Pensie întreţinere

Pe rol judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamanta B (fostă G) M-M şi pe pârâtul G F-N, având ca obiect pensie întreţinere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta, reprezentantul reclamantei – av. H R şi reprezentantul pârâtului – Av. N L, lipsă fiind pârâtul.

 Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei că în data de 24.08.2011, s-a depus răspuns de către CFR, după care:

Instanţa invocă excepţia conexării dosarului nr. …, având ca obiect contestare recunoaștere de paternitate la prezenta cauză şi o pune în discuţia reprezentanţilor părţilor.

Reprezentanţii părţilor solicită admiterea excepţiei conexării şi conexarea dosarului nr. … la prezenta cauză.

Instanţa, apreciind întrunite condițiile prevăzute de art. 164 Cod proc. civ, respectiv că între obiectul şi cauza cereri ce face obiectul prezentului dosar şi al dosarului nr. …, al Judecătoriei …având ca obiect contestare recunoaștere de paternitate, privind pe aceleaşi părţi, există o strânsă legătură, dat fiind și faptul că cele două cauze privesc pe același minor dispune conexarea dosarului nr. … la prezenta cauză.

Reprezentantul reclamantei depune la dosar sentinţa civilă prin care s-a stabilit pensia de întreţinere cu privire la celălalt minor al părţilor, investită cu formulă executorie.

Reprezentanţii părţilor arată că sentinţa respectivă nu a fost atacată.

Reprezentanţii părţilor arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de propus în cele două dosare.

Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o utilă pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei.Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.

 Reprezentantul reclamantei solicită respingerea cererii de contestare a recunoaşterii paternităţii, cu cheltuieli de judecată şi admiterea cererii de stabilire a pensiei de întreţinere, cu cheltuieli de judecată. Arată că solicită obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 16,5 % din veniturile realizate. Depune la dosar dovada achitării onorariului avocaţial.

Reprezentantul pârâtului cu privire la dosarul de tăgadă a paternităţii, arată că nu solicită cheltuieli de judecată. Cu privire la acţiunea prin care s-a solicitat stabilirea pensiei de întreţinere, arată că nu se opune.  Solicită aplicarea dispoziţiilor art. 275 C.pr.civ. cu privire la cheltuielile de judecată în dosarul  de stabilire a pensiei de întreţinere.

INSTANȚA

 Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată înregistrat pe rolul Judecătoriei … la data de 15.03.2011,  reclamanta B (fostă G) M M, în numele şi ca reprezentantă legală a minorului G R I a chemat în judecată pe pârâtul G F G, solicitând stabilirea pensiei de întreţinere în cuantum de 1/3 din veniturile nete realizate, de la data promovării acţiunii şi până la majoratul minorului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că la data de … prin sentința civilă nr. …, pronunțată de Judecătoria …, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâtul și încredințarea spre creștere și educare a minorului G A N, născut la data de …. A menționat că după pronunțarea divorțului a încercat să-și refacă viața alături de pârât, reluând convețuirea cu acesta, perioadă în care s-a născut minorul G R I, la data de …. În prezent sunt separați în fapt, mai susține reclamanta, iar pârâtul nu contribuie la cheltuielile de creștere și educare al celui de-al doilea minor.

În drept au fost invocate disp. art. 44, art. 86 și art. 94 din Codul familiei.

În probaţiune au fost depuse înscrisuri, respectiv certificatele de naştere ale celor doi minori și sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei ….

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.15 lit.c din Legea nr.146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi de plata timbrului judiciar în temeiul art.1 alin.2 din O.G. nr.32/1995.

La termenul de judecată din data de 06.04.2011 reclamanta prin reprezentant şi-a precizat cererea învederând că solicită pensia de întreţinere în cota procentuală de 16,5% şi nu 1/3 cum a menţionat în cererea introductivă.

Pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare, dar prezent în fața instanței prin reprezentant a arătat că nu se opune obligării sale la plata pensiei de întreținere pe seama minorului.

