Pretenţii

ROMÂNIA Cod operator …………

JUDECĂTORIA Oradea

DOSAR Nr. 20838/325/2012

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ Nr. 10412/2013

Şedinţa publică de la 20 Septembrie 2013

Completul constituit din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta-pârâtă reconvenţională SC SRL, pârâta reclamantă-reconvenţională SC SRL, chematele în garanţie  SC SRL, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 06.09.2013, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, a amânat pronunţarea pentru data de 13.09.2013 şi apoi pentru data de 20.09.2013.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată initial pe rolul Judecătoriei Timisoara la data de 01.08.2012 şi declinată ulterior la Judecătoria Oradea, prin Sentinţa civilă nr. 7373/14.11.2012,  reclamanta SC SRL a solicitat obligarea pârâtei SC SRL la plata sumei de 10562,27 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a transportului efectuat, cu cheltuieli de judecată.

In motivare reclamanta a arătat că la data de 24.02.2011 a emis pârâtei comanda de transport nr. 78 pentru ruta Suedia-România, comandă care a fost acceptată  de către aceasta din urmă. Intrucăt pârâta a încălcat obligatia de a subcontracta transportul si de a transborda marfa, unul dintre coletele transportate a fost răsturnat, iar aparatul de sterilizare care se afla în colet a fost avariat, daunele survenite fiind evaluate la suma de 10560,27 lei.

In drept a invocat art. 1961-2001 Cciv.

In probatiune a depus în copie următoarele înscrisuri: comanda de transport nr.  (f.10), factura nr. (f.11), factura nr. (f.12), CMR din 01.03.2011 (f.13), proces verbal de constatare daune (f.14-16), proces verbal de constatare nr. (f.20-21), deviz de reparaţie (f.22), fotografii (f.23-32).

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 744,74 lei (f42) şi timbru judiciar de 5 lei.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconventională.

Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că cele cinci cutii din lemn transportate nu purtau nicio mentiune specială cu privire la continutul lor sau conditiile de transportare. A mai arătat faptul că defectarea sterilizatorului s-a datorat defectuozitătii ambalajului, situatie în care transportatorul este exonerat de răspundere.

Prin cererea reconventională a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 2874,63 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 8177/01.03.2011 şi a dobânzii comerciale aferente, precum şi a cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii reconventionale a arătat că a efectuat transportul potrivit comenzii primite de la reclamantă, însă aceasta nu a  achitat pretul.

In drept pârâta a invocat art. 969, 1073, 1143 C.civ., art. 43 C.com.

La data de  17.10.2012 pârâta a formulat cerere de chemare în garantie în contradictoriu cu asigurătorul SA şi cu SC SRL şi SC  SRL, solicitând, în principal obligarea asigurătorului la plata sumei de 10562,27 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului, precum şi a cheltuielilor de judecată. In subsidiar a solicitat obligarea în solidar a transportatorilor SC SRL şi SC SRL la plara despăgubirilor solicitate de reclamantă.

In motivarea cererii de chemare în garantie a arătat că la data efectuarii transportului a avut încheiat contractul de asigurare privind răspunderea casei de expeditii  nr., însă asigurătorul a refuzat plata despăgubirii retinând că  deteriorarea sterilizatorului nu se datorează casei de expeditii. A mai arătat că transportul a fost efectuat de către SC SRL şi SC SRL, acestia neformulând rezerve cu privire la  starea aparentă a mărfii şi ambalajului.

In drept a invocat art. 60-63 C.pr. civ. şi Conventia CMR.

In probatiune a depus comenzile de transport nr. şi, precum şi contractul de asigurare nr. (f.57-61).

Chemata în garantie SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garantie arătând faptul că  pârâta a efectuat încărcarea şi descărcarea mărfi din autocamion, astfel că potrivit art. 17 alin. 4 din Conventia CMR transportatorul este exonerat de răspundere în cazul în care avaria se datorează încărcării sau descărcării mărfii efectuate de către expeditor. A mai arătat că pe comanda de transport nr. 393/28.02.2011 nu a fost trecută nicio mentiune privind conditii speciale de transport.

Chemata în garantie SRL  a depus întâmpinare şi cerere de chemare în garantie a asigurătorului Omniasig, solicitând, în principal, respingerea cererii formulate de pârâtă, iar în cazul admiterii acestei cereri a solicitat obligarea asigurătorului la plata despăgubirii. De asemenea a solicitat cheltuieli de judecată.

