Ordin de protecţie

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta CIL  în contradictoriu cu pârâtul II , având ca obiect ordin de protecţie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns părţile, reclamanta fiind reprezentată de avocat IIN cu împuternicire avocaţială seria OT nr.0027375 aflată la dosarul cauzei (fila nr.7), pârâtul fiind reprezentat de avocat N B cu delegaţie din oficiu nr.781/2018 aflată la dosarul cauzei (fila nr.16) şi martora N B N 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă,  care a învederat că procedura de citare este legal îndeplinită şi s-a acordat un nou termen de judecată pentru a fi citaţi martorii.

Instanţa a procedat la luarea unei declaraţii martorei N B N  a cărei depoziţie a fost consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi nici probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.

Avocat IIN având cuvântul pentru reclamantă a solicitat admiterea cererii aşa cum a fost formulată, instituirea ordinului de protecţie, să fie obligat pârâtul să părăsească imobilul, reclamanta să fie reintegrată în imobil, să fie obligat să fie obligat pârâtul să respecte o distanţă minimă determinată de 50 m faţă de reclamantă, să fie obligat pârâtul la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de reşedinţa sau locul de muncă al reclamantei. De asemenea a solicitat să  se interzică pârâtului orice contact telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu reclamanta. Din înscrisurile depuse şi din depoziţia martorului rezultă comportamentul violent al pârâtului faţă de reclamantă, există o situaţie de pericol atît pentru reclamantă cât şi pentru minorii care au asistat la acte de violenţă din partea pârâtului care a încercat să dea foc la casă punându-le viaţa în pericol. Incidentul din data de 02.05.2018este dovada că a exercitat acte de violenţă. A mai arătat că la dosarl cauzei a fost depusă o copie de pe titlul de proprietate din care rezultă că terenul pe care părţile au construit casa aparţine tatălui reclamantei, care în prezent locuieşte cu chirie dintr-o pensie de 800 lei. În concluzie a solicitat admiterea acţiunii fără cheltuieli de judecată.

Avocat N B având cuvântul pentru pârât a solicitat într-o primă teză respingerea cererii iar în subsidiar, dacă instanţa consideră că se impune luarea măsurii solicitate prin cererea de chemare în judecată a solicitat limitarea la o anumită parte a imobilului. A mai arătat că minorii sunt la o vârstă la care pot să aleagă cu cine să locuiască.. A mai arătat că cererea de evacuare ar fi o măsură prea aspră , părţile au convieţiut o perioadă mare de timp iar dacă ar  fost existat un pericol atât de mare s-ar fi  materializat mai demult. Între părţi există o situaţie tensionată generată de faptul că reclamanta are o altă relaţie pe care a recunoscut-o. A solicitat apărătorul pârâtului să se ţină cont de faptul că acesta nu are o altă locuinţă, pe aceasta au construit-o împreună, pârâtul muncind în străinătate. A menţionat că dacă pârâtul dorea să dea foc la casă îi dădea de mult, pârâtul încearcă ca reclamanta să renunţe la acel bărbat şi să revină acasă. În concluzie apărătorul pârâtul a arătat că nu se impune această măsură, se poate dispune limitarea dreptului la anumite  camere.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, pentru a se instituii ordinal de protecţie trebuie să se demonstreze că reclamanta a fost afectată atât fizic cât şi psihic, că au fost exercitate acte de violenţă nu doar un act, pericolul social să fie determinat de acest act de violenţă, se impune ca actul comis să fie o abatere foarte gravă, în această situaţie nu s-a făcut dovada, conflictul existent între părţi se poate rezolva pe altă cale, nu pe cale ordinului de protecţie care se impune în regim de urgenţă şi care să conţină elemente care ar pune în pericol viaţa reclamantei. În concluzie a solicitat respingerea cererii arătând că nu s-a făcut dovada pericolului .

