Actiune pauliana

Sentinţă civilă 4460 din 11.06.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ……..

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA  Nr. ……

Şedinţa publică de la ……….

Completul compus din:

PREŞEDINTE …..

Grefier ………

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. …… prin lichidator judiciar B..G…. şi pe pârâtele P…. M….. …… având ca obiect acţiune pauliană.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, nu se prezintă partile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei cele de mai sus, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de ……., mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea pentru data de ….. si ………., pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

 

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Constată că, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei O……. la data de  ……., scutita de plata taxei de timbru în baza art. 77 din Legea nr. 85/2006, reclamanta SC A….SRL – societate în insolvenţă, prin B… ……….. în calitate de lichidator judiciar, a solicitat, in contradictoriu cu paratele P…. M..V……….. si Po…. M…., anularea contractului de vânzare – cumpărare nr. ………………… autentificat de BNP O…..L… .a, încheiat fraudulos, pentru sustragerea paratei P.. Mo…. V……… de la executarea silita; anularea încheierilor de intabulare din cadrul Oficiului de Cadastru întocmite in baza acestui contract fraudulos.

In motivare, reclamanta a arătat ca, prin sentinţa Tribunalului B…….r nr. …………, s-a admis cererea formulata de lichidatorul judiciar si s-a dispus anularea actului de vânzare – cumpărare concretizat in factura  …… având ca obiect autoturismul ………. cu număr de  identificare … si obligarea paratei P………M…..Ve….. la restituirea către lichidator in vederea valorificării si acoperirii creanţelor debitorului SC A….. SRL sau achitarea contravalorii acestuia la preţul de piaţa de 28………… lei.

Reclamanta a mai arătat ca, prin Decizia nr. ….., pronunţata de Curtea de Apel O…., s-a respins ca nefundat recursul declarat de  recurenta P…… M……..V….. împotriva sentinţei ……. pronunţata de Tribunalul ….. Prin notificarea nr. ……….., lichidatorul judiciar a solicitat predarea autoturismului de către parata P…. M……. ……… Întrucât parata nu s-a conformat hotărârilor judecătoreşti, reclamanta a solicitat executarea silita a paratei.  Ulterior, parata P….. M… V.……. a înstrăinat autoturismul ………., iar din evidentele Primăriei mun. O……. a rezultat faptul ca aceasta a mai înstrăinat mamei sale P. M…, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat de BNP …. . cu nr. … apartamentul situat in loc. O…., str. …. înscris in CF ind. …… Oradea cu nr. topo. ……. si apartamentul situat in loc. Oradea, ….. înscris in CF …..O……nr. topo. ….. Ambele proprietati au fost vândute de către parata P….. M……V……..paratei P….M… pentru preţul total de 33.5……….lei. Potrivit evidentelor CF, ambele proprietati sunt intabulate pe numele comparatoarei – parata P. In opinia reclamantei, înstrăinarea s-a efectuat cu scopul vădit si fraudulos de a se sustrage executării silite dispuse de cele doua instanţe de judecata. La data instrainarii celor doua imobile, exista si era cunoscuta Sentinţa nr. …….. pronunţata de Tribunalul B.…….. Prin certificatul fiscal ……., Primăria O…….a reconstituit, pe baza sentinţelor judecătoreşti, proprietatea SC A… SRL, in faliment, asupra autoturismului ……..

In drept au fost invocate  dispoziţiile art. 975 Cod civil.

În probaţiune, s-au depus la dosar, în copie: Sentinţa nr. ….. pronunţata de Tribunalul B…., Decizia nr. …….. pronunţata de Curtea de Apel Oradea, Sentinţa Comerciala nr. ….., contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ... extras CF …, extras CF ………, extras de rol Primăria Oradea …… cererea de executare silita nr. ……., notificarea nr. …..

Parata P… M…. Ve………., legal citata, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu, iar pe cale de excepţia a invocat excepţia netimbrării cererii de chemare in judecata ………).