La acest termen de judecată apreciind întrunite condiţiile prevăzute de art. 164 Cod procedură civilă, respectiv că între obiectul şi cauza cereri ce face obiectul prezentului dosar şi al dosarului nr. …, al Judecătoriei … având ca obiect contestare recunoaștere de paternitate, privind pe aceleaşi părţi, există o strânsă legătură, a admis excepţia de conexitate şi a dispus ataşarea dosarului nr. … al Judecătoriei …, la prezenta cauză.

În dosarul nr. … conexat,  înregistrat pe rolul Judecătoriei … la data de 25.05.2011, reclamantul G F G a chemat în judecată pe pârâta B (fostă G) M M- în numele şi ca reprezentantă legală a minorului G R I, solicitând a constata că nu corespunde adevărului că ar fi tatăl minorului, cu cheltuieli de judecată .

În motivarea în fapt a cererii reclamantul arată că după desfacerea căsăstoriei prin divorț, prin sentința civilă nr. … a Judecătoriei …, pârâta s-a mutat împreună cu minorul A- N la părinții ei în loc. …. Întrucât își iubea foarte mult copilul, precizează reclamantul, a acceptat să se împace, după câteva luni pârâta mutându-se la locuința sa, fără a se recăsători.

Susține reclamantul că pe parcursul anilor, pârâta s-a dovedit o fire recalcitrantă, nevrotică, nemulțumită permanent, pusă pe ceartă și scandaluri fără motiv, de nenumărate ori părăsind locuința și mutându-se în diverse locații. Mai arată că a primit-o de fiecare dată înapoi de dragul copilului.

Precizează reclamantul că la data de … pârâta a dat naștere minorului RI, a cărui naștere a declarat-o la oficiul stării civile, dată când a recunoscut că este tatăl minorului. Întrucât certurile și scandalurile persistau în relația lor, pârâta fiind mai mult plecată de la domiciliu, în august 2009 a aflat că avea o relație cu o terță persoană, cu care a locuit în apartamentul finilor din … și cu care locuiește și în prezent. Mai arată că pârâta a recunoscut deschis faptul că nu este tatăl minorului R I, astfel că înțelege să conteste partenitatea acestui copil.

În drept au fost invocate disp. art. 58, alin.1 Cod fam.

În probaţiune au fost depuse înscrisuri, respectiv certificatele de naştere ale celor doi minori și sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei ….

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare în fapt a poziției procesuale învederează că motivul pentru care nu au reușit să refacă viața de familia s-a datorat, în special, comportamentului inadecvat și violent al reclamantului, cât și a lipsei sale de interes în creșterea și educarea minorului A N. Cu toate că relațiile de cuplu sufereau deteriorări vizibile, zi de zi, împreună cu fostul soț au decis să încerce închegarea acestora prin nașterea unui al doilea copil, respectiv R I.

Menționează pârâta că după pronunțarea divoțului au achiziționat împreună o locuință din care a fost dată afară de către reclamant, din cauza numeroaselor certuri și scandaluri ce se finalizau cu violențe verbale și fizice. Aceste aspecte au fost cele care au determinat-o de cele mai multe ori să părăsească domiciliul conjugal împreună cu copiii. Contrar afirmațiilor reclamantului nu s-a raliat cu alți bărbați, ci doar după despărțirea efectivă de acesta, în anul 2009 s-a mutat cu actualul partener de viață. Nici susținerea reclamantului cum că ar fi recunoscut că nu este tatăl minorului R I nu este adevărată, mai precizează pârâta, fapt ce se va dovedi prin probele administrate. Mai arată că este cea care se ocupă aproape în exclusivitate de creșterea și educarea celor doi minori, fără sprijinul material, spiritual sau afectiv al reclamantului.

În drept au fost invocate disp. art. 115-118 Cod proc.civ.

Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri și proba constând în efectuarea unei extertize ADN.