In motivare a arătat că  a efectuat transportul pe ruta Suedia Oradea, iar la descărcarea mărfii, efectuată la depozitul pârâtei, nu s-au făcut obiectiuni cu privire la  marfa transportată.

In drept chemata în garantie a invocat art. 60-63 Cpr. civ. şi art. 1961-2001 C.civ.

Chemata în garantie SC SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulată de pârâtă, arătând în esentă că asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile provocate de tertii asiguratului um ar fi subexecutantii săi.

In probatiune  chemata în garantie a depus contractul de asigurare încheiat cu pârâta (f11-15).

Chemata în garantie SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulată de Krynstrans SRL arătând că marfa nu a fost avariată în timpul transportului efectuat de către asiguratul său.

In cauză instanta a administrat la solicitarea părtilor proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul părtilor (f79-81) şi proba testimonială fiind audiati martorii (f.114-115) şi martorul.

Părtile au depus concluzii scrise prin care au reiterat sustinerile formulate prin cererile, respectiv  întâmpinările depuse la dosar.

Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa constată că, în fapt, la data de 24.02.2011 reclamanta S.C. S.R.L.  a înaintat pârâtei comanda nr. pentru  efectuarea unui transport de mărfuri ambalate în 5 cutii din lemn, pe ruta Halmstad/Suedia- Bucureşti/România (f.10).  Comanda a fost acceptată de către pârâta, transportul urmând a fi efectuat pentru preţul de 550 euro+TVA. În vederea efectuării transportului pârâta a încheiat contracte cu chematele în granţei S.C. S.R.L.  şi S.C. SRL, aşa cum rezultă din comenzile nr. (f.57-58) şi nr. (f.59-60). Pe ruta Halmstad/Suedia –Oradea/România transportul a fost efectuat de către chemata în garanţie S.C. S.R.L., potrivit CMR-ului de la fila 116, iar pe ruta Oradea-Bucureşti de către S.C. S.R.L.  La destinaţie, cu ocazia descărcării mărfii, s-a constatat  că un colet, respectiv nr. 2/5,  a fost răsturnat, aspect relevant de senzorul de înclinare  montat pe cutia din lemn, fiind întocmit procesul verbal nr. (f.20) şi fotografii (f.23-32).

În urma deschiderii coletului nr. 2 s-a constatat că aparatul de sterilizare  aflat în acesta  a fost avariat (f.14-16), costul reparaţiei fiind de 10562,27 lei, potrivit devizului de reparaţie (f.22) şi a  facturii nr. (f.12).

Analizând cererea principală, instanţa constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin acceptarea comenzii de transport, între reclamantă şi pârâtă s-a încheiat un contract de transport internaţional de mărfuri, care trebuia efectuat cu respectarea comenzii şi a Convenţiei CRM, având în vedere prev. art. 969-970 Cod civil.

Potrivit art. 17 pct. 1 din Convenţia CMR transportatorul este răspunzător pentru pierderea totală sau parţială sau pentru avarie, produse între momentul primirii mărfii şi cel al eliberării acesteia, dacă nu dovedeşte existenţa unui caz exonerator de răspundere prev. de art. 17 pct. 2 şi 4.

Conform art. 8 pct. 1 din Convenţia CMR la primirea mărfii, transportatorul este obligat sa verifice exactitatea mentiunilor din scrisoarea de trasura referitoare la numărul de colete, cît şi la marcajul şi la numerele lor şi  starea aparenta a mărfii şi a ambalajului ei, iar conform  art. 9 pct. 2 din Convenţia CRM, în absenta înscrierii în scrisoarea de trasura a rezervelor motivate ale transportatorului, exista prezumţia ca marfa şi ambalajul ei erau în stare aparenta buna în momentul primirii de către transportator şi ca numărul de colete, cît şi marcajele şi numerele lor erau conforme cu menţiunile din scrisoarea de trasura.

Prin comanda de transport  s-a interzis subcontractarea şi transbordarea mărfii, pârâta, în calitate de cărăuş, având obligaţia de a verifica calitatea ambalajului, atât la încărcare, cât şi la descărcare.  Contrar  interdicţiei  din comandă, pârâta a recurs la serviciile altor transportatori pentru efectuarea transportului comandat de reclamantă, procedând şi la transbordarea mărfii  din camionul cu nr. de înmatriculare în camionul cu nr. de înmatriculare. La preluarea mărfii de la expeditor,  transportatorul S.C. S.R.L. nu a făcut obiecţiuni privind  insuficienţa marcajelor sau defectuozitatea ambalajului mărfii, respectiv a celor 5 cutii din lemn, aşa cum rezultă din CMR-ul de la fila 116. Mai mult, martorul  a declarat că la descărcarea mărfii la depoziţul din Oradea  ambalajul nu prezenta nicio defecţiune (f.114-115), avaria  produsă la coletul nr. 2 fiind constată cu ocazia descărcării mărfii la destinatarul din Bucureşti. Avaria a fost constatată iniţial în baza  senzorului de înclinare  montat pe cutia din lemn, care releva faptul că acel colet a fost răsturnat- lichidul albastru pătrunzând în vârful săgeţii (f.23), ulterior fiind întocmit procesul verbal nr. 29/01.03.2011 (f.20).

