Revendicare imobiliara

Dosar nr. 798/216/2008 revendicare imobiliară

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEŞ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 505

Şedinţa publică din  30 aprilie 2009

Completul compus din:

Preşedinte: M. B.

Grefier: M. U.

Pe rol, soluţionarea acţiunii civile înregistrate la data de 17 aprilie 2008, formulată de reclamanta V.O. împotriva pârâţilor S. P., S. F., prin care solicită ca pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de cca. 650 m.p. teren situat în pct. „Crucea Ghentii” din Curtea de Argeş, cartierul Noapteş, strada Luncilor, judeţul Argeş, teren pe care, parţial, există o construcţie edificată de aceştia, şi pentru care, pe cale de consecinţă, solicită şi a fi despăgubită cu 20 Euro/m.p.

Fondul cauzei a fost dezbătut în şedinţa publică din data de 23 aprilie 2009, ocazie cu care susţinerile părţilor au fost consemnate în  încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.?

I N S T A N Ţ A

Deliberând, constată:

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 798/216/17 aprilie 2008, reclamanta V. O. a solicitat ca pârâţii S. P. şi S. F. să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de cca. 650 mp. teren , situat în pct.,,Crucea Ghenţii” din Curtea de Argeş, str. Luncilor şi să fie despăgubită pentru suprafaţa pe care pârâţii şi-au edificat construcţia, despăgubire de 20 Euro/mp. pentru cât se ocupă cu acea construcţie. S-au solicitat şi cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamanta este moştenitoarea defunctei P. F., care a avut doi moştenitori. Între moştenitori a intervenit un partaj voluntar, iar reclamantei i-a revenit în proprietate suprafaţa de teren în litigiu, pe care pârâţii o ocupă fără drept de mai mulţi ani.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 480 şi urm. C.civ.

Pârâţii au formulat întâmpinare (f.19-20), prin care în principal au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei. S-a arătat că reclamanta nu este proprietara terenului în litigiu, acesta fiind atribuit de către fostul CAP Noapteş pârâţilor pentru a-şi construi o locuinţă. De asemenea, terenul revendicat a făcut şi obiectul dosarului nr. 1455/1998 al Judecătoriei Curtea de Argeş, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 583/29 martie 1999. Pârâţii au solicitat şi ei cheltuieli de judecată.

S-au depus la dosar certificatul de moştenitor nr. 144/6 octombrie 2006 emis de BNPA- D. (f.3-4), titlu de proprietate nr. 102990/19 ianuarie 198 eliberat pe numele autoarei reclamantei şi procesele –verbale de punere în posesie cu privire la acel titlu (f.5-8), procesul-verbal nr. 179/E/27 aprilie 2000 al executorului judecătoresc (f.23), adeverinţa nr. 921/2 noiembrie 1970 a C.A.P. Noapteş (f.24), sentinţa civilă nr. 583/29 martie 1999 a Judecătoriei Curtea de Argeş (f.33-36), decizia civilă nr. 2480/19 octombrie 1999 a Tribunalului Argeş (f.37-38), decizia civilă nr. 975/R/8 martie 2000 a Curţii de Apel Piteşti (f.39), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4930/20 septembrie 2000 de către BNP G. A. f.44), adeverinţa nr. 4552/9 aprilie 2009 a Primăriei Curtea de Argeş (f.99).

În cursul judecăţii s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate de către expertul V. I., întocmindu-se raportul de expertiză depus la filele 86-90 ale dosarului, fiind interogate şi toate părţile ( f. 69-70 şi 98).

Prin încheierea de şedinţă din data de 27 noiembrie 2008 au fost unite cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţia autorităţii de lucru judecat (f.54).

Părţile au depus în două rânduri şi concluzii scrise (f. 46-47, 51, 101 - 102 şi 105-106).

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei sunt nefondate.

Cu privire la calitatea procesuală activă, se apreciază că reclamanta are o asemenea calitate în prezenta cauză.

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus unei judecăţi. În materia acţiunilor reale, pentru a se stabili calitatea procesuală, este necesară unirea problemei calităţii, invocată ca excepţie, cu fondul cauzei. Lipsa calităţii procesuale nu se confundă cu netemeinicia acţiunii, în primul caz acţiunea nefiind introdusă de titularul unui drept subiectiv care există, în vreme ce în cazul unei acţiuni nefondate se constată de către instanţă chiar inexistenţa dreptului reclamat.

În speţă, V. O. pretinde că are un drept de proprietate asupra suprafeţei în litigiu, invocând în dovedire un act de partaj voluntar şi o adeverinţă de la primărie.

Faptul că s-ar aprecia de către instanţă că ea nu deţine un titlu valabil sau titlul său nu este mai puternic decât cel al pârâţilor nu înseamnă că reclamanta nu are calitate procesuală, ci acţiunea sa urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Aşadar, se apreciază că reclamanta are legitimare procesuală activă, astfel că excepţia este nefondată.