Dat fiind faptul că soluția ce se va da în cadrul dosarului de contestare a recunoașterii de paternitate are un efect direct asupra cererii de obligare a pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului G R I, instanța va analiza cu prioritate actele și lucrările dosarului nr. … al Judecătoriei …, astfel:

În fapt, părțile s-au căsătorit la data de …, căsătoria fiind desfăcută prin sentința civilă nr. nr. … a Judecătoriei …. Prin hotărârea menționată s-a dispus și ca pârâta să-și reia numele avut anterior, acela de ”…”, acesteia fiindu-i încredințat minorul G A N, născut la data de …, spre creștere și educare.

Ulterior, la data de … s-a născut în localitatea …, jud. … minorul G RI, în certificatul de naștere, eliberat de Primăria …, seria NV, nr.995685, la rubrica „tată” fiind menţionat numele reclamantului, acela de G F G, iar la rubrica „mamă” numele pârâtei, acela de G M M.

Rezultă deci că starea civilă a minorului, la data naşterii a fost aceea a unui copil din afara căsătoriei, cu filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi, prin recunoaşterea acestuia şi de tată, părinţii înţelegându-se ca acesta să poarte numele de familie al tatălui declarat, acela de „…”.

În cadrul dosarului nr. … al Judecătoriei …, reclamantul a contestat paternitatea astfel stabilită, învederând că nu este tatăl minorului R I, iar pentru dovedirea susținerilor, în cauză s-a efectuat o expertiză medico- legală, test ADN, pentru stabilirea relaţiei de înrudire biologică între reclamant şi minor.

Conform concluziilor expertizei, din analiza comparativă a profilelor ADN a celor doi rezultă că există relaţii de înrudire biologică, reclamantul G F G fiind  tatăl biologic al copilului G R I, cu o probabilitate de 99,99999 %.

Prin urmare, faţă de concluziile acestei probe ştiinţifice, lipsită de subiectivism, din care rezultă neîndoielnic că reclamantul este tatăl copilului,  instanţa constată că acţiunea formulată este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.

Dat fiind faptul că reclamantul este tatăl minorului G A N, instanța reține că în sarcina acestuia există obligația legală de întreținere, potrivit dispozițiilor art. 86 și art. 101, alin. 1 din Codul Familiei, ce consacră obligația de întreținere dintre părinți și copii.

În acest sens, instanţa reţine că potrivit art. 101 din Codul familiei „părinţii sunt datori să îngrijească de copil; ei sunt obligaţi sa crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile lui, spre a-l face folositor colectivităţii.”

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.86 C.fam. „obligaţia de întreţinere există între (...) părinţi şi copii”, descendentul având drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află, cât timp este minor, întreţinerea fiind datorată potrivit cu nevoia acestuia şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, conform art.94 C.fam.

În ceea ce privește nevoia beneficiarului întreținerii, instanța constată că, în cauză, minorul G R I este în vârstă de 3 ani, fiind în plin proces de creștere și educare, având nevoie de mijloace de trai suficiente care să îi permită o dezvoltare fizică, morală și intelectuală adecvată, știut fiind că orice neajuns va putea avea repercursiuni grave asupra dezvoltării ulterioare a acesteia.

Prin urmare, avându-se în vedere dispoziţiile art.86 alin.1 şi 3 cu referire la art.107 alin.1 C.fam., ce reglementează obligaţia de întreţinere cu caracter general şi cu caracter special dintre părinţi şi copii lor minori, instanţa apreciază ca fiind  întemeiată  prezenta cerere.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 94 alin.3 din Codul familiei potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de către părinte, ea se stabileşte până la o treime din venituri pentru doi copii, precum şi faptul că pârâtul realizează venituri cu caracter de continuitate, fiind angajat al …, realizând un venit mediu pe 6 luni de 1354 lei, potrivit adeverinței de venituri nr. … (f.19). Totodată instanța va ține cont de faptul că pârâtul datorează întreţinere la doi copii, precum și că prin sentința civilă nr. … a Judecătoriei …, irevocabilă, s-a majorat pensia de întreținere de achitat în favoarea minorului G A N de la suma de 100 lei la cota de 16,5 % din veniturile nete realizate. În consecință  instanţa v-a dispune obligarea tatălui pârât la plata unei pensii de întreţinere pe seama minorului G R I de 16,5 % din venitul net lunar realizat.