In motivare, parata a arătat ca, pentru intentarea acţiunii revocatorii este necesara îndeplinirea mai multor condiţii: actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu; creditorul sa aibă o creanţa certa, lichida si exigibila anterioara actului atacat; frauda debitorului; complicitatea la frauda a terţului cu care debitorul a încheiat actul atacat. In cauza, in opinia paratei, niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinita. In continuare, parata arata ca, corespunde adevărului faptul ca reclamanta deţine o creanţa cu privire la patrimoniul paratei, insa aceasta creanţa este mult anterioara încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare. Reclamanta nu poate justifica prejudiciul atâta timp cat parata nu este in stare de insolvabilitate, aceasta fiind acţionar la o societate cu un capital de doua miliarde lei, fiind beneficiar al unei cote. Parata nu a acţionat la data încheierii actului cu intenţia de a frauda anumite interese. Dreptul la acţiune al reclamantei s-a născut la data de ………….., deci cu mult ulterior actului, astfel incat parata nu avea de unde sa anticipeze acest fapt. In opinia paratei, este lipsita de relevanta împrejurarea ca imobilele au fost transmise mamei paratei, atâta timp cat nu exista o interdicţie in acest sens si, mai mult, preţul a fost plătit. Suma obţinuta a fost utilizata in scopul creditării societăţii M…….. Fa…….., societate al cărei asociat este parata.

In drept au fost invocate prevederile art. 115 Cod procedură civilă.

În probaţiune, s-au depus la dosar copia actului constitutiv, copia hotărârii AGA.

Parata P…….M……..a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, cu cheltuieli de judecata (fila 56).

In motivare, parata a arătat ca acel contract de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicita a fost încheiat la cererea fiicei sale, parata P. Mo…. V….., întrucât aceasta avea nevoie de bani pentru a majora capitalul firmei proprii. La data încheierii contractului, in CF nu era notata nicio sarcina care sa greveze bunurile respective. Pe de alta parte, nu a avut cunoştinţa de nicio datorie a fiicei sale care sa fie eventual garantata cu aceste imobile. Preţul stipulat in contract a fost achitat in întregime, neexistând prin urmare nicio cauza de nulitate care sa afecteze transferul dreptului de proprietate. In opinia paratei, actul nu a fost încheiat in mod fraudulos, vânzarea fiind perfect legala.

In drept au fost invocate prevederile art. 115 Cod procedură civilă.

Instanţa a încuviinţat în cauză proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul pârâtelor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….. de BNP ……., pârâta de rândul 1 P. M….. V….. a vândut mamei sale, pârâta de rândul 2 P……….M…….., două imobile: imobilul situat în Oradea, str. ………….…….., judeţul Bihor, înscris în CF indiv. nr. …… Oradea, cu nr. topo. ………., în natură reprezentând apartament compus din 1 cameră cu dependinţe şi teren aferent în suprafaţă de 8,3 m.p. şi imobilul situat în Oradea, str. …….. Judeţul Bihor, înscris în CF nr. …. Oradea, cu nr. topo. …… în natură reprezentând apartament în casă colectivă (………

Potrivit prevederilor contractuale, preţul total al vânzării a fost stabilit la suma de 33……….lei, iar vânzătoarea a declarat că l-a primit integral de la cumpărătoare în chiar ziua autentificării actului la notar. În contact, s-a mai stipulat că pârâta cumpărătoare va intra în stăpânirea de fapt şi de drept a imobilelor începând cu ziua autentificării actului la notar, dată de la care va suporta toate taxele, impozitele şi sarcinile publice aferente.

Prin Sentinţa civilă nr. ………., pronunţată de Tribunalul B…… în Dosarul nr. ………, a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar ……., pentru debitoarea SC ……. SRL, in contradictoriu cu paratele SC …… SRL şi pârâta de rândul 1 P….. M....... şi s-a dispus anularea actului de vânzare-cumpărare concretizat în factura nr. ……., având ca obiect autoturismul ……, cu nr. de identificare ……... Prin aceeaşi hotărâre, pârâta de rândul 1 P….M……. a fost obligată la restituirea autoturismului către lichidatorul judiciar, în vederea valorificării şi acoperirii creanţelor debitorului  SC ….. SRL sau la achitarea contravalorii acestuia la preţul de piaţă de 28.200 lei (….

