Suspendare executare silită

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA .

SENTINTA CIVILA  Nr. ….

Şedinţa publică de la ….

Completul compus din:

PREŞEDINTE …….

Grefier ………..

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul …… şi pe intimaţii ……….., având ca obiect contestaţie la executare şi cerere de suspendare executare silită.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, nu se prezintă partile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei cele de mai sus, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de …….., mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

J U D E C Ă T O R I A

D E L I B E R Â N D:

Constată că, prin contestaţia la executare înregistrată la instanţă la data de ….., contestatorul ……, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata ….., să dispună admiterea contestaţiei la executare, anularea tuturor formelor de executare încheiate în dosarul execuţional nr. ……. şi suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei la executare.

În fapt, contestatorul arată că a semnat în calitate de fidejusor contractul de credit nr. …… modificat prin acte adiţionale şi contractul de credit nr. ……, iar aceste contracte conţi clauze abuzive, raportat la Legea nr. 193/2000. În acest sens, s-a susţinut că este discutabilă clauza invocată de bancă drept fundament pentru notificare în cazul în care indicele de inflaţie variază cu minimum 0,25 puncte procentuale în plus/minus faţă de valoarea iniţială a acestora/la cea mai recentă modificare, după caz, când banca poate modifica dobânda în consecinţă, în orice moment, conform deciziei sale. Noul procent de dobândă se aplică asupra soldului existent al creditului la data modificării acesteia. S-a mai susţinut că este abuzivă şi clauza prin care banca poate modifica şi majora garanţiile la credit, fără ca acesta să poată avea o opinie. S-a mai susţinut că prevederea ultimă, prin care i s-a pus în vedere că, dacă nu este acord cu modificarea dobânzii sau cu majorarea garanţiilor în cuantumul stabilit unilateral de bancă, în termen de 30 zile de la primirea notificării, trebuie să ramburseze anticipat integral suma, vine în contradicţie cu art. 969 Cod civil, deşi trebuie să existe o simetrie între modul de încheiere a contractului şi modul de încetare a lui. Contestatorul a mai susţinut că motivele de încetare, inclusiv clauzele de denunţare unilaterală trebuie să fie expres menţionate în contract, astfel că printr-o notificare ulterioară încheierii contractului nu se poate invoca un motiv de încetare care nu este existent în contractul iniţial. Mai mult, ar fi trebuit prevăzută în contract posibilitatea contestatorului de a rezilia de îndată contractul, în lipsa unei astfel de stipulaţii exprese o astfel de clauză fiind abuzivă.

În continuare, contestatorul a invocat şi exemplificat jurisprudenţă în sensul calificării unor clauze ca fiind abuzive.

A mai susţinut că banca s-a înscris la masa credală datorită intrării în procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006 a debitoarei principale, SC ……….. SRL, astfel că interesul intimatei este evident: sustragerea garanţiilor şi valorificarea acestora doar în interesul său personal şi în defavoarea celorlalţi creditori.

Contestatorul a mai formulat cerere de reducere a cuantumului cauţiunii, cerere pe care a argumentat-o invocând jurisprudenţa CEDO.

În drept, s-au invocat art. 399, 401, 402, 403, alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă.

Intimata a depus întâmpinare (fila 38), prin care a invocat excepţia netimbrării acţiunii, iar pe fond a solicitat respingerea cererilor. Aceasta a arătat că nu se impune suspendarea executării silite, deoarece nu s-a făcut dovada unei pagube iminente pe care ar suferi-o contestatorul prin continuarea executării silite. Privitor la contestaţia la executare, intimata a arătat că, în fapt, contestatorul a garantat, în calitate de fidejusor, creditul contractat de SC ……….Consult SRL de la intimata ……… SA, prin contractul de credit nr. ………., modificat şi completat prin acte adiţionale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ……. Contestatorul a mai garantat, în calitate de fidejusor, creditul contractat de aceeaşi societate de la aceeaşi intimată, prin contractul de credit nr. ………, modificat şi completat prin acte adiţionale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ……. Prin aceste contracte, contestatorul s-a obligat, în mod expres, în solidar cu societatea împrumutată şi a renunţat la beneficiul de discuţiune şi diviziune prevăzut prin art. 1662 din Codul civil din 1864 (art. III pct. 2 din contractele de garanţie). Întrucât societatea împrumutată nu şi-a respectat obligaţia de a restitui sumele împrumutate, intimata a declarat creditele exigibile, adresându-se executorului judecătoresc în vederea executării silite a garanţiilor constituite.

