mp., cât şi o cerere de renunţare la judecată în ceea ce priveşte secundul capăt de cerere
(lipsa de folosinţă).
La acelaşi termen de judecată s-a luat act de cele două cereri de mai sus, iar la data de
03.11.2010 reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a SC. SG S.A., cu
sediul în mun. Piteşti, str. L, nr. 1, jud. Argeş, având în vedere că este persoana juridică care
deţine sau urmează să deţină în viitor un pretins drept de administrare asupra suprafeţei de 30.162
mp., în baza Hot. Consiliului Local Piteşti nr. 281/2010 şi nr. 282/2010.
S-a precizat şi că, pârâta are ca acţionar majoritar municipiul Piteşti şi va urma, în
conformitate cu art. 1, lit. c şi art. 5 şi următoarele din H.C.L. nr. 281/2010, să preia în cel mai
scurt timp de la pârâta A P P administrarea pieţelor şi a târgurilor de fac parte din patrimoniul
public al municipiului Piteşti. Conform art. 1, art. 2 şi art. 3, alin. 1 din H.C.L. Piteşti nr.
282/12.08.2010 a fost aprobată de către Consiliul Local al Municipiului Piteşti delegarea către SC.
S G S.A. a gestiunii serviciilor publice de construire, modernizare, întreţinere, administrare şi
exploatare a pieţelor agroalimentare, a bazarelor, târgurilor şi oboarelor din mun. Piteşti.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 132, alin. 1 din C.proc.civ.
Anexat cererii s-au depus în copie hotărârile menţionate, iar la termenul din 03.11.2010 s-
a admis în principiu cererea de intervenţie şi citarea în calitate de pârâtă a SC. S G S.A.
În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică în
specialitatea topografie.
La termenul de judecată din data de 29.06.2011, fiind respinse obiecţiunile la completarea
la raportul de expertiză, formulate de reclamant şi intervenienta Com. B, s-au formulat de către
părţi concluzii asupra excepţiilor şi fondului cauzei.
Raportat la disp. art. 137 din C. proc. civ. instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra
excepţiilor.
În acelaşi timp se constată că intervenientul Mun. P a invocat în termen legal excepţia
lipsei calităţii procesuale active a intervenientei Com. B, având în vedere că instanţa a acordat
cuvântul mai întâi asupra excepţiilor (moment în care s-a invocat şi excepţia de mai sus), iar
ulterior şi asupra fondului cauzei.
Unirea excepţiilor cu fondul cauzei nu duce la o incorporare a acestora în fondul cauzei,
acestea trebuind în continuare să fie puse în discuţie separat; unirea s-a făcut pentru că a fost
necesară administrarea aceloraşi categorii de probe pentru soluţionarea excepţiilor şi fondului,
ceea ce nu presupune o identificare totală a acestora.
În ceea ce priveşte pe reclamantă se constată că acesteia îi lipseşte calitatea procesuală
activă.
Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea între persoana reclamantului şi persoana
care este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.
Petenta a formulat o acţiune în revendicare (s-a renunţat la capătul de cerere privind lipsa
de folosinţă), rezultând că aceasta trebuie să probeze existenţa, în ceea ce o priveşte, a calităţii de
proprietar a imobilului revendicat, respectiv că dispune de un titlu de proprietate.
În motivarea cererii de chemare în judecată a fost invocat un drept de proprietate publică.
Conform disp. art. 1 din Lg. 213/19998: „Dreptul de proprietate publică aparţine statului
sau unităţilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt
de uz sau de interes public.”.
Astfel, un drept de natura celui invocat de către petentă aparţine unităţilor administrativ-
teritoriale.
Aceste unităţi au fost definite prin prevederile art. 1, alin. 2, lit. i din Lg. 215/2001, legea
administraţiei publice locale, respectiv: „Art. 1 ... (2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile
de mai jos au următoarele semnificaţii: ... i) unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi
judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii;”.