Avocat IIN  a arătat că s-a făcut dovada că ar fi existat violenţe asupra reclamantei, pe data de 02.05.2018 a existat un conflict , reclamanta s-a adresat instanţei cu o cererea care este întemeiată, au existat numeroase acte de violenţă asupra reclamantei însă aceasta nu a mers să-şi scoată un certificate medico-legal.

Avocat N B a arătat că organelle de poliţie nu l-au sancţionat pe pârât cu amendă cid oar cu avertisment.

I N S T A N Ţ A

Prin cererea înregistrată sub nr.846/184/04.05.2018 pe rolul acestei instanţe, reclamanta CIL  l-a chemat în judecată pe pârâtul II , solicitând instanţei, ca în  scopul înlăturării stării de pericol să dispună emiterea unui ordin de protecţie, să fie evacuat temporar pârâtul din locuinţă, să fie obligat pârâtul să respecte o distanţă minimă determinată de 50 m faţă de reclamantă, să fie obligat pârâtul la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de reşedinţa sau locul de muncă al reclamantei. De asemenea a solicitat să  se interzică pârâtului orice contact telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu reclamanta, precum şi stabilirea reşedinţei copiilor minori IM  , născut la data de 14.02.2003 şi ID  , născut la data de 10.02.2010.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are o relaţie de concubinaj cu pârâtul de aproximativ 16 ani. În ultimul timp, pe fondul consumului excesiv de alcool, pârâtul a început să devină agresiv. La data de 21.02.2018 a fost izgonită de pârât din locuinţa comună, proprietate a părinţilor săi. La data de 02.05.2018 a revenit la locuinţa lor, situată în B , strada B N , judeţul O, împreună cu cei doi copii ai părţilor.

Pârâtul, aflat sub influenţa alcoolului, a început să o ameninţe şi să o lovească. La faţa locului, ca urmare a sesizării de către reclamantă a organelor de poliţie, pârâtul a fost sancţionat contravenţional. La data de 09.04.2018 pârâtul a încercat să dea foc la casă, toate agresiunile având loc în prezenţa copiilor.

Din luna februarie reclamanta a fost nevoită să locuiască cu chirie împreună cu cei doi minori.

Reclamanta mai arată că are grave probleme medicale, fiind încadrată cu grad de handicap – deficienţe locomotorii.

În drept cererea nu a fost motivată.

 A depus la dosar în copie înscrisuri: certificat naştere minori, carte de identitate şi certificat de naştere reclamantă, T.P. nr.0810/83/12.07.2002, certificat de încadrare în grad de handicap, decizie medicală asupra capacităţii de muncă.

La solicitarea instanţei, Poliţia oraşului B  a comunicat că au fost sesizaţi de către numita O V  la data de 31.01.2017 cu privire la faptul că, concubinul său, II , i-a adresat injurii, alungând-o din locuinţa comună, acesta fiind sancţionat contravenţional cu avertisment scris. La data de 26.03.2018, reclamanta a sesizat Poliţia B  cu privire la faptul că a părăsit domiciliul în urma unor neînţelegeri avute cu pârâtul, solicitând să i se pună în vedere acestuia să nu o mai deranjeze şi să nu fie sancţionat contravenţional.

În cauză, au fost încuviinţate pentru reclamantă şi administrate proba cu martori şi înscrisuri, fiind audiată martora N B N  Pentru pârât a fost încuviinţată proba cu martori, care însă nu s-au prezentat pentru a fi audiaţi. Instanţa a administrat din oficiu proba cu interogatoriul pârâtului.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele : reclamanta şi pârâtul au trăit în concubinaj de 16 ani, iar în timpul relaţiei s-au născut doi copii, IM  , născut la data de 14.02.2003 şi ID  , născut la data de 10.02.2010.

