Divorţ

Pe rol judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamantul S T şi pe pârâta S A, având ca obiect divorţ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamantul, personal şi asistat de reprezentant – av. … şi martorii … şi …, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care :

Reprezentantul reclamantului depune la dosar dovada citarii pârâtei prin publicitate.

Se procedează la ascultarea martorilor S I şi F L conform prevederilor art.196 C.pr.civ., sub prestare de jurământ în forma prevăzută de art.193 al.1 C.pr.civ., consemnarea făcându-se conform art.198 C.pr.civ., potrivit căruia aceştia semnează declaraţia

Reprezentantul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.

În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerându-le pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei.  Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantului solicita admiterea cererii aşa cum a fost formulata si precizata, desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei, reluarea de către pârâta a numelui avut anterior încheierii căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv de reclamant, stabilirea domiciliului minorei la tata, cu obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere, fără cheltuieli de judecată. Arată că din probele administrate în cauza rezultă că este culpa pârâtei pentru distrugerea relaţiilor de familie, aceasta părăsind domiciliul conjugal nemotivat, copilul rămânând în grija tatălui. Mai arată că aceasta şi-a neglijat copilul, având în vedere că pleca de acasă şi îl lasă în grija vecinilor.

INSTANŢA

 Deliberând asupra acțiunii de faţă, constată următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … la data de …, legal timbrată, reclamantul S T a chemat în judecată pe pârâta S A, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei, reluarea de către pârâtă a numelui avut anterior încheierii căsătoriei, încredinţarea minorei S D T, cu obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere în cotă procentuală, raportat la veniturile realizate, cu cheltuieli de judecată.

 În motivarea în fapt a cererii se arată că de aproximativ 8 ani între părţi au apărut discuţii  datorită comportamentului pârâtei, care părăsea domiciliul, plecând cu alţi bărbaţi. Mai arată reclamatul că înainte cu 4 luni de introducerea prezentei acţiuni, aceasta a plecat fără să îi spună nimic, lăsându-l singur cu minora. Precizează că de la acea dată pârâta nu s-a interesat nici de el şi nici de copil. Menţionează că şi anterior de nenumărate ori pârâta pleca de acasă lăsând copilul singur. În lipsa sa de acasă nu se îngrijea de minoră, nu gătea, nu spăla, toate treburile gospodăreşti făcându-le doar împreună cu el, iar datorită comportamentului acesteia se certau de nenumărate ori. Consideră reclamantul că relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate, neexistând posibilitatea vreunei împăcări.

În drept sunt invocate disp. art. 37 alin. 2 şi art. 38 din Codul Familiei.

În probaţiune au fost depuse, în xerocopie, înscrisuri, respectiv certificatul de căsătorie şi certificatul de naştere al minorei.

Pârâta, deşi legal citată nu a depus întâmpinare şi nici nu  s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziţia în cauză.

Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviinţată şi administrată la solicitarea reclamantului proba cu înscrisurile aflate la dosar, precum şi proba testimonială, fiind audiaţi martorii S I şi F L, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar, filele 36-37.

S-a dispus și efectuat de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei…, ancheta socială la domiciliul reclamantului, referatul întocmit de această instituție fiind depus la dosar (f. 23).

În baza disp. art.264 Cod civil, s-a procedat la ascultarea minorei în camera de consiliu, procesul verbal încheiat cu acea ocazie fiind ataşat la dosar, fila 25.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile s-au căsătorit la data de … căsătoria lor fiind înregistrată sub nr. … în Registrul de stare civilă al Primăriei ..., conform certificatului de căsătorie aflat la fila 6 din dosar. Din căsătoria părţilor, la data de …, s-a născut minora S D-T, astfel după cum rezultă din certificatul de naştere depus la dosar la fila 7.

În drept, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 373 alin.1 lit. b) Cod  Civil, căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

În cauză, din analiza probelor administrate, instanţa apreciază că s-a făcut dovada motivelor temeinice de divorţ, potrivit considerentelor ce urmează a fi expuse:

Astfel, potrivit declaraţiei martorilor audiaţi între părţi au existat neînţelegeri datorate faptului că pârâta lipsea de acasă în mod nejustificat şi nu se ocupa de minoră. Reclamantul este şofer de tir şi din cauza meseriei pleacă în curse şi pentru perioade de câte două - trei săptămâni. În acest timp pârâta, care pentru a putea avea grijă de minoră nu s-a angajat, lipsea la rându-i nopţile de acasă, lăsând copila cu vecinii sau cu familia fratelui reclamantului. În familie s-a ajuns la concluzia că pârâta are relaţii extraconjugale, martorul S I menţionând că personal a văzut-o pe pârâtă în compania altor bărbaţi, inclusiv la domiciliul părţilor. Pârâta lipsea şi câte trei săptămâni de la domiciliu, dar - la insistenţele soţului ei, ce îi cerea să se întoarcă pentru a o putea creşte împreună pe minoră - se reîntorcea acasă. În urmă cu aproximativ un an pârâta a plecat în mod definitiv de la domiciliu, fără ca de atunci să se reîntoarcă, fără a încerca să se împace cu soţul ei. Nu se ştie unde se află aceasta în prezent, în familie discutându-se că ar locui în …, în timp ce între vecini s-a acreditat ideea că ar locui la …, cu actualul prieten. De la plecare pârâta a luat legătura telefonic cu minora de trei ori, dar nu s-a interesat de rezultatele ei şcolare, nu a participat financiar la întreţinerea ei. De la acel moment de fetiţă se îngrijeşte doar reclamantul şi familia fratelui, în perioada în care acesta este plecat în curse.