Sentinţa civilă nr. ……. a rămas irevocabilă prin Decizia nr. ……… R din ………. pronunţată de Curtea de Apel ……… în acelaşi dosar ……

Prin notificarea nr. ……., lichidatorul judiciar a solicitat pârâtei de rândul 1 predarea autoturismului (filele ……… Însă, în contextul în care pârâta de rândul 1 nu s-a conformat hotărârii judecătoreşti antemenţionate, lichidatorul judiciar a solicitat executarea silită a acesteia, fiind deschis dosarul execuţional nr. ……….

În urma demersurilor efectuate de executorul judecătoresc, s-a constatat că pârâta de rândul 1 înstrăinase autoturismul …… cu doar o lună anterior pronunţării Sentinţei civile nr. ………., prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în …………). De menţionat că înstrăinarea

autoturismului s-a efectuat către SC M…..F….. SRL, societate al cărei administrator şi asociat unic era tocmai pârâta de rândul 1, P…….M…….. ……….după cum chiar aceasta a declarat prin răspunsul la întrebarea 3 la interogatoriu – fila 64).

În acest context, s-a încercat executarea silită a altor bunuri ale pârâtei de rândul 1, pentru recuperarea creanţei de 28.200 lei, însă s-a constatat inexistenţa unor astfel de bunuri, deoarece pârâta de rândul 1 înstrăinase către pârâta de rândul 2 cele două imobile aflate în proprietatea sa.

Acţiunea pauliană (revocatorie) conferă creditorului dreptul de a-l împiedica pe debitorul său să-l prejudicieze prin acte frauduloase încheiate cu terţii, îndreptate împotriva interesului creditorului.

Constituind unul dintre mijloacele de protecţie a creditorilor în vederea asigurării posibilităţii realizării integrale a dreptului lor de creanţă, acţiunea pauliană este admisibilă în măsura în care sunt întrunite mai multe condiţii ce vizează dreptul de creanţă al reclamantului, actul încheiat de către debitor, frauda acestuia şi complicitatea la fraudă a terţului (art. 975 din Codul civil vechi, aplicabil în speţă). Fiind vorba despre condiţii distincte, ele urmează a fi analizate separat.

Referitor la prima condiţie, trebuie precizat că, avându-şi fundamentul în dreptul de gaj general conferit de art. 1718 Cod civil vechi, acţiunea pauliană urmăreşte asigurarea integrităţii patrimoniului debitorului din momentul în care creditorul este îndreptăţit să-şi valorifice creanţa împotriva lui. Tocmai de aceea, în principiu, acesta trebuie să deţină o creanţă certă, lichidă, exigibilă şi anterioară actului juridic a cărui revocare se solicită întrucât unul anterior nu este prejudiciabil sau fraudulos. În măsura în care actul era deja încheiat şi executat, valoarea economică a ieşit în mod irevocabil din patrimoniul debitorului, astfel încât creditorul posterior ştia sau putea să afle că respectiva valoare nu face parte din gajul lui general.

Cu toate acestea, în ipoteza în care, datorită specificului raporturilor juridice stabilite între părţi, există certitudinea că în viitor reclamantul va avea calitatea de titular al unei creanţe certe, lichide şi exigibile faţă de pârât, condiţia trebuie considerată ca fiind îndeplinită. Admiterea soluţiei contrare ar permite ca un debitor de rea-credinţă şi care cunoaşte anterior încheierii actului juridic fraudulos că va avea o obligaţie faţă de un creditor să procedeze la diminuarea patrimoniului său tocmai pentru a împiedica îndestularea creditorilor.

Din această perspectivă, reclamantul – creditor deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, constatată prin titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. ….. pronunţată de Tribunalul B…… în Dosarul nr. …..

Pe de altă parte, instanţa va reţine că, deşi Sentinţa civilă nr. …….. din Dosarul nr. ……. a fost pronunţată ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……, acţiunea care a făcut obiectul dosarului menţionat a fost înregistrată de lichidatorul judiciar pe rolul Tribunalului B…….pe data de ……, prin urmare anterior înstrăinării imobilelor. Astfel, în paragraful 1 al considerentelor Sentinţei civile nr. ……. se precizează că acţiunea a fost înregistrată la instanţă ,,la data de ……… (intitulată ,,precizări la cererea de anulare din …………. a unor transferuri patrimoniale efectuate de debitor în dauna creditorilor de către subdobânditor P…. M…… V…………….. a autoturismului ……………..).