Astfel, consiliul local al unei comune nu poate fi titularul dreptului de proprietate asupra
unui bun public, acesta fiind în fapt Comuna B.
Pentru aceste motive, în baza disp. legale citate şi cele ale art. 109 din C. proc. civ., se va
admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în ceea ce îl priveşte pe reclamantul Consiliul
Local al com. B şi în consecinţă se va respinge acţiunea promovată de acesta.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei Com. B se
constată că este neîntemeiată.
Aceasta din urmă este chiar unitatea administrativ-teritorială care este titulara dreptului de
proprietate invocat în acţiunea în revendicare, după cum s-a analizat şi mai sus.
De asemenea, după cum se va motiva pe larg şi mai jos asupra fondului cauzei,
intervenienta – comună a reuşit a proba deţinerea în patrimoniu a unui drept de proprietate
publică asupra terenului în litigiu, drept rezultat dintr-o hotărâre a consiliului local şi o hotărâre de
guvern.
Astfel, există în ceea ce priveşte pe Comuna B identitatea între persoana sa şi persoana
care este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.
Pentru aceste motive, în baza disp. art. 109 din C. proc. civ., se va respinge excepţia lipsei
calităţii procesuale active în ceea ce o priveşte pe intervenienta Comuna B.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive se constată că nu este
întemeiată.
Calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea între persoana pârâtului şi persoana care
este obligată în raportul juridic dedus judecăţii.
Raportat la natura acţiunii şi cererea de intervenţie a Com. B, se constată că trebuia probat
că pârâta A P P (A.P.P.), este posesorul neproprietar al terenului în litigiu.
O astfel de dovadă a fost făcută; chiar pârâta de mai sus a recunoscut că nu deţine un
drept de proprietate asupra bunului, arătând pe titularul acestui drept, respectiv Mun. Piteşti, iar
din actele de la dosar rezultă că aceasta este încă deţinătoarea în fapt a terenului şi clădirilor.
Este adevărat că a fost înfiinţată o societate comercială prin H.C.L. al mun. Piteşti cu nr.
281/12.08.2010 (filele 249, 250), cu denumirea SC. S G S.A., însă, conform disp. art. 7, alin. 2 din
aceasta, predarea – preluarea activului şi pasivului (între care şi întreţinere şi administrare şi a
târgurilor – art. 1), se va face prin protocol de predare – primire încheiat între reprezentanţii legali
ai societăţii şi ai serviciului public.
Un astfel de protocol nu a fost depus la dosar, rezultând că, încă se mai deţine efectiv de
către pârâta A.P.P. bunul în litigiul (târgul), ceea ce face ca aceasta în calitate de posesor
neproprietar să aibă calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pentru aceste motive, în baza disp. art. 109 din C. proc. civ., se va respinge excepţia lipsei
calităţii procesuale pasive în ceea ce o priveşte pe pârâta de mai sus.
În privinţa fondului litigiului, având în vedere probele administrate, instanţa va respinge
cererea de intervenţie formulată de intervenienta Com. B şi va admite cererea de intervenţie
formulată de pârâta A.P.P., pentru considerentele de mai jos:
Din înscrisurile depuse de părţi se observă că atât intervenienta Com. B, cât şi
intervenientul Mun. Piteşti dispun de titluri de proprietate şi drepturi de proprietate publică în
patrimoniul lor, în privinţa terenului în litigiu.
Acesta din urmă a fost arătat ca titular al dreptului de proprietate publică de către pârâta
A.P.P., iar ulterior şi de către pârâta S.C. S G S.A.
Astfel, prin hotărârea cu nr. 35/26.08.1999, emisă de către Consiliul Local al com. B (fila
45), a fost aprobat inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al com. B, conform anexei.
De asemenea, prin H.G. 447/16.05.2002 (filele 156-162), Guvernul României a atestat
apartenenţa la domeniul public al com. B, la pct. 36 din anexă regăsindu-se şi bunul Târg
săptămânal – sat G, în suprafaţă de 3 ha., dobândit în anul 1965, conform H.C.L. al com. B cu nr.