A mai susţinut că nu este aplicabilă Legea nr. 193/2000 contestatorului, deoarece acesta nu este consumator în accepţiunea legii. Pe de altă parte, chiar dacă debitorul principal este în insolvenţă, intimata nu poate fi ţinută de efectuarea unei singure forme de executare silită, ci poate urmări recuperarea creanţei în toate formele de executare recunoscute de lege, simultan sau succesiv, până la recuperarea integrală a acesteia.

În drept, s-au invocat Legea nr. 146/1997, OG nr. 32/1995, art. 403, alin. 1 şi art. 723 Cod proc.civ.

Prin încheierea de şedinţă din 28.03.2013 (fila 106), la cererea contestatorului, instanţa a dispus introducerea în cauză pentru opozabilitatea hotărârii, în calitate de intimată, a numitei ………, soţia contestatorului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, contestatorul …….. şi soţia sa, intimata ……… au garantat, în calitate de fidejusori, creditul contractat de SC ………… SRL de la intimata …………. SA, prin contractul de credit nr. …….., modificat şi completat prin acte adiţionale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ……

Contestatorul şi soţia sa au mai garantat, în calitate de fidejusori, creditul contractat de aceeaşi societate de la aceeaşi intimată, prin contractul de credit nr. ……., modificat şi completat prin acte adiţionale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ………..

Întrucât societatea împrumutată nu şi-a respectat obligaţia de a restitui sumele împrumutate, intimata a declarat creditele exigibile, adresându-se executorului judecătoresc în vederea executării silite a garanţiilor constituite, sens în care s-a constituit dosarul execuţional nr. …………..

Prin Încheierea nr. …… pronunţată de Judecătoria O----------.. în Dosarul nr. ……….., a fost încuviinţată executarea silită în dosarul execuţional nr…….. al BEJ ………, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul urmăritor BC ……….. SA împotriva debitorilor …….. şi ………. ………, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul linie de credit nr. ………. modificat prin Actele adiţionale aferente nr. 1…….., nr. 3/11.10.2011, Contractul de fidejusiune nr. ………., Contractul neipotecar pentru investiţii imobiliare nr. ……… modificat prin Actul adiţional nr. …….. şi Contractul de fidejusiune nr. ………

Prin Somaţia nr. ……., contestatorul şi soţia sa au fost somaţi să achite suma totală de …… lei reprezentând credit restant, dobânzi aferente şi cheltuieli de executare silită, în baza titlurilor executorii anterior menţionate (fila 47 verso).

Raportat la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanta va reţine că, în conformitate cu prevederile art. 403 Cod procedură civilă, ,,pana la solutionarea contestatiei la executarea silita, instanta competenta poate dispune suspendarea executarii silite, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta’’.

Admisibilitatea unei asemenea cereri presupune, aşadar ca şi condiţii sine qua non plata unei cauţiuni, existenţa în curs de soluţionare a unei contestaţii la executare – condiţii de ordin procedural - şi existenţa unor împrejurări care să justifice înlăturarea, cel puţin temporară, a puterii executorii a titlului ce a stat la baza declanşării sale – condiţie care priveşte ,,pipăirea’’ fondului litigiului.

Condiţionarea suspendării executării silite de depunerea unei cauţiuni, în cuantum stabilit de instanţa judecătorească, se impune pentru prevenirea exercitării abuzive a dreptului de a cere suspendarea executării, precum si pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea cât mai operativă a creanţelor lor, stabilite prin titluri executorii. În acelaşi timp, depunerea cauţiunii constituie o garanţie în sensul că, în urma respingerii contestaţiei la executare, creditorul va putea cere si obţine despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării silite.

Instanţa reţine că în prezentul dosar a fost formulată şi contestaţie la executare, fiind prin urmare îndeplinită această condiţie.