Faţă de declaraţiile martorilor astfel cum au fost expuse, instanţa apreciază că relaţiile dintre părţi sunt grav vătămate, căsnicia lor având un caracter pur formal, continuarea căsătoriei fiind imposibilă din cauza comportamentului pârâtei care prin părăsirea domiciliului conjugal, prin dezinteresul manifestat faţă de minoră şi faţă de viaţa de familie, a determinat deteriorarea raporturilor dintre soți. În consecinţă, reţinând că părțile sunt separate în fapt fără a relua traiul în comun, apreciind că nu mai este posibilă convieţuirea părţilor şi văzând  dispoziţiile art.373 alin.1, lit. b, art. 379, alin. 1 Cod civil şi ale art. 617, alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va dispune desfacerea căsătoriei, reţinând culpa exclusivă a pârâtei în destrămarea relaţiilor de familie.

În ceea ce priveşte cererea accesorie referitoare  la  nume, în baza art. 383 alin. 3 Cod Civil,  instanţa va dispune reluarea de către pârâtă  a numelui avut anterior căsătoriei,  acela de „M”.

Referitor la raporturile dintre părinţii  şi copiii lor minori după divorţ, instanţa reţine că potrivit prevederilor art.396 Cod civil, instanţa de tutelă hotărăşte odată cu pronunţarea divorţului şi cu privire la acest aspect, ţinând seama de interesul superior al copilului, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, de opinia copilului,  ce va fi ascultat dacă a împlinit vârsta de 10 ani, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părţilor, pe care îi ascultă.

Conform prevederilor art. 397 şi art. 398 Cod civil, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi şi doar în cazurile în care există motive întemeiate, ţinându-se seama de  interesul superior al copilului, instanţa poate să hotărască ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Instanţa mai reţine că legiuitorul nu a prevăzut în textul normativ care sunt aceste motive întemeiate şi nici criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea lor, sarcina identificării acestora revenind instanţei de judecată, iar acest lucru nu se poate face decât pornind de la situaţia de excepţie prevăzută de text si de la argumentele invocate şi probele administrate de părţi.

Fiind o excepţie de la regula exercitării de către ambii părinţi a autorităţii părinteşti, exercitarea exclusiv de către un singur părinte a ansamblului drepturilor obligaţiilor ce îl privesc pe minor este de strica interpretare şi aplicare, iar motivele ce pot justifica aplicarea ei trebuie să fie temeinice, în sensul că dacă instanţa nu o va încuviinţa s-ar produce minorului în cauză o vătămare morală sau materială, sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului ar fi primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părinteşti sau prin neglijenţa în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, ori educarea, învăţătura sau pregătirea profesionala a copilului nu s-ar putea face potrivit normelor moralei şi ordinii de drept.

Analizând argumentele reclamantului, raportat la probele administrate instanţa apreciază că lăsarea în timpul nopţilor a minorei singură la domiciliu în perioada în care părţile mai locuiau împreună, lipsa acesteia de acasă pentru perioade de până la trei săptămâni, plecarea intempestivă a acesteia de un an de zile şi neimplicarea în nici o problemă legată de creşterea, educarea, programul şcolar, îngrijirea minorei, neluarea de către aceasta a nici unei măsuri pentru protejarea şi realizarea drepturilor minorei, necontribuirea în nici o modalitate la cheltuielile de întreţinere a acesteia, reprezintă motive întemeiate şi suficiente pentru ca instanţa să dispună exercitarea în mod exclusiv de către tată a ansamblului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti.

În luarea acestei decizii instanţa a avut în vedere şi faptul reclamantul poate asigura fiicei sale condiţii bune de creştere şi educare, astfel după cum rezultă din concluziile referatului de anchetă socială efectuat în cauză de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei …, domiciliind într-o garsonieră  mobilată, utilată şi întreţinută, fiind angajat în muncă şi realizând venituri cu caracter de continuitate după cum rezultă din adeverinţa de venituri emisă de SC … SRL (f.15) în cuantum mediu lunar de 583 lei şi 1433 euro. A ţinut seama instanţa şi de faptul că reclamantul este sprijinit în ceea ce priveşte supravegherea minorei, în perioada în care lipseşte de acasă, de familia fratelui său, ce locuieşte în acelaşi imobil.

