Revendicare imobiliara

-Sentinta civila nr. 2022

-revendicare imobiliară-

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe în dosarul nr. XXXX/279/20XX la data de 05.07.2011, reclamanta XX a chemat în judecată pe pârâtul SE solicitând obligarea acestuia să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren de aproximativ 500 mp ( lungime de 75 ml şi lăţime de 6,5 ml ), să se dispună grăniţuirea proprietăţilor celor două părţi.

În motivare a arătat că, potrivit Actului de partaj voluntar nr. 924/11.05.2007, prin care au fost împărţite bunurile rămase de pe urma defunctului XX, a devenit proprietarul suprafeţei de teren de 6642 mp teren fâneţe intravilanul Satului XX, înscris în Titlul de proprietate nr. 26/328/31.08.1995, situat în sola 5, parcela 147/1, cu următorii vecini: N – AA, S – BB, E – CC, V – drum comunal.

A mai precizat că pârâtul, care deţine o suprafaţă de teren învecinată cu suprafaţa descrisă anterior, îi ocupă aproximativ 500 mp ( lungime de 75 ml şi lăţime de 6,5 ml ), refuzând să îi elibereze.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 480, art. 584, 585 Cod civil.

Cererea a fost legal timbrată.

În dovedire, au fost solicitate probele cu înscrisuri, testimonială şi cu expertiză tehnică de specialitate.

Pârâtul a formulat întâmpinare, la data de 30.11.2011 ( filele 28-29 vol. I ), prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, şi obligarea părţii adverse la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat că reclamanta stăpâneşte în plus, faţă de cei 6692 mp teren cât ar deţine potrivit titlului de proprietate, 350 mp teren.

A adăugată că pârâtul este proprietarul unei suprafeţe de teren de 1248 mp, conform Titlului de proprietate nr. XX/2001, cu nr. topo 6/108, iar fiul său – XX este proprietarul suprafeţei de 250 mp teren, conform Titlului de proprietate nr. XX/1994. De asemenea, între suprafaţa de teren deţinută de pârât şi fiul acestuia şi cea aparţinând reclamantei, se mai află o suprafaţă de teren aflată în proprietate moştenitorilor defunctei XX. În aceste condiţii, a apreciat că nu este admisibil capătul de cerere privitor la grăniţuire.

Pârâtul a mai susţinut că în perioada 1996 – 2005 a stăpânit şi terenul reclamantei, cu titlu de arendă, iar în prezent aceasta stăpâneşte 100 mp din terenul aflat în proprietatea moştenitorilor defunctei XX care ar trebui să deţină, conform titlului de proprietate, 3000 mp.

În drept, a indicat prevederile art. 115 şi 274 Cod de procedură civilă.

În dovedire, a depus înscrisuri.

La termenul din data de 08.06.2012, avocatul pârâtului a menţionat că partea înţelege să revendice de la reclamantă suprafaţa de 350 mp teren deţinută în plus de către partea adversă ( fila 152 vol. I ).

Cererea reconvenţională a fost formulată şi în scris, la data de 10.09.2012 ( fila 162 vol. I ).

În drept nu au fost indicate prevederi legale.

Cererea a fost legal timbrată ( fila 163 vol. I ).

Au fost administrate probele cu înscrisuri, testimonială, fiind audiat martorul XX, propus de reclamanta - pârâtă ( fila 93 vol. I ), interogatoriul părţilor ( filele 150 – 151 vol. I ), expertiză tehnică specialitatea topografie.

La termenul din data de 09.04.2013, au fost invocate, de către avocaţii părţilor, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului-reclamant Secară Ernest, pentru capătul de cerere având ca obiect „grăniţuire”, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului – reclamant Secară Ernest, pentru cererea reconvenţională.

Analizând actele şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor şi întreg probatoriul administrat, cu prioritate excepţiile invocate, în virtutea prevederilor art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanţa reţine  următoarele:

1. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului-reclamant Secară Ernest, pentru capătul de cerere având ca obiect „grăniţuire”, instanţa o va admite şi va hotărî în consecinţă.

Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii sau detentorul, posesorul sau proprietarul unui bun şi pârât.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 584 Cod civil din 1864, rezultă în mod irefutabil că stabilirea ori constatarea amplasamentului liniei de hotar ce desparte două imobile, este posibilă doar cu participarea în proces a proprietarilor celor două imobile vecine.

Din probatoriu administrat, respectiv raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, răspunsul pârâtului-reclamant la întrebarea nr. 3 din cadrul interogatoriului, Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. XXX/XX.XX.20XX la BNP Bloju Veronica ( filele 170 – 172 vol. I ), rezultă că între suprafeţele de teren aflate în proprietatea părţilor litigante se află o suprafaţă de teren de 3000 mp ( din acte ), aparţinând moştenitoarei defunctei XX, respectiv XX. Deci reclamanta – pârâtă nu deţine în proprietate vreo suprafaţă de teren vecină cu a părţii adverse, astfel încât va fi respins capătul de cerere  formulat în contradictoriu cu pârâtul – reclamant XX, având ca obiect „grăniţuire”, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

2.  Relativ la excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului – reclamant XX, pentru cererea reconvenţională, incidentul procedural va fi admis, instanţa urmând a respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reclamant XX în contradictoriu cu pârâta – reclamantă XX, pentru lipsa calităţii procesuale active a pârâtului – reclamant.

Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea dintre titularul dreptului litigios ori titularul dreptului real ce formează obiectul speţei şi reclamant.

Conform  probelor administrate, după cum s-a menţionat în cele de preced, între suprafeţele de teren aparţinând celor două părţi se află o suprafaţă de teren de 3000 mp ( din acte ), cu privire la care nici reclamanta, nici pârâtul nu deţin vreun drept de proprietate. Este adevărat că reclamanta – pârâtă deţine în plus, faţă de titlul de proprietate, o suprafaţă de teren de 352 mp, astfel cum reiese din raportul iniţial şi suplimentul raportului de expertiză specialitatea topografie, întocmit de expert XX ( filele 145 – 147, respectiv 199-200 vol. I ). Cu toate acestea, din moment ce pârâtul-reclamant nu se învecinează cu pârâta – reclamantă, acesta nu are calitate procesuală activă pentru a solicita o suprafaţă de teren presupus ocupată de partea adversă din terenul moştenitorilor defunctei XX. Aşa-zisa situaţie a translaţiei, invocată de avocatul pârâtului-reclamant nu poate fi reţinută. În condiţiile în care pârâtul-reclamant va dovedi în cadrul unui proces separat că datorită ocupării de către partea adversă a unei suprafeţe de teren aparţinând succesorilor defunctei XX au fost mutate limitele acestei din urmă proprietăţi, fiind ocupată fără drept vreo porţiune din terenul pârâtului, acesta ar avea unica posibilitate să cheme în judecată pe moştenitorii defunctei XX printr-o acţiune în revendicare. În acest context, calitatea procesuală pentru cererea reconvenţională ar aparţine moştenitorilor defunctei XX, şi în niciun caz pârâtului-reclamant XX

3. Privitor la fondul cererii având ca obiect revendicare, în drept, potrivit dispoziţiilor art. 1169 Cod civil din 1864, de regulă, în cadrul oricărui proces sarcina probei incumbă reclamantului. De asemenea, în virtutea prevederilor art. 480 Cod civil din 1864, „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru, în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege”; lipsirea proprietarului de posibilitatea descrisă anterior nu se poate realiza decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, astfel cum statuează dispoziţiile art. 481 din acelaşi act normativ.

Pornind de la atari aprecieri legale, acţiunea în revendicare, fără, însă, a se bucura de o reglementare expresă, este definită ca fiind acea acţiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea de la posesorul neproprietar.

Prin urmare reclamantul dintr-o astfel de acţiune trebuie să dovedească două împrejurări, şi anume: 1) că este proprietarul bunului revendicat, şi că 2) pârâtul are posesia nelegitimă a acestui bun.