 În ceea ce priveşte apărarea pârâtei, potrivit căreia  deteriorarea  aparatului de sterilizare s-a datorat ambalajului defectuos, care nu conţinea marcaje corespunzătoare, instanţa o înlătură ca neîntemeiată, având în vedere că din fotografiile depuse la dosar rezultă că  pe ambalaje exista marcajul privind poziţia orizontală obligatorie (f.24). Mai mult, pe  fiecare cutie din lemn exista un sensor  de înclinare  sub care se afla o atenţionare potrivit căreia în situaţia în care vârful săgeţii se albăstreşte, înseamană că marfa a  fost  înclinată sau răsturnată  în timpul tranzitului (f.24).  Faptul că prin procesul verbal  din data de 21.03.2011 (f.14-16) s-a reţinut că nu existau elemente de blocare longitudinlă a aparatului  nu poate duce la concluzia că ambalajul era necorespunzător, determinând astfel  degradarea  mărfii, în condiţiile în care aparatele din celelalte patru colete  nu au fost avariate, senzorii de înclinare de pe acestea nefiind activaţi ca şi cel de pe coletul nr. 2.

Având în vedere prezumţia de conformitate a mărfii şi a  ambalajului, care decurge din lipsa obiecţiunilor la preluarea mărfii, prezumţie  care operează în favoarea expeditorului mărfii, precum şi faptul că pârâta nu a dovedit existenţa vreunei cauze exoneratoare de răspundere prev. de art. 17 pct. 2 şi 4 din Convenţia CMR, instanţa constată că acesta este răspunzător pentru  deteriorarea  aparatului de sterilizare aflat în coletul nr. 2.

Pentru aceste motive şi văzând şi devizul de reparaţie (f.22) şi factura nr. 7120545/03.11.2011 (f.12),  în baza art. 17 pct. 2 din convenţia CMR şi art. 969 -970 Cod civil, instanţa va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 10562,27 lei, reprezentând despăgubiri pentru avaria produsă la marfa transportată.

Analizând cererea reconvenţională formulată de pârâtă, instanţa constată că este întemeiată, în parte.

Astfel, se reţine că preţul pentru transportul mărfii (cu o greutate de 1950 kg, ambalată în 5 cutii din lemn) a fost de 550 euro +TVA, respectiv  2874,63 lei (f.10). În condiţiile în care 4 dintre colete au fost transportate la destinaţie în condiţii corespunzătoare  şi văzând şi prevederile art. 23 pct. 4 din Convenţia CMR,  conform cărora transportatorul restituie  taxa de transport proporţional cu pierderea produsă în timpul transportului, instanţa în baza art. 969-970 Cod civil va dispune obligarea reclamantei  să plătescă pârâtei suma de 2290,70 lei, reprezentând preţ pentru transportul efectuat corespunzător.

Privitor la pretenţia accesorie constând în dobânda legală aferentă debitului principal, instanţa reţine  că reclamanta-pârâtă reconvenţională nu şi-a executat la termen obligaţia de plată, astfel că potrivit art. 1 alin. 3 şi art. 3 din OG nr. 13/2011 şi art. 46 din Codul comercial  aceasta datorează dobânzi fără a fi necesară vreo punere în întârziere. Prin urmare, pe lângă preţul neachitat reclamanta-pârâtă reconvenţională mai datorează şi dobânda legală calculată de la data scadenţei  facturii în litigiu (respectiv  15.04.2011) şi  până la data plăţii efective a debitului.

Analizând cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtă în contradictoriu cu asigurătorul  SA, se constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Între pârâta S.C. S.R.L. şi chemata în garanţie SA s-a încheiat contractul de asigurare nr., având ca obiect  acoperirea răspunderii pârâtei faţă de clienţi/beneficiari pentru prejudiciile  cauzate acestora ca urmare a unor acte sau fapte săvârşite din culpă în legătură cu activitatea sa de intermediere  în transporturile rutiere (f.61, 11-15).