35/1999.
Cu toate acestea nu s-a probat modalitatea în care s-a dobândit acest bun în anul 1965,
deşi s-a efectuat această menţiune în hotărârea de guvern.
Ulterior, prin încheierea nr. 8805/14.04.2009, emisă de către O.C.P.I. Argeş (fila 38), a
fost intabulat dreptul de proprietate, în ceea ce priveşte terenul în litigiu (din măsurători 3,0162
ha.), în favoarea Consiliului Local B.
După cum s-a analizat şi în motivarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a
reclamantului, acesta nu poate deţine un drept de proprietate publică în patrimoniu, ci Com. B
este titulara acestuia.
În ceea ce îl priveşte pe intervenientul Mun. P se constată că, prin H.C.L. al mun. Piteşti
nr. 194/02.09.1999 (fila 29), a fost însuşit inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al
mun. Piteşti, conform anexei, iar prin aceeaşi H.G.R. nr. 447/16.05.2002 Guvernul României s-a
atestat apartenenţa la domeniul public al mun. Piteşti, la pct. 347 din anexă regăsindu-se şi bunul
teren aferent târgului săptămânal, în suprafaţă de 5,2423 mp., la adresa D.J. Piteşti – Ştefan cel
Mare, km. 0+100m., dobândit în anul 1994, conform H.C.L. al mun. Piteşti nr. 194/02.09.1999
(filele 25-28).
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, completat în urma admiterii în parte a
obiecţiunilor părţilor, experta Diaconu Geta a transpus în teren titlurile de proprietate deţinute de
părţi, fiind întocmită şi două schiţe în acest sens (filele 192-196 şi 289 - 292).
S-a reţinut de către aceasta, în primul raport, cum că:
*în urma identificării terenului în baza actelor (analizate şi mai sus de către instanţă), a
rezultat că, târgul săptămânal – sat G din inventarul com. B se identifică cu târgul săptămânal
Piteşti din inventarul mun. Piteşti;
*terenul în litigiul în suprafaţă de 3 ha. se suprapune în întregime peste terenul în suprafaţă
de 5,2423 ha.;
*din punct de vedere administrativ – teritorial terenul în litigiu în suprafaţă de 3 ha., cât şi
cel de 5,2423 ha., sunt amplasate pe raza com. B;
De asemenea, prin completarea la raport, experta a precizat, în răspunsurile emise la
obiecţiunile părţilor, cum că:
*în urma analizei amplasamentului terenului în litigiu şi prin prisma noilor înscrisuri
depuse, dar în special prin prisma amplasamentului târgului săptămânal în suprafaţă de 5,2423 ha.,
amplasament individualizat de S.C. G S.R.L. ca fiind în patrimoniul S.C. P S.A., în baza H.G.R.
834/1991, nu există nici cel mai mic dubiu că amplasamentul în litigiu în suprafaţă de 3 ha. este
unul şi acelaşi cu amplasamentul individualizat în schiţa anexă la raportul iniţial;
*drumul judeţean nu şi-a schimbat denumirea, iar străzile Primăverii şi Tâgului au fost
create odată cu reconstituirea terenurilor din zonă în baza legilor funciare, denumirea lor fiind
ulterioară reconstituirilor;
*faptul că în 1996 amplasamentul figura la adresa pe D.N. Piteşti – Slatina, iar în 2002 pe
D.J. Piteşti – Ştefan cel Mare este explicabil având în vedere locaţia acestuia, respectiv în imediata
vecinătate a intersecţiei dintre D.N. Piteşti – Slatina şi D.J. Piteşti – Ştefan cel Mare.
Astfel, instanţa se va opri asupra concluziei expertei cauzei, respectiv amplasamentele
pentru cele două terenuri invocate de intervenienţi ca fiind în patrimoniul lor se suprapun,
concluzie care a fost motivată de aceasta, explicându-se şi neconcordanţele.