În speţa analizată, raportat la dispoziţiile evocate, se constată că, potrivit Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. XXX/XX.XX.20XX la BNP XX ( filele 7-8 vol. I ), prin care au fost împărţite bunurile rămase de pe urma defunctului XX, reclamanta – pârâtă XX a devenit proprietarul suprafeţei de teren de 6642 mp teren fâneţe intravilanul XX, înscris în Titlul de proprietate nr. 26/328/31.08.1995, situat în sola 5, parcela 147/1, cu următorii vecini: N – AA şi BB, S – CC, E – DD, V – drum comunal ( filele ).

Conform Titlului de proprietate nr. XXXX/2001 pârâtul este proprietarul unei suprafeţe de teren de 1600 mp ( stăpânind în fapt doar suprafaţa de 1248 mp ), situate în intravilanul satului XX, sola 7 parcela 146/1, cu următorii vecini: drum XX, AA D, DD, BB.

Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie, răspunsul pârâtului-reclamant la întrebarea nr. 3 din cadrul interogatoriului ( fila 151 vol. I ), Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. XXXX/XX.XX.20XX la BNP XX ( filele 170 – 172 vol. I ), declaraţia martorului XX ( fila 93 vol. I ) rezultă că între suprafeţele de teren aflate în proprietatea părţilor litigante se află o suprafaţă de teren de 3000 mp ( din acte ), aparţinând moştenitoarei defunctei XX, respectiv AA.

Potrivit raportului de expertiză, reclamanta – pârâtă stăpâneşte în fapt, o suprafaţă de teren mai mare cu 352 mp decât suprafaţa deţinută în proprietate conform titlului, supliment identificat în completările la raport ( filele 199 – 200 vol. I ), între punctele A-113-124-123-141-132-129-125-126-127-134-J-I-H-G-F-E-D-C-B-A.

Este adevărat că pârâtul - reclamant a stăpânit la un moment dat terenul reclamantei-pârâte şi al defunctei XX, cu titlu de arendă, conform răspunsului la întrebarea nr. 1 din cadrul interogatoriului, în urmă cu circa 10 ani, şi potrivit declaraţiei martorului XX. Acelaşi martor a relatat că, în aceeaşi perioadă, pârâtul-reclamant a ocupat din terenul reclamantei o suprafaţă de aproximativ 100 m lungime şi 6 metri lăţime. Atare situaţia de fapt nu se confirmă, însă, în prezent. Reclamanta nu a dovedit ocuparea fără drept din partea pârâtului, a suprafeţei revendicate. Dimpotrivă, chiar dacă s-ar acorda relevanţă sporită depoziţiei martorului audiat şi pentru situaţia actuală, declaraţia sa nu se coroborează cu nicio altă probă. Mai mult decât atât, în condiţiile în care însăşi reclamanta ocupă o suprafaţă de teren cu 352 mp mai mare decât în acte, demersul său juridic este vădit nefondat.

4. În plus, instanţa va respinge, ca neîntemeiate, capetele din cererea principală şi cererea reconvenţională, având ca obiect cheltuieli de judecată, constatând, în raport de soluţiile anticipate anterior, pe baza prevederilor art. 274 alin. 1 şi art. 276 din Codul de procedură civilă, culpa procesuală egală a părţilor litigante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului-reclamant Secară Ernest, pentru capătul de cerere având ca obiect „grăniţuire”.

Respinge capătul de cerere formulat de reclamanta – pârâtă XX în contradictoriu cu pârâtul – reclamant XX, având ca obiect „grăniţuire”, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului – reclamant XX, pentru cererea reconvenţională.

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reclamant XX în contradictoriu cu pârâta – reclamantă XX, pentru lipsa calităţii procesuale active a pârâtului – reclamant.

Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect „revendicare”, formulat de reclamanta – pârâtă XX, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant XX.

Respinge, ca neîntemeiate, capetele din cererea principală şi cererea reconvenţională, având ca obiect cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23.04.2013.

PREŞEDINTE 

Domenii speta

Spete similare