Din declaraţiile martorilor (f.114-115) şi  (f.140) rezultă că marfa a fost descărcată din camionul cu nr. de înmatriculare şi ulterior încărcată  în camionul cu nr. de înmatriculare, de către angajaţi ai pârâtei, la depozitul acesteia  situat în Oradea.  Martorul a precizat că  la descărcarea mărfii în Oradea  a constatat că cele 5 cutii din lemn erau ancorate  corespunzător în camionul cu nr. de înmatriculare, precum şi faptul că  niciun colet nu era avariat. La destinaţie nu s-au formulat obiecţiuni privind  ancorarea necorespunzătoare a măfii sau cu privire la faptul că vreun colet era răsturnat în camion, ceea ce duce la concluzia că avaria produsă la apartul de sterilizare din coletul nr. 2 s-a produs în timpul transbordării mărfii, operaţiune realizată de angajaţii pârâtei.

 Având în vedere disp. art. 12 lit. j din condiţiile generale ale contractului de asigurare nr. şi faptul că pârâta a efectuat operaţiunea de transbordare a mărfii cu încălcarea prevederilor contractului de transport,  instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în garanţie formulată în contradictoriu cu chemata în garanţie SA, reţinând  existenţa unui caz de excludere a răspunderii asigurătorului de răspundere civilă.

În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtă, în contradictoriu cu chematele în garanţie SC SRL şi SC SRL, instanţa constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

 Aşa cum s-a reţinut, din probele administrate în cauză rezultă că  avaria produsă la apartul de sterilizare din coletul nr. 2 s-a produs în timpul transbordării mărfii, operaţiune realizată de angajaţii pârâtei. În această împrejurare,  transportatorul este exonerate de răspundere, potrivit art. 17 pct. 2 din Convenţia CMR.  Întrucât pârâta nu a dovedit că deteriorarea mărfii a fost cauzată în timpul transportului efectuat de către una dintre cele două chemate în garanţie, deşi avea această posibilitate conform art. 18 pct. 2 din Convenţia CMR,  instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanţie.

Având în vedere soluţia care se va pronunţa cu privire la cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtă în contradictoriu cu S.C. S.R.L., instanţa va respinge  ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanţie formulată de S.C. S.R.L. în contradictoriu cu  S.C. S.A .

Văzând prevederile  art. 276  C.pr.civ.,  instanţa va dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanta- pârâtă reconvenţională  şi pârâta- reclamantă reconvenţională.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.civ., reţinând culpa procesuală a pârâtei, instanţa o va obliga să plătească chematelor în garanţie cheltuieli de judecată în cuantum de  749 lei către SC SRL, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar (f.19)  şi în cunatum de 400 lei către SC SRL, reprezentând onorariu avocaţial (f.160). De asemenea, va dispune obligarea SC SRL să plătescă chematei în garanţie S.C. S.A. cheltuieli de judecată în cuantum de 1240 lei, reprezentând onorariu avocaţial (f.113).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanta S.C. S.R.L. cu sediul în,  în contradictoriu cu pârâta S.C. S.R.L. cu sediul în.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 10562,27 lei, reprezentând despăgubiri.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă reconvenţională S.C. S.R.L. în contradictoriu cu reclamanta- pârâtă reconvenţională  S.C. S.R.L..

Obligă reclamanta-pârâtă reconvenţională  la plata către pârâta- reclamantă reconvenţională  a sumei de 2299,70 lei reprezentând preţ pentru transport, sumă la care se adaugă dobânda legală calculată de la data scadenţei  facturii nr. (respectiv  15.04.2011) şi  până la data plăţii efective a debitului.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea  de chemare în garanţie formulată de pârâta S.C. S.R.L. în contradictoriu cu chematele în garanţie  S.C.  S.R.L.

Respinge, ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanţie formulată de S.C. S.R.L. în contradictoriu cu  S.C..

 Obligă pârâta la plata sumei  de 400 lei  către chemata în garanţie S.C.  S.R.L. şi a sumei de 749 lei către  chemata în garanţie S.C. S.R.L.,  cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă S.C. S.R.L.  la plata către către chemata în garanţie S.C. S.A.  a sumei de 1240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Compensează integral cheltuielile de judecată efectuate de reclamanta- pârâtă-reconvenţională  şi de pârâta- reclamantă reconvenţionaă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.09.2013.

Domenii speta

Spete similare