Totodată instanţa a luat în considerare şi faptul că probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că minora este ataşată de tatăl său, aceasta dorind la rându-i să locuiască cu părintele care are efectiv grijă de ea.

Având în vedere aceste aspecte,  ţinând seama şi de faptul că exercitarea în comun a autorităţii părinteşti presupune prezenţa fizică a ambilor părinţi, presupune o colaborare şi cooperare între cei doi, îndatoriri ce nu se pot realiza în cauza de faţă datorită atitudinii neglijente a pârâtei, instanţa apreciază că este în interesul minorei ca autoritatea părintească să se exercite în mod exclusiv de către tată.

În consecinţă, instanţa va admite cererea reclamantului şi în baza disp. art. 398 Cod Civil, va dispune ca autoritatea părintească asupra minorei S D-T, născută la data de …să se exercite în mod exclusiv de către tată, iar în baza disp. art. 400 Cod civil, va stabili locuinţa acesteia la locuinţa tatălui.

Având în vedere nevoile minorei care trebuie să beneficieze de sprijinul material al ambilor părinţi, instanţa în temeiul art. 402, art.525 şi 530, alin. 3 Cod civil, va obliga pârâta să contribuie la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională prin plata, în favoarea acesteia, a unei pensii de întreținere lunare în cuantum de 167 lei, pentru perioada ...- ..., respectiv 175 lei, pentru perioada ...  şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 527 și ale art. 529 Cod civil potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de către părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venit pentru un copil,  precum și ale art. 527 Cod civil ce prevăd că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora .

Instanţa reţine că noţiunea de „mijloace„ la care se referă Codul Civil, în funcţie de care se stabileşte întinderea obligaţiei de întreţinere, are în vedere nu numai mijloacele materiale efectiv realizate, ci şi aptitudinea de a munci a celui obligat la întreţinere, care constituie însuşi izvorul obţinerii mijloacelor materiale. Aceasta este raţiunea pentru care practica judiciară a stabilit că în cazul în care debitorul obligaţiei de întreţinere nu realizează venituri cuantumul pensiei de întreținere se determină prin raportare la venitul minim pe economie.

 În cauza de faţă, instanţa constată că nu s-a făcut dovada că pârâta ar realiza venituri din muncă, dar este aptă de muncă, neexistând nici un impediment în a realiza venituri ce să acopere atât propriile cheltuieli, cât şi, parţial, pe cele ale fiicei sale.

Întrucât prin HG nr. 1225/2011, s-a modificat cuantumul venitului minim pe economie la suma de 700 lei lunar, pentru anul 2012,  instanţa a stabilit cuantumul pensiei de întreţinere pentru perioada … (data introducerii cererii de chemare în judecată)- …, prin raportare la venitul de 670 lei lunar, stabilit prin Hotărârea de Guvern nr.1193/2010, iar pentru perioada de după … procentul de 25% s-a raportat la venitul de 700 lei lunar.

 În ceea ce privește data de la care a fost obligată mama la plata pensiei de întreținere, instanța a avut în vedere dispoziţiile art. 532 Cod civil, potrivit cărora ”pensia de întreținere se stabilește de la data cererii de chemare în judecată”.

În ceea ce privește durata maximă până la care se poate dispune obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere, în baza prevederilor art. 499, alin. 1 Cod civil ce stabilesc dreptul copilului la pensiei de întreținere pe durata minorității, instanța a avut în vedere împlinirea vârstei majoratului de către fiica părţilor.

Pentru considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, instanţa va admite cererea de chemare în judecată așa cum a fost formulată și precizată, potrivit dispozitivului.

În baza art. 274 Cod procedură civilă și în temeiul principiului disponibilității instanţa va lua act de faptul că, reprezentantul reclamantului cu ocazia cuvântului pe fondul cauzei a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

 Admite acţiunea precizată formulată de reclamantul S T domiciliat în … împotriva pârâtei S A, domiciliată în loc… și pe cale de consecință :

Desface căsătoria încheiată între părţi la data de … şi înregistrată sub numărul … în Registrul de stare civilă al Primăriei …, din culpa exclusivă a pârâtei.

Dispune ca pârâta să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de „M”.

Dispune ca autoritatea părintească asupra minorei S D T, născută la data de… să se exercite în mod exclusiv de către tată.

Stabileşte locuința minorei la locuința tatălui.

Obligă pârâta să contribuie la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale minorei S D T prin plata, în favoarea acesteia, a unei pensii de întreținere lunare în cuantum de 167 lei, pentru perioada ..- ..., respectiv 175 lei, pentru perioada ... şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.

Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ….

  PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare