Divorţ cu minori

Prin cererea înregistrata sub nr.5119/207/2009, reclamantul D.M. a chemat în judecata pe pârâta D.O., solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna desfacerea casatoriei încheiata între parti la 11.05.1996 la Primaria comunei  Falcoiu si trecuta în registrul starii civile sub nr.13/1996, din vina exclusiva a pârâtei, sa-i fie încredintata spre crestere si educare minora D.C.D., nascura la 8.05.1993, obligarea pârâtei la plata unei pensii lunare de întretinere în favoarea minorei, revenirea  pârâtei la numele avut anterior casatoriei, acela de Nabarog, cu cheltuieli de judecata.

  In motivarea actiunii, reclamantul arata ca este casatorit cu pârâta din anul 1996, relatie din care a rezultat minora D.C.D., iar despartirea în fapt s-a produs în luna septembrie 2009.

Dupa încheierea casatoriei, la scurt timp între parti au aparut neîntelegeri datorita pârâtei care în fiecare an avea obiceiul sa plece de acasa fara motiv, parasind domiciliul conjugal pentru câteva luni, reclamantul fiind nevoit sa o primeasca înapoi în sânul familiei datorita copilului rezultat din casatoria lor.

Sustine reclamantul în cererea sa ca, în luna august 2009, sotia sa a plecat de acasa, parasind domiciliul conjugal si s-a mutat la un alt barbat cu care întretinea relatii extraconjugale.

Considera reclamantul ca, relatia conjugala a suferit schimbari majore, motiv pentru care apreciaza  ca relatiile de familie au devenit iremediabil vatamate încât continuarea casatoriei este cu neputinta.

Precizeaza reclamantul ca este în interesul minorei sa-i fie încredintata spre crestere si educare lui, întrucât poate sa-i  ofere conditii decente de viata într-un climat familial normal.

In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar copia certificatului de casatorie, copia certificatului  de nastere al minorei, adeverinta de venit emisa de AFP Caracal  si a solicitat încuviintarea administrarii probei testimoniale.

Prezenta în instanta, pârâta a aratat ca  este de acord cu desfacerea casatoriei, însa nu este de acord cu încredintarea minorei tatalui reclamant, precizând totodata ca nu are probe de administrat în cauza.

Instanta a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile partilor.

In cauza, la solicitarea reclamantului au fost audiati martorii C.M. si D.E., declaratiile acestora fiind cosemnate si atasate la dosarul cauzei.

În data de 26.10.2009 în conformitate cu disp.art.1441 Cpc, rap.la disp.art.42 al.1 C.fam, s-a dispus la audierea minorei în Camera de Consiliu, care au învederat instantei ca doreste sa fie încredintata spre crestere si educare tatalui.

Examinând întreg probatoriul administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Reclamantul s-a casatorit cu pârâta la data de 11.05.1996, din casatoria lor rezultând la data de 8.05.1993 minora C.D., care în prezent se afla în întretinerea si supravegherea exclusiva a tatalui sau.

Dupa încheierea casatoriei, la scurt timp între parti au aparut neîntelegeri datorate pârâtei care în mod frecvent parasea domiciliul conjugal, de fiecare data luând cu ea economiile banesti si lucruri personale, asa cum s-a întâmplat si în luna august 2009 când a parasit definitiv domiciliul conjugal, mutându-se la un alt barbat cu care întretinea relatii extraconjugal.

Instanta constata ca în cauza exista motive temeinice de divort în sensul disp.art. 38 alin. 1 C. fam. raporturile dintre soti fiind grav vatamate, astfel încât continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Instanta având în vedere considerentele expuse, în temeiul disp.art. 37 alin.2. C. fam. urmeaza sa admita actiunea si sa desfaca casatoria încheiata între soti la  11.05.1996 la Primaria com.Falcoiu, jud.Olt si trecuta în registrul starii civile sub nr.13/1996, din vina exclusiva a sotiei pârâte.

În temeiul disp.art. 40 alin.3. C. fam. pârâta va  reveni la numele  avut înainte de încheierea casatoriei, acela de  N.

În temeiul disp.art.42 C. fam., instanta va încredinta spre crestere si educare pe minora, D.C.D., nascuta la 8.05.1993,  tatalui reclamant.

În speta, parintii nu au fost în masura sa decida asupra acestei chestiuni, astfel ca în cazul acestei neîntelegeri, instanta judecatoreasca ascultând  autoritatea tutelara, trebuie sa decida, tinând seama de interesele copilului.

În acelasi sens sunt si dispozitiile legale prevazute de art. 2 alin.3. din Lg. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, potrivit carora principiul interesului superior al copilului va preleva în toate demersurile si deciziile care privesc copii, precum si cauzele solutionate de instantele judecatoresti.

Asadar si în procedura judiciara a stabilirii domiciliului copilului la unul  dintre parinti,  când acestia nu mai locuiesc împreuna si nu se înteleg, instanta de judecata va hotarî la care dintre acestia  este în interesul minorului sa aiba domiciliu.

Determinarea interesului al copilului , ca suma a tuturor drepturilor de care se bucura  acesta potrivit legii se  realizeaza prin  examinarea tuturor criteriilor  de apreciere, îndeobste cunoscute, printre care:  vârsta copilului, nevoile speciale  si preocuparile acestuia, conditiile materiale si morale pe care fiecare parinte  le poate asigura pentru o buna dezvoltare fizica  si intelectuala, atasamentul parintilor fata de copil si al copilului fata de parinte, interesul si grija manifestate de acestia în timpul convietuirii si dupa separarea în fapt precum si alte asemenea împrejurari, fara ca vreun criteriu de apreciere  sa fie absolutizat, sau altul sa nu fie luat în seama.

Potrivit disp.art. 2 alin.3. din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului trebuie sa prevaleze în toate demersurile si deciziile care privesc copii, întreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si în cauzele solutionate de instantele judecatoresti.

Nerespectarea acestui  principiu de catre instanta de judecata, ar face ca hotarârea pronuntata sa fie afectata de nelegalitate.

În speta, fata de probele administrate, instanta constata ca este in interesul copilului sa fie încredintati spre crestere si educare tatalui, instanta raportându-se de asemenea si la disp.art. 6 lit. i. din legea nr.272/2004 care prevad ca pentru protectia copilului sa se realizeze respectarea si garantarea dreptului acestuia prin asigurarea stabilitatii si continuitatii, în îngrijirea, cresterea si educarea copilului.

În baza art., 86 si 94 C. fam. instanta urmeaza sa oblige pârâta la 150 lei pensie lunara de întretinere in favoarea minorei, începând cu data introducerii actiunii 17.09.2009, pâna la majoratul acesteia.

Cuantumul pensiei lunare de întretinere urmeaza a fi stabilit în functie de venitul minim pe economia nationala întrucât pârâta nu realizeaza venituri.

Postat 20.12.2009

Domenii speta

Spete similare