Mai mult decât atât, reclamanta şi intervenienta nu au reuşit a proba existenţa unui alt
amplasament al terenului deţinut în patrimoniul mun. Piteşti, amplasament care, după cum se va
analiza mai jos, a fost anterior şi în posesia altor persoane juridice, iar nu numai în cea a mun.
Piteşti şi A.P.P.
Printr-o acţiune în revendicare se solicită, de către reclamantul care a pierdut posesia
bunului său, restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Se constată că, dreptul de proprietate face parte din categoria drepturilor absolute (fiind
un drept real), cu consecinţa că titularul său are posibilitatea să-l exercite singur, celorlalte subiecte
de drept civil revenindu-le obligaţia generală şi negativă de a nu face nimic de natură a-l stânjeni
pe titular în exerciţiul dreptului său.
Comparând cele două titluri de proprietate, se reţine că cel de care dispune intervenientul
mun. P este mai caracterizat.
Astfel, pentru această parte au fost depuse înscrisuri din care rezultă modalitatea în care a
intrat în patrimoniul său bunul, însă nu şi pentru intervenienta Com. B.
După cum s-a precizat mai sus, aceasta nu a probat în nici un mod modalitatea cum
imobilul ar fi fost dobândit în anul 1965, an menţionat în hotărârea de guvern.
Conform înscrisurilor depuse de către intervenientul municipiu, ce vor fi analizate
cronologic:
*la data de 16.05.1970 s-a emis de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al mun.
Piteşti decizia cu nr. 141/1970 (fila 267) din care rezultă că s-a aprobat de către această autoritate
organizarea începând cu data de 01.06.1970 a târgului pentru desfacerea de obiecte de ocazii şi
vechituri în mun. Piteşti, instalat în târgul săptămânal modernizat, situat în str. Craiovei, la ieşirea
din mun. Piteşti spre Slatina – Craiova;
*s-a emis de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al mun. Piteşti decizia cu nr.
155/14.05.1974 (fila 122), prin care s-a aprobat, la solicitarea Administraţiei Municipale a Pieţelor
Piteşti, regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia, începând cu data de 01.05.1974;
acest din urmă regulament se află în copie la filele 123, 124;
*de asemenea, prin decizia nr. 472/01.12.1983 (fila 126), emisă de acelaşi comitet executiv,
s-a aprobat un nou regulament, depus în copie la filele 127-129, regulament în care este precizat
în art. 5 că pe teritoriul mun. Piteşti funcţionează şi târgul săptămânal situat la intersecţia str.
Craiovei – com. Bradu;
*la data de 27.02.1995 s-a emis de către Consiliul Judeţean Argeş adresa de la fila 130 prin
care s-a arătat că, în temeiul Lg. 15/1990, art. 17, Prefectura Judeţului Argeş prin decizia nr.
89/07.03.1991 a transformat instituţia de stat Administraţia Pieţelor din mun. Piteşti, în societate
comercială pe acţiuni, numita S.C. P S.A. Piteşti, iar prin certificatul cu seria A.G. nr.
0008/17.07.1993, Consiliul Judeţean Argeş a stabilit dreptul de proprietate al acestei societăţi
comerciale, certificat care a fost anulat de instanţele judecătoreşti (în dosar la filele 142, 143);
*din sentinţa civilă nr. 73/F/03.10.1994, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul
nr. 935/1994 (fila 142), rezultă că, certificatul de mai sus a fost anulat deoarece cuprindea şi o
suprafaţă de 73.179 mp., în care se găseşte şi târgul săptămânal, fiind contrar disp. art. 5 din Lg.
18/1991, respectiv: „Aparţin domeniului public ... terenurile pentru nevoile apărării sau pentru
alte folosinţe care, potrivit legii, sînt de domeniul public ori care, prin natura lor, sînt de uz sau
interes public.”;
*prin H.C.L. al mun. Piteşti nr. 10/16.02.1995 (fila 136), s-a dispus ca, începând cu data
emiterii, toate pieţele din mun. Piteşti, precum şi târgul săptămânal, să fie readuse în patrimoniul
şi administrarea consiliului local, pentru ca ulterior să se înfiinţeze un serviciu public denumit
Administraţia Pieţelor, Tîrgurilor, Oboarelor şi Bazelor, prin H.C.L. al mun. Piteşti cu nr.