Prin sentinţa civilă nr. 583/29 martie 1999 a Judecătoriei Curtea de Argeş, rămasă definitivă şi irevocabilă, sentinţă pe care pârâţii o invocă în dovedirea autorităţii lucrului judecat, s-a reţinut că pârâtul S. P.  a ocupat fără drept din proprietatea reclamantei P. F. ( autoarea lui V. O.)  suprafaţa de 1240 mp. teren livadă şi fâneţe, situat în pct.,,Noapteş”, teren care face parte din suprafaţa de 3000 mp. menţionată în titlul de proprietate nr. 102290/19 ianuarie 1998 şi pentru care  a fost pusă în posesie prin procesul-verbal de punere în posesie din 17 octombrie 1997 (f.5, 6 şi 33-35).

Reclamanta a susţinut în concluziile scrise ( f. 51 şi 105-106 ), depunând la dosar în dovedire şi adeverinţa nr. 4552/09 aprilie 2009 eliberată de Primăria Curtea de Argeş, că a deţinut în pct.,,Crucea Ghenţii” (Noapteş) suprafaţa totală de 4.000 mp. teren arabil , deci mai mult decât cei 3.000 mp. care au fost analizaţi prin sentinţa civilă nr. 583/29 martie 1999 a Judecătoriei Curtea de Argeş ca fiind atribuiţi prin titlul de proprietate din 1998. Reclamanta pretinde că suprafaţa revendicată în prezent i-ar fi revenit prin partajul voluntar făcut în cadrul dezbaterii succesorale notariale în  dosarul nr. 159/2006 al BNPA D. (f. 3-4).

Aşa cum s-a concluzionat în raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul V. I., care s-a deplasat în teren şi a verificat toate actele de proprietate deţinute de părţi, terenul în litigiu are suprafaţa de 551 mp. şi nu face parte din terenul revendicat anterior şi cu privire la care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 583/1999, deoarece reclamanta nu a dovedit dreptul său de proprietate asupra acestui teren.

De asemenea, analizând schiţele întocmite de expertul V. I. cu schiţa anexă la procesul-verbal de punere în posesie din 17 octombrie 1997 (f.  6 verso, 89 şi 90),  rezultă în mod clar că suprafaţa revendicată prin prezenta acţiune este cea pe care pârâţii îşi au edificate construcţiile (cea colorată cu portocaliu la fila 6 verso şi cea din pct. A-B-E-F din schiţa nr. 2 la raportul de expertiză tehnică), deci acest teren excede celor 3000 mp. cât i s-au atribuit prin titlul de proprietate lui P. F., autoarea reclamantei, în anul 1998.

Terenul revendicat prin acţiunea de faţă este practic suprafaţa de 551 mp. pe care o deţin  pârâţii în urma unui act de dare în plată (f. 24) şi cu privire la care autoarea reclamantei, numita  P. F., nu a mai avut nicio pretenţie în dosarul nr. 1455/1998 al Judecătoriei Curtea de Argeş, unde s-a pronunţat sentinţa civilă pe care  pârâţii o invocă drept autoritate de lucru judecat. În încheierea de amânare a  pronunţării soluţiei de către instanţă, din data de 25 martie 1999, în dosarul nr. 1455/1998, s-a consemnat că P. F. a considerat legală deţinerea suprafeţei de teren în litigiu de 551 mp. de către pârâtul S. P. (f.105-106 dosar ataşat nr. 1455/1998), deci proprietatea asupra acestei suprafeţe nu s-a mai analizat de către instanţă şi nu s-a mai pronunţat o soluţie prin sentinţă.

În dosarul nr. 1455/1998 instanţa de fond nu a mai analizat în niciun fel ce se întâmplă cu acea suprafaţă de cca. 500 mp., de vreme ce chiar reclamanta nu a mai cerut-o. Judecătoria Curtea de Argeş s-a referit la doar cei 3000 mp. cu cât reclamanta P. F. fusese pusă în posesie în pct.,,Crucea Ghenţii”, fără să mai analizeze şi să se pronunţe cu privire la diferenţa de 1000 mp. faţă de cât s-a revendicat prin acţiunea introductivă.

Şi raportul de expertiză tehnică întocmit în acea cauză de către  S. G. a luat de bună tot numai suprafaţa de 3.000 mp. în acel punct, atât cât reclamantei i se reconstituise prin titlul de proprietate şi cu cât fusese pusă în posesie. Chiar dacă iniţial familia reclamantei deţinuse 4.000 mp. teren în pct.,,Crucea Ghenţii”, aşa cum a dovedit V. O. cu adeverinţa de la fila 99 dosar, lui Purcoi Floarea nu i s-au atribuit în baza Legii nr. 18/1991 decât 3.000 mp. în acel punct, iar pentru restul de 1000 mp. instanţele de judecătoreşti nu s-au pronunţat prin acele hotărâri care se invocă drept autoritate de lucru judecat. Apelurile şi recursurile formulate împotriva sentinţei civile nr. 583/29 martie 1999 a Judecătoriei Curtea de Argeş au vizat numai dreptul de servitute şi unele despăgubiri, nicidecum suprafaţa de 4.000 mp. revendicată iniţial de P. F. (a se vedea dosarele ataşate).