 Din declaraţia martorei N B N , propusă de reclamantă, instanţa a reţinut că între aceasta din urmă şi pârât persistă o stare tensionată. Astfel, martora a declarat că într-una din zilele luniii februarie 2018 a aflat de la copiii celor doi concubini faptul că reclamanta s-a certat cu pârâtul şi a părăsit domiciliul, fiind izgonită de pârât. Reclamanta a plecat la o prietenă, ulterior a închiriat o garsonieră, luându-i şi pe cei doi copii. A încercat să revină în domiciliul comun, însă de fiecare dată ea şi pârâtul au ajuns să se certe. În a doua zi de Paşte, reclamanta a fost invitată la domiciliul martorei N B N , care locuieşte chiar lângă casa construită împreună de reclamantă şi de pârât.

Văzând-o, pârâtul a aprins în curte un foc, apoi un altul chiar la intrarea în casă. Martora, fiul acesteia, soţul şi in nepot, precum şi reclamanta, au intervenit şi au stins focul.

De asemenea, la sfârşitul lunii aprilie reclamanta a revenit la domiciliu şi, în timp ce spăla vasele, între ea şi pârât s-a iscat din nou un conflict verbal, amândoi au spart vasele, iar pârâtul i-a aplicat reclamantei o palmă.

Deşi reclamanta a invocat faptul că toate aceste scene s-au consumat pe fondul consumului de alcool, martora a declarat că nu l-a văzut pe pârât niciodată în stare de ebrietate. Aceeaşi martoră a declarat că pârâtul nu este o persoană violentă.

Din răspunsurile pârâtului la interogatoriu, instanţa a reţinut că motivul tensiunilor dintre concubini este acela că reclamanta i-a spus pârâtului că are o relaţie cu un alt bărbat.

Emiterea unui ordin de protecţie de către instanţa de judecată se întemeiază pe dispoziţiile art. 23 din Legea 217/2003, în conformitate cu care persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:  a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;  b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;  c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;  d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;  e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;  f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;  g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Potrivit art.5 din aceeaşi lege, prin membru de familie se înţelege:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;

b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii

d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

Astfel, concubinilor, ca şi persoane care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, le sunt aplicabile dispoziţiile prezentei legi.

Instanţa reţine că în baza art. 3 din Legea 217/2013 violenţa în familie presupune orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

Din analiza acestei dispoziţii legale, rezultă că pentru a se dispune emiterea unui ordin de protecţie, este necesar să se dovedească existenţa unei stări de pericol pentru viaţa, integritatea fizică sau psihică, ori libertatea unei persoane, stare de pericol care să fie creată printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei.

De asemenea, pentru a se justifica emiterea unui astfel de ordin, este necesar ca starea de pericol să existe la momentul formulării cererii.

Analizând situaţia de fapt şi prin prisma dispoziţiilor legale cu incidenţă in cauză, instanţa constată că reclamanta nu a dovedit starea de pericol invocată prin acţiune.

Din analiza întregului material probatoriu, instanţa constată că pârâtul devine recalcitrant faţă de pârâtă doar atunci când aceasta îi cere să părăsească domiciliul comun, el având convingerea că reclamanta intenţionează să-l aducă acolo pe bărbatul cu care se presupune că ar avea o relaţie.

Astfel, pârâtul nu a deranjat-o pe pârâtă la garsoniera în care aceasta locuieşte cu chirie, pe stradă sau în alte locuri, ci numai când aceasta revine în casa construită împreună de ea şi de pârât.

În opinia instanţei, fondul diferendelor dintre părţi îl constituie disputarea dreptului de proprietate asupra casei construite împreună.

În consecinţă, având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept expuse, reţinând că în  cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 217/2003, neexistând dovezi concludente pentru emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului, instanţa urmează să respingă cererea, ca neîntemeiată.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru pârât - avocat N B în cuantum de 260 lei,  va rămâne în sarcina statului şi va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge acţiunea formulată de reclamanta CIL, domiciliată în B , strda B N nr.68, judeţul O, împotriva pârâtului II , cu acelaşi domiciliu, având ca obiect „ordin de protecţie”, ca fiind neîntemeiată.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru pârât –, în cuantum de 260 lei, rămâne în sarcina statului şi va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14.05.2018, ora 14,31.

Data publicarii pe site: 05.06.2018

Domenii speta

Spete similare