Aşadar, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, pârâta de rândul 1 fusese deja chemată în judecată de lichidatorul judiciar şi aflase de pretenţiile acestuia. Prin urmare, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, pârâta P………M………….. cunoştea că în viitor lichidatorul judiciar poate avea calitatea de titular al unei creanţe certe, lichide şi exigibile faţă de ea.

Pârâta de rândul 1 a avut cunoştinţă deci de rezultatul păgubitor al contractului de vânzare-cumpărare faţă de creditorul său. Anticipând rezultatul procesului care a făcut obiectul Dosarului nr. …….., pârâta de rândul 1 a înstrăinat cele două imobile către mama sa, în vârstă de 78 ani, pentru a preîntâmpina şi împiedica o eventuală executare silită.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte actul încheiat, instanţa reţine că, deşi art. 975 din Codul civil vechi nu impune vreo condiţie expresă, ea se deduce din reglementările particulare ale acţiunii pauliene instituite de art. 562 şi 699 din acelaşi Cod civil. Legea nu impune, însă, ca actul atacat să fi dus la o însărăcire a debitorului şi să-i fi cauzat acestuia starea de insolvabilitate sau să-i fi agravat insolvabilitatea existentă, fiind suficient să se înscrie în complexul cauzal ce a dus la instalarea ei.

Nu este necesară reţinerea unui raport de cauzalitate între actul respectiv şi starea de insolvabilitate, întrucât creditorul suportă efectele insolvabilităţii ulterior, când încearcă să-şi valorifice creanţa prin urmărirea bunurilor care se mai află în gajul său general. Numai în acel moment, constatând că debitorul se află în stare de insolvabilitate datorită actului de însărăcire pe care l-a încheiat cu o terţă persoană, va fi nevoit să atace actul respectiv cu acţiune pauliană pentru a-i deveni inopozabil şi a-şi realiza pe această cale creanţa.

În ceea ce priveşte ultimele două condiţii de exercitare a acţiunii pauliene – şi anume, frauda debitorului şi complicitatea la fraudă a terţului dobânditor - , analiza lor se impune împreună, întrucât vizează elementul volitiv al celor două părţi. Frauda nu trebuie să îmbrace forma dolului, fiind suficient ca, în momentul încheierii actului juridic, debitorul să cunoască că prin acest act îşi provoacă sau îşi agravează starea de insolvabilitate şi, implicit, creează un prejudiciu creditorului său. Frauda la care face trimitere art. 975 din Codul civil vechi nu presupune intenţia specială de a vătăma, ci este una prin cunoştinţa prejudiciului. Raportat la poziţia terţului contractant, ea impune cunoaşterea de către el a respectivei împrejurări, fără a urmări în mod intenţionat producerea efectului amintit.

Raportat la speţa concretă dedusă judecăţii, instanţa consideră că, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………, pârâta de rândul 1 cunoştea în mod neîndoielnic situaţia sa patrimonială şi faptul că nu are posibilitatea reală să stingă toate datoriile cu bunurile aflate în patrimoniul său. Încheind contractul de vânzare-cumpărare tocmai cu mama sa în vârstă de 78 ani, se poate trage concluzia, pe calea unei prezumţii simple, că a urmărit scoaterea din patrimoniu a unor bunuri importante, pentru a împiedica reclamantul să-şi realizeze creanţa.

De altfel, în materia insolvenţei, art. 84 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 prevede în mod expres că, în cazul în care bunul a fost dobândit de către un soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezumă relativ că dobânditorul a cunoscut că transferul este susceptibil de a fi anulat. Raţiunile care au stat la baza instituirii acestei prezumţii subzistă şi în prezenta cauză, raportat la principiul ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet.

În ceea ce priveşte complicitatea la fraudă a terţului, în speţă pârâta de rândul 2, P…… M…………., instanţa apreciază că aceasta a fost dovedită. Astfel, pârâta de rândul 2 este mama pârâtei de rândul 1, ceea ce înseamnă că avea cunoştinţă de acţiunea introdusă de lichidatorul judiciar împotriva fiicei sale.