Prin rezoluţie şi procedura de citare legal îndeplinită, instanţa a pus în vedere contestatorului să achite o cauţiune în cuantum de 100.000 lei. Prin încheierea din data de 19………., instanţa a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de contestator cu privire la plata cauţiunii, menţinând în sarcina sa obligaţia plăţii cauţiuni, în cuantumul arătat.

În contextul în care contestatorul nu a înţeles să achite cauţiunea stabilită în sarcina sa, instanţa urmează a respinge ca inadmisibilă prezenta cerere de suspendare a executării silite, întrucât plata cauţiunii constituie o condiţie de admisibilitate a cererii.

Raportat la capătul de cerere privind contestaţia la executare, instanţa va reţine că, potrivit prevederilor art. 399 Cod procedură civilă, contestaţia la executare poate fi formulată “împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare”. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

În speţă, titlurile executorii în baza cărora s-a început executarea silită nu sunt emise de instanţe judecătoreşti, context în care instanţa va analiza apărările de fond formulate de contestator împotriva acestor titluri executorii.

Astfel, contestatorul a susţinut că, în contextul în care debitorul principal, SC ……… SRL, a intrat în procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr. 185/2006, iar creditoarea BC …….…. SA s-a înscris la masa credală, nu mai pot fi urmăriţi silit fidejusorii.

Raportat la aceste susţineri, instanţa consideră că nu sunt întemeiate, deoarece obligaţia asumată de contestator prin semnarea contractelor de fidejusiune este o obligaţie personală, asumată în nume propriu, autonomă şi independentă de obligaţia asumată de SC …………. SRL, debitorul principal.

Prin fidejusiune, contestatorul s-a obligat în solidar cu debitorul principal faţă de creditorul acestuia - intimata din prezenta cauză - , să execute obligaţia asumată de debitor, pentru cazul când acesta nu-şi va executa el însuşi obligaţia la care s-a îndatorat. Principiul care domină raporturile dintre creditor şi fidejusor este acela că, în caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate să urmărească direct pe fidejusor, pentru executarea creanţei, fără ca această urmărire să fie condiţionată de o prealabilă urmărire a debitorului principal.

Potrivit dispoziţiilor art. 1662 din Codul civil de la 1864 – aplicabil în speţă: „Fidejusorul nu este ţinut a plăti creditorului, decât când nu se poate îndestula de la debitorul principal asupra averii căruia trebuie mai întâi să se facă discuţie, afară numai când însuşi a renunţat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul.”

Or contestatorul s-a obligat, în mod expres, în solidar cu societatea împrumutată şi a renunţat la beneficiul de discuţiune şi diviziune prevăzut prin art. 1662 din Codul civil din 1864 (art. III pct. 2 din contractele de fidejusiune – filele 27-28).

Rezultă că intimata creditoare nu era obligată să urmărească patrimoniul debitorului principal. Astfel, titularul dreptului de creanţă poate să urmărească în mod direct bunurile garantului, mai ales în situaţia concretă în care acesta a renunţat la beneficul de discuţiune şi diviziune, nemaiavând la îndemână posibilitatea de a cere creditorului ca urmărirea pentru creanţa datorată să se facă asupra bunurilor debitorului – cum este cazul în speţă.

Prin semnarea contractelor de fidejusiune, contestatorul şi-a dat acordul cu privire la naşterea unui raport juridic distinct între el şi creditor, în temeiul căruia renunţă la o facultate pe care legea în mod expres i-o oferă. Art. 1662 din Codul civil de la 1864 îi lasă fidejusorului libertatea de a adopta o conduită dincolo de orice factor coercitiv, însă odată adoptată conduita sa, în sensul renunţării la beneficiile de discuţiune şi diviziune oferite de lege, intervine forţa obligatorie a contractului asumat.

Pe de altă parte, nici Legea insolvenţei nr. 85/2006, nici dispoziţiile speciale din materia executării silite inserate în Codul de procedură civilă nu prevăd suspendarea de drept ori vreun alt impediment la efectuarea sau continuarea procedurii de executare silită a persoanelor fizice care au constituit garanţii pentru garantarea creditelor contractate de debitorii principali supuşi procedurii insolvenţei.