108/26.10.1995 (fila 137);
*prin H.G.R. nr. 1280/22.11.1996 (fila 15) s-a dispus de către Guvernul României
transmiterea terenurilor pe care sunt amplasate pieţele, târgurile şi oboarele mun. Piteşti, din
patrimoniul S.C. Prodcomtex S.A. în patrimoniul mun. Piteşti, între acestea aflându-se şi târgul
săptămânal Piteşti în suprafaţă de 52.423 mp. împreună cu clădirile şi amenajările de pe acesta;
*în urma anularii parţiale a certificatului nr. 0008/17.07.1993 s-a procedat de către S.C.
Prodcomtex S.A. la predarea, către o comisie constituită în baza dispoziţiei Primarului mun.
Piteşti a terenurilor în suprafaţă totală de 73.678 mp., încheindu-se în acest sens protocolul de
predare - primire nr. 34277/15.11.1999 (fila 110), terenuri printre care se află şi târgul săptămânal
în suprafaţă de 5,9423 ha.
Astfel, intervenientul Mun. P, prin probele administrate a reuşit a dovedi modalitatea în
care terenul în litigiu a intrat în patrimoniul său, chiar anterior emiterii de către Consiliul Local al
com. B a hotărârii nr. 35/1999.
Această din urmă hotărâre este primul document în care este menţionat ca aparţinând
domeniului public al com. B suprafaţa revendicată. Nu există nici un alt document care să ateste
că anterior anului 1999 respectivul târg săptămânal ar fi aparţinut com. B sau cel puţin să
menţioneze o astfel de situaţie.
Mai mult decât atât, încă din anul 1970 este menţionată existenţa unui târg săptămânal al
mun. Piteşti, după cum s-a analizat mai sus decizia cu nr. 141/1970 emisă de către Comitetul
Executiv al Consiliului Popular al mun. Piteşti, iar nu de un consiliu al com. Bradu.
De asemenea, se observă că prin H.C.L. al mun. Piteşti nr. 10/16.02.1995 se stabilise
apartenenţa la domeniul public al acestei unităţi administrativ – teritoriale a dreptul de proprietate
asupra târgului săptămânal, iar numai în anul 1999, ulterior, se emite de către Consiliul com. B
hotărârea prin care s-a stabilit inventarul bunurilor din domeniul public.
Nu poate fi reţinută nici susţinerea intervenientei şi reclamantei, prin apărător, cum că
titlul acestora ar fi mai preferabil având în vedere că au reuşit să intabuleze dreptul cu prioritate.
Simpla intabulare nu certifică (întăreşte) un titlu de proprietate, iar titlurile prezentate de
cei doi intervenienţi nu au fost obţinute de la acelaşi autor.
Principiul „qui prior tempore, potior iure” se aplică în cazul unei acţiuni în revendicare în
care ambele părţi prezintă titluri de proprietate ce provin de la acelaşi autor (de exemplu: atât
reclamantul cât şi pârâtul au cumpărat bunul de la acelaşi vânzător), urmând a se da câştig părţii
care a înscris mai întâi, chiar dacă actul înscris fusese încheiat ulterior celuilalt act.
Guvernul României numai a atestat (confirmat) apartenenţa la domeniul public al celor
două unităţi teritorial – administrative a aceluiaşi bun, iar nu a constituit sau transmis drepturi de
proprietate.
Dreptul de proprietate publică a rezultat din lege, respectiv: Constituţie, Lg. 18/1991, Lg.
213/1998, etc.
De asemenea, nu se poate reţine nici susţinerea cum că, având în vedere destinaţia
bunului, târg săptămânal, raportat la disp. art. 3, alin. 1 din Lg. 213/1998 şi anexa la aceasta,
acesta nu poate aparţine decât Comunei Bradu, fiind pe raza acesteia.
Conform acestor prevederi: „Art. 3 (1) Domeniul public este alcătuit din bunurile
prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă
din prezenta lege şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile
prevăzute de lege.”; „III. Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este
alcătuit din următoarele bunuri: ... 2. pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile
publice, precum şi zonele de agrement;”.
Aceste prevederi legale stabilesc categoriile de bunuri ce aparţin fiecărui domeniu (public
al statului, public judeţean sau public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor), iar nu impun ca
toate „pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de
agrement” dintr-o comună să aparţină numai domeniului public al acesteia.
Din analiza textului legal nu rezultă o interpretare de natura celei invocată de reclamantă
şi intervenienta Com. B.
Era necesar, raportat la aceleaşi prevederi legale citate mai sus (art. 3 din Lg. 213/1998),
ca intervenienta să probeze şi modalitatea dobândirii dreptului asupra bunului, prin modurile
prevăzute de lege.
O astfel de dovadă nu a fost făcută; terenul a apărut în inventarul emis de Consiliul Local
al com. Bradu la nivelul anului 1999, deşi încă din 1995 era în domeniul mun. Piteşti, cât şi
anterior după cum s-a analizat cronologic mai sus.
De asemenea, este posibil ca o unitate administrativ-teritorială să deţină bunuri, în
domeniul său public, amplasate pe teritoriul altor unităţi, atât timp cât acestea au intrat legal în
patrimoniul său şi sunt fie menţionate în Constituţie, Lg. 213/1998, etc., fie care, potrivit legii sau
prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
Din probele administrate şi analizate mai sus se observă că pârâta A.P.P. nu a adus
atingere dreptului de proprietate al intervenientei Com. B (nu a deposedat pe aceasta din urmă de
suprafaţa de 3,0162 ha.), nefiind necesară intervenţia instanţei, urmând ca cererea de intervenţie
să fie respinsă; dreptul de proprietate asupra bunului aparţine intervenientului Mun. P, ce a
transmis administrarea către A.P.P.
În baza aceloraşi concluzii şi prevederi legale se va admite şi cererea de arătare a titularului
dreptului, aceasta fiind întemeiată, respectiv pârâta A.P.P. a indicat în mod corect pe titularul
dreptului de proprietate publică.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâte şi intervenitul Mun. P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererile de reexaminare formulate de experta Diaconu Geta.
Revocă toate sancţiunile cu amenda judiciară aplicate expertei de mai sus în prezenta
cauză.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în ceea ce îl priveşte pe reclamantul
CONSILIUL LOCAL AL COM. B.
Respinge acţiunea formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI B, cu
sediul în com. B, jud. Argeş, în contradictoriu cu pârâtele: A P P, cu sediul în mun. Piteşti, str. Li,
nr. 1, jud. Argeş; SC. S G S.A., cu sediul în mun. Piteşti, str. L, nr. 1, jud. Argeş, intervenienţi
fiind: COMUNA B - prin Primar, cu sediul în com. B, str. Principală, nr. 35, jud. Argeş şi
MUNICIPIUL P, cu sediul în mun. Piteşti, str. V, nr., jud. Argeş.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active în ceea ce o priveşte pe intervenienta
COMUNA B.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce o priveşte pe pârâta A P P.
Respinge cererea de intervenţie formulată de intervenienta COMUNA B.
Admite cererea de intervenţie formulată de pârâta A P P.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Iulie 2011.
Preşedinte,
M S
Grefier,
L M
Red. M.S.
Tehn. L.B. 14 Iulie 2011
7/ex.
Judecătoria Slatina
Revendicare imobiliara
Tribunalul Argeș
revendicare imobiliară
Judecătoria Bârlad
Revendicare
Judecătoria Podu Turcului
Revendicare
Tribunalul Argeș
drepturi salariale -Fond