Mai mult, raportând preţul total al imobilelor inserat în contract, în cuantum de ……… lei, la preţul de piaţă al autoturismului – care a fost stabilit la suma de 28.200 lei, prin dispozitivul Sentinţei civile nr. ………. -, instanţa va considera neserios preţul contractual al imobilelor. Astfel, este absurd ca două apartamente să valoreze puţin peste valoarea unui autoturism la o distanţă de doar 6 luni. Mai mult, instanţa constată că cele două imobile au fost evaluate de notarul public, în vederea taxării, conform expertizei Camerei Notarilor Publici ……….., la suma de ………… lei, o valoare de 4 ori mai mare decât preţul care fost inserat în contract (penultimul paragraf din contractul de vânzare-cumpărare, fila 22).

Raportând preţul contractului la creanţa stabilită de judecătorul sindic în favoarea reclamantului, rezultă cu certitudine că transferarea din patrimoniu de către pârâta de rândul 1 a celor două imobile proprietatea sa a fost de natură să contribuie la diminuarea semnificativă a activului său patrimonial.

Pe de altă parte, nu există nicio dovadă certă că pârâta de rândul 2 a încasat efectiv preţul contractului – suma de 33.500 lei – de la fiica sa. Instanţa nu va aprecia relevante nici susţinerile pârâtei de rândul 2, care a răspuns la interogatoriu că preţul contractului l-a dat fiicei sale, deoarece aceasta avea probleme financiare şi, deşi a ajutat-o cu diverse sume de bani de-a lungul timpului, mai avea şi un fiu pe care nu vroia să îl nedreptăţească, pentru acest motiv fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare (filele ………….). Instanţa nu va considera verosimil un astfel de motiv al încheierii contractului, deoarece, dat fiind relaţiile strânse de rudenie, pârâta de rândul 2 avea interes să declare astfel.

Mai mult, deşi părţile au stipulat în contractul de vânzare-cumpărare că pârâta de rândul 2 va intra în stăpânirea de fapt şi de drept a imobilelor începând cu ziua autentificării actului la notar, dată de la care va suporta toate taxele, impozitele şi sarcinile publice aferente, din interogatoriul luat pârâtelor reiese altă stare de fapt: pârâta de rândul 1 a continuat să locuiască în imobilul de pe str. Academiei şi după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, unde, de altfel, locuieşte şi în prezent.

Aşadar, este evidentă complicitatea la fraudă a pârâtei de rândul 2 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, aceasta având interes să contribuie sau chiar să provoace starea de insolvabilitate a fiicei ei, mai ales că, după cum reiese din interogatoriile luate pârâtelor, pârâta de rândul 1 nu mai deţine în proprietate niciun imobil – prin urmare, nu mai există alte bunuri care să poată fi executate silite pentru recuperarea creanţei pentru care s-a început executarea silită.

În atare situaţie, se impune desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………… şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintrării imobilelor în patrimoniul pârâtei de rândul 1, pentru recuperarea debitului de către reclamant şi continuarea executării silite în dosarul execuţional

Faţă de toate aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 975 din Codul civil vechi, instanţa va admite acţiunea, astfel cum a fost formulată.

Astfel, instanţa va dispune revocarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. …….. emisă de BNP ……….

Instanţa va mai dispune anularea încheierilor OCPI Bihor nr. ….. – aceasta fiind încheierile în baza cărora imobilele au fost trecute în cartea funciară pe numele pârâtei de rândul 2 - şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară.

Raportat la art. 274 Cod procedură civilă, deşi a constatat culpa procesuală a pârâtelor, instanţa nu va acorda reclamantei cheltuieli de judecată, deşi aceasta le-a solicitat, deoarece nu a depus niciun înscris justificativ la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite acţiunea civilă formulată de reclamanta SC ……. SRL – societate în insolvenţă, cu sediul în …………. 1, judeţul Bihor, prin lichidator judiciar ……, cu sediul în …….., judeţul Bihor, în contradictoriu cu pârâtele P……..M.. . cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat ,,Dura G..’’, situat în O, str. …… judeţul Bihor şi P….M…., cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat ,,……….. judeţul B..şi, în consecinţă:

Dispune revocarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între cele două pârâte şi autentificat prin încheierea nr. ….. emisă de BNP O..L….. D………..

Dispune anularea încheierilor OCPI Bihor nr. …… şi nr. ……. şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………

Preşedinte, Grefier,

………….