Completare act naştere

Sentinţă civilă 1156 din 26.05.2010


Completare act naştere

SENTINŢA CIVILĂ  1156 din 26 mai 2010

Prin cererea înregistrată  pe rolul acestei reclamantul X, a chemat in judecata pe paratul Y, solicitând ca prin hotărâre judecătoreasca  sa se dispună completarea actului de naştere  înregistrat la Primărie, privind pe reclamant, fără cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamatul arata  ca la data naşterii  sale,  mama lui era căsătorita  cu numitul Z,  însă a avut o relaţie  extraconjugală. Din această relaţie s-a născut reclamantul. Prin sentinţa  civila a Judecătoriei F  s-a constatat ca Z  nu era tatăl reclamantului. In acest proces  Y a dat o declaraţie  in calitate de martor,  in care a recunoscut ca este tatăl reclamantului.

In drept îşi întemeiază cererea  pe dispoziţiile art. 57 din Legea  nr. 119/1996 republicata.

Prin întâmpinarea depusa  la dosar la data de 26.03.2010, paratul a solicitat respingerea cererii pe motiv  ca reclamantul  trebuia sa pornească  in contra moştenitorilor, o acţiune de stabilire  filiaţie. In baza unei astfel de hotărâri actul  de naştere  al reclamantului putea fi completat  cu menţiunile solicitate.

Analizând actele si lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

Din extrasul  din registrul de naştere rezultă ca naşterea  numitului X, a fost înregistrată naşterea părinţii acestuia fiind Z si A.

Prin sentinţa civilă  a Judecătoriei F, definitiva si irevocabila prin  nerecurare, s-a constatat  ca numitul Z, nu este tatăl minorului  X. Din cuprinsul hotărârii judecătoreşti  mai rezulta ca minorul Z  este fiul numitului Y .

Din certificatul de căsătorie  emis de fostul Consiliu Popular  al comunei Săveni, judeţul Ialomiţa, rezulta ca Z s-a căsătorit cu  A.

Din certificatul de deces  emis de Primărie rezulta ca Y a decedat.

Martorii, audiaţi la cererea reclamantului, au declarat  ca mama reclamantului  a intrat in relaţie de concubinaj cu numitul Y, iar din acesta relaţie  s-a născut reclamantul. La naştere, mama era căsătorită  cu un alt bărbat . Y a fost cel care  l-a crescut pe reclamant si avut grija de el.

Se poate considera că o recunoaştere de paternitate făcută in fata instanţei  de judecata  in cadrul unui proces, este o recunoaştere efectuată  prin înscris autentic.

Prin Decizia civila  nr. 962 /10.04.1973 Tribunalul Suprem  s-a pronunţat  in sensul că, dacă tatăl natural  a recunoscut  la interogatoriu  in fata instanţei că este tatăl copilului , nu este necesar  sa se mai pornească o acţiune in stabilirea paternităţii. Instanţa poate să constate numai recunoaşterea paternităţii si să dispună  înregistrarea la serviciul de stare civila a recunoaşterii tatălului  cu privire  la paternitatea copilului.

Potrivit art. 57 alin. 1 din Legea 119/1996 anularea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila si a menţiunilor înscrise pe acestea,  se pot face numai in temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile.

Coroborând materialul  administrat in cauză cu textul de lege invocat, instanţa apreciază ca cererea  formulata de reclamant este întemeiată, urmând a o admite  si va dispune completarea actului de naştere al reclamantului  in sensul celor menţionate  in dispozitivul prezentei  hotărâri.

Sentinţa a rămas irevocabilă prin nerecurare la data de 09.09.2010.

Domenii speta