În ceea ce priveşte data de la care pârâtul urmează să fie obligat la plata pensiei de întreţinere, instanţa a considerat că aceasta se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere aceleaşi dispoziții ale art. 94 din Codul Familiei. Din prevederea menţionată rezultă că, de principiu, pensia de întreținere se acordă începând cu data formulării cererii, care marchează starea de nevoie a celui care o cere – în cauză reclamanta pentru fiul minor- stabilirea unei alte date fiind condiționată de administrarea unor probe de natură să decaleze momentul stării de nevoie a celui ce o cere. În cauza de față, acțiunea fost introdusă la data de 15.03.2011, din conținutul acesteia nerezultând că pârâtul ar fi avut vreo contribuție la întreținerea minorului. Instanța constată totodată că pârâtul nu a pretins și nici nu a făcut nicio dovadă că în timpul desfășurării procesului a participat la întreținerea copilului minor. Prin urmare, pârâtul, în calitatea sa de debitor al întreţinerii va fi obligat la plata pensiei de întreținere începând cu momentul naşterii stării de nevoie a creditorului întreţinerii (minorul), moment care coincide cu data introducerii cererii de chemare în judecată.

 În ceea ce privește durata maximă până la care se va dispune obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere, în acord cu dispozițiile art. 86 din Codul familiei ce stabilesc dreptul copilului la pensiei de întreținere pe durata minorității, instanța va avea în vedere împlinirea vârstei majoratului de către fiul  părților.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamanta  a avansat suma de 1000 lei  onorariu avocat pentru dosarul nr. … având ca obiect contestare recunoaştere de paternitate şi suma de 700 lei onorariu avocat aferent dosarului nr. … având ca obiect pensie de întreţinere.

Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de pârâtă în dosarul nr. ..., faţă  de dificultatea redusă a  aspectelor deduse judecăţii, a efortului depus de către reprezentant, instanţa apreciază că obligarea pârâtului la a suporta integral cuantumul cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat este o sarcină nejustificat de împovărătoare. Fără a interveni în vreun fel în raportul juridic generat de încheierea contractului de asistenţă juridică, prin care părţile au convenit asupra onorariului datorat pentru redactarea acţiunii şi asistarea în cauză, instanţa, în temeiul art. 274 al. 3 Cod Procedură civilă, va limita doar cuantumul onorariului de avocat la care va fi obligat pârâtul,  la suma de 500 lei.

Instanţa nu poate admite cererea pârâtului de a nu fi obligat la cheltuieli de judecată motivat de faptul că nu s-a opus admiterii cererii întrucât, în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de la art. 275 Cod proc. civ. În acest sens, instanţa constată că faţă de caracterul alimentar şi periodic al obligaţiei de întreţinere, aceasta este afectată de un termen esenţial în sensul art. 1079 al 2 pct. 3 Cod civil, pârâtul fiind astfel de drept în întârziere.

Faţă de cele de mai sus şi reţinând că cererea reclamantului din dosarul nr. .. al Judecătoriei …a fost respinsă, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanţa îl va obliga pe pârâtul-reclamant ca parte căzută în pretenţii, la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat, justificat prin chitanţele nr. 210/22.06.2011 şi 173/14.03.2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamanta B (fostă G) M M în numele şi ca reprezentantă legală a minorului G R I cu domiciliul procedural ales în …, strada … nr….,ap. …, judeţul … împotriva pârâtului G F G domiciliat în … str. … nr. …, ap…., judeţul ….

Respinge cererea formulată de reclamantul G F G împotriva pârâtei B (fostă G) M M  în dosarul conexat nr. … privind contestarea recunoaşterii de paternitate.

Obligă pârâtul G F G la plata în favoarea minorului G R I, născut la data de …, a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 16,5% din venitul net realizat, cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 15.03.2011 şi până la majoratul minorului sau alte dispoziţii legale.

Obligă pârâtul - reclamant G F G la plata în favoarea reclamantei - pârâte B (fostă G) M M a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, ….

6

Domenii speta

Spete similare