De altfel, art. 71 din Legea nr. 85/2006 conferă oricărui fidejusor diligent posibilitatea de a se înscris la masa credală a debitorului principal pe care l-a garantat, cu suma achitată creditorului în contul creanţei sau cu suma pentru care a garantat, conservându-şi prin aceasta dreptul său de regres.

Raportat la susţinerile contestatorului privind caracterul abuziv al unor clauze din contractele de credit, instanţa va reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 193/2000, orice contract încheiat intre profesionişti si consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate, iar conform art. 2 al. 1 prin consumator se înţelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaţii, care in temeiul unui contract, intra sub incidenta prezentei legi, acţionează in scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.

Astfel, aceste prevederi legale sunt aplicabile doar în ceea ce priveşte contractele încheiate cu consumatorii, respectiv cu acele persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice constituie în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberate.

Prin urmare, pentru a fi aplicabila protecţia oferita de Legea nr. 193/2000 este necesar ca persoana consumatorului sa îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 2 al. 1 din lege, iar contractul sa aibă ca obiect vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Or, în cauza de faţă, contractele de credit indicate au fost încheiate cu debitorul principal SC ………… SRL, persoană juridică care, la rândul ei, are calitate de comerciant, neputând fi încadrată în categoria persoanelor limitativ prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 şi care defineşte categoria consumatorilor.

Într-adevăr, în cadrul operaţiunilor juridice are calitate de parte şi contestatorul. Însă, acesta a semnat convenţiile în calitate de fidejusor, actul juridic la care a participat având caracter accesoriu contractelor de credit semnate între SC ……….. SRL şi BC ……….. SA.

Prin urmare, prin semnarea contractului in calitate de fidejusor, contestatorul a încheiat cu intimata un contract distinct de contractul de credit, respectiv un contract de fidejusiune, prin care, in calitate de fidejusor, s-a obligat fata de creditorul unei alte persoane - in speţa debitorul principal -, sa execute obligaţia celui pentru care garantează daca acesta nu o va executa. Aşadar, prin acest contract încheiat exclusiv intre fidejusor si bancă, intimata nu a prestat contestatorului niciun serviciu si nu i-a vândut niciun bun. Acesta a prestat un serviciu societăţii comerciale care a contractat creditele, persoană distinctă de contestator, care a semnat contractul in numele sau propriu, personal, garantând astfel cu propriul sau patrimoniu.

Fata de cele de mai sus, instanţa consideră ca fidejusiunea nu poate fi circumscrisa nici prevederilor art. 3 din Legea nr. 193/2000, care lărgeşte sfera contractelor care intra sub incidenta acestei legi si care astfel stabilesc implicit caracterul execuţional al convenţiilor sub acest aspect.

Incidenta prevederilor legale nu poate fi reţinuta nici in considerarea caracterului accesoriu al contractului de fidejusiune in raport de soarta obligaţiei principale, ştiut fiind ca, de vreme ce debitorul principal este o persoana juridica, valabilitatea clauzelor contractuale nu poate fi analizata prin prisma prevederilor Legii nr. 193/2000.

Aşadar, instanţa va înlătura toate apărările contestatorului întemeiate pe Legea nr. 193/2000 si implicit cele care ţin de executarea silita propriu-zisa derulata in baza prevederilor legale a căror anulare s-a solicitat, potrivit art. 379 indice 1 Cod procedură civilă.

Având în vedere faptul că actele de executare au fost emise în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, faţă de faptul că apărările contestatorului nu reprezintă în fapt aspecte de nelegalitate în ce priveşte executarea silită, instanţa urmează a respinge ca neîntemeiată prezenta contestaţie la executare.

Văzând prevederile art. 274 Cod procedură civilă, dat fiind culpa procesuală a contestatorului, instanţa nu va acorda acestuia cheltuieli de judecată, dar nici intimaţilor, deoarece aceştia nu au solicitat astfel de cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul ….. Bihor, în contradictoriu cu intimaţii BANCA ……………….

Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatorul ………., domiciliat în Oradea, str. …….., în contradictoriu cu intimaţii …. şi …….., …………

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de ………….

Preşedinte, Grefier,

…………

Domenii speta

Spete similare