Aşadar, cu privire la suprafaţa de teren în litigiu în dosarul de faţă nu putem reţine autoritatea de lucru judecat, deoarece nu s-a pronunţat o soluţie anterior, fiind analizat atunci exclusiv titlul de proprietate şi procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de numai 3.000 mp. în pct.,,Crucea Ghenţii”. De altfel, nici reclamanta nu-şi întemeiază acţiunea de acum pe acel titlu de proprietate şi pe acel proces-verbal de punere în posesie, ci invocă doar un partaj voluntar şi o adeverinţă eliberată de Primăria Curtea de Argeş (f. 3-4 şi 99), fiind vorba practic de diferenţa de 1000 mp., de la 3.000 mp., cât i s-a atribuit prin titlu lui P. F., la 4.000 mp., cât autorii reclamantei au deţinut în acel punct înainte de colectivizare.

Faţă de cele de mai sus, în baza art.137 alin. 2 C.pr.civ., cele două excepţii urmează a fi respinse.

Pe fondul cauzei, acţiunea reclamantei este neîntemeiată.

Din probele administrate şi aşa cum a reţinut şi expertul în lucrarea întocmită în cauză, V. O. nu deţine un titlu de proprietate pentru suprafaţa pe care o revendică, în timp ce pârâţii posesori au un astfel de titlu sau între părţi a existat o înţelegere cu privire la o mică parte din suprafaţa revendicată.

Astfel, lecturând vecinii terenului de 1000 mp. la care se referă pct. d) al lotului 2 stabilit prin actul de partaj voluntar invocat de reclamantă drept dovadă a acestei acţiuni, se constată că niciun vecin nu corespunde cu vecinii terenului în litigiu identificat de către expert în anexa nr. 1 la raportul de expertiză tehnică.

Un amănunt important este acela că în actul de partaj întocmit în anul 2006 este trecut ca vecin  la N  şi E numitul M. I., iar în schiţa expertului apare ca vecin în aceste două puncte numitul C. J., care a cumpărat teren în zonă în anul 2000 de la numita A. S. (f.44). De asemenea, un  alt amănunt important este acela că numitul A. D. apare ca vecin cu lotul de teren al  pârâţilor  şi în schiţa la raportul de expertiză tehnică întocmit de către S. G. în dosarul nr. 1455/1998 al Judecătoriei Curtea de Argeş (ataşat), precum şi în schiţa la raportul de expertiză tehnică întocmit în prezentul dosar, deci este evident că terenul revenit reclamantei  prin partajul voluntar evidenţiat în înscrisul de la filele 3-4 ale dosarului este cu totul altul decât cel revendicat.

De asemenea, adeverinţa de la fila 99 a dosarului nu poate face dovada dreptului de proprietate pentru reclamantă cu privire la terenul în litigiu, deoarece din anul 1963 s-a schimbat de mai multe ori circuitul  civil al terenurilor, iar autoarei lui V. O. i s-a eliberat titlu de proprietate în pct.,,Crucea Ghenţii”, numai pentru 3.000 mp. , deci pentru restul de 1.000 mp. nu există un titlu valabil care să răstoarne dreptul de proprietate al pârâţilor.

Pe de altă parte, pârâţii sunt posesorii actuali ai  terenului în litigiu şi autorii lor au primit în proprietate la 07 februarie 1969 suprafaţa de 500 mp. (f.100).

Nefiind deci îndeplinite condiţiile prev. de art. 480 şi urm. C.civ., acţiunea reclamantei, sub aspectul ambelor capete de cerere, urmează a fi respinse.

Nefiind proprietara terenului în litigiu, V. O. nu poate primi nici despăgubirea solicitată pentru ocuparea terenului pe care se află amplasate construcţii ale pârâţilor.

În baza art. 274-277 C.pr.civ., reclamanta fiind în culpă procesuală, urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată făcute de pârâţi în sumă de 1250 lei, care reprezintă onorariul de avocat şi cheltuielile de  dactilografiere a unor înscrisuri folosite în  acest dosar (f.22, 48-49 şi 104).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nefondate excepţiile ridicate de pârâţi cu privire la lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi la autoritatea de lucru judecat.

Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta V. O. împotriva pârâţilor S. P., S. F., cu privire la ambele capete de cerere.

Obligă pe reclamantă să le plătească pârâţilor 1250 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 aprilie 2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

M.B.

Domenii speta

Spete similare