Pensie de întreţinere pentru perioada anterioară sesizării instanţei de judecatăm

Astfel cum se arata în considerentele deciziei de îndrumare nr.19/05.11.1964 a fostului Tribunal Suprem, „pentru perioada anterioara, cel îndreptatit la pensie, este prezumat ca nu a avut nevoie de ea, deoarece, daca i-ar fi fost necesara, nimic nu-l împiedica sa sesizeze de îndata instanta judecatoreasca”. Principiul este în egala masura valabil în cazul cererii de majorare a pensiei de întretinere, astfel ca majorarea pensiei de întretinere are loc pe data introducerii actiunii, chiar daca împrejurarea care îndreptateste actiunea de majorare preexista. (sentinta civila nr.883/29.01.2010, dosar nr.9063/300/2009)

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 2 Bucuresti  la data de 11.06.2009, reclamanta F.A. a chemat în judecata pe pârâtul P.M.R., solicitând instantei sa dispuna majorarea pensiei de întretinere la care acesta a fost obligat în favoarea minorului Alexandru, nascut la data de 17.07.2000, prin sentinta civila nr.4290/01.06.2004, pronuntata de Judecatoria sectorului 2 Bucuresti în dosar nr.2207/2004.

În motivare, reclamanta arata ca prin hotarârea judecatoreasca mentionata, prin care s-a desfacut casatoria partilor, s-a stabilit în sarcina pârâtului obligatia de plata a sumei de 2.500.000 lei pensie de întretinere, suma devenita insuficienta fata de nevoile minorului având în vedere atât nevoile curente – de hrana, îmbracaminte, îngrijirea sanatatii, petrecerea timpului liber – dar mai ales cele educationale. Pe de alta parte, veniturile pârâtului sunt mult superioare celor avute în vedere de instanta de judecata în anul 2004.

În drept au fost invocate dispozitiile art.94 din Codul familiei.

În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, alaturat cererii introductive de instanta fiind depuse la dosar, adeverinta privind veniturile reclamantei si, în copie, certificatul de nastere al minorului si sentinta civila nr. 4290/01.06.2004 pronuntata de Judecatoria sectorului 2 Bucuresti în dosar nr.2207/2004.

La solicitarea instantei, cu adresa nr.508/8862/24.12.2009 Bancpost a comunicat cuantumul veniturilor realizate de pârât în perioada decembrie 2008 – noiembrie 2009 si fisele fiscale pentru anii 2007, 2008 si 2009.

Cerere scutita de plata taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispozitiile art.15 lit.c din Legea nr.146/1997, modificata.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata motivat de faptul ca mai are în întretinere un copil minor, Teodor Andrei, nascut la data de 07.11.2006, iar starea sanatatii sale s-a deteriorat continuu, fiind nevoit sa aloce importante sume de bani pentru achizitionarea de medicamente si pentru efectuarea unor analize medicale extrem de complexe.

În aceste conditii, desi sunt reale sustinerile privind majorarea venitului sau net lunar, în conditiile în care actiunea ar fi admisa s-a crea o situatie profund nefavorabila copilului din cea de a doua casatorie si în avantajul minorului din casatoria cu reclamanta, iar acordarea unei pensii de întretinere în cuantum exagerat de mare, fara a se tine cont de riscul de apune în pericol sanatatea parintelui care o datoreaza, nu este în interesul minorului.

În drept au fost invocate dispozitiile art.93 din Codul familiei, art.115 si urmatoarele din Codul de procedura civila.

În probatiune pârâtul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, la dosar fiind depuse, în copie, certificatul de nastere al minorului Teodor Andrei si adeverinta medicala.

În conformitate cu dispozitiile art.101 din Codul familiei parintii sunt obligati sa se îngrijeasca de educarea, învatatura si pregatirea profesionala a copiilor iar potrivit dispozitiilor art. 86 din Codul familiei, între parinti si copii exista obligatia de întretinere, având drept de întretinere „numai acela care se afla în nevoie, neavând putinta unui câstig din munca, din cauza incapacitatii de a munci”, starea de nevoie fiind prezumata în privinta descendentilor minori, aceasta fiind situatia celor doi copii ai pârâtului, Alexandru, în vârsta de 9 ani si Teodor Andrei, în vârsta de 3 ani.

În conformitate cu dispozitiile art.94 alin.1 din Codul familiei „întretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati”. Alin.2 al aceluiasi articol instituie posibilitatea instantei de judecata de a modifica (în sensul reducerii sau majorarii) cuantumul pensiei de întretinere sau de a dispune încetarea platii acesteia în situatia intervenirii cauzelor prevazute de lege, având în vedere schimbarea „mijloacelor celui care da întretinerea sau nevoia celui ce o primeste”, în alin.3 stabilindu-se întinderea obligatiei: „când întretinerea este datorata de parinte sau de cel care înfiaza, ea se stabileste pâna la o patrime din câstigul sau de munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii”.

Solicitând majorarea pensiei de întretinere pentru fiul sau, reclamanta pretinde ca aceasta majorare sa opereze retroactiv, începând cu data de 1 iunie 2006, sustinând ca acesta este momentul de la care contributia pârâtului nu a mai corespuns nevoilor copilului, pretentie neîntemeiata întrucât pensia de întretinere are ca scop sa asigure satisfacerea nevoilor celui ce o solicita si, ca atare, nu poate fi acordata decât din momentul formularii unei atare cereri si nu pe un interval anterior.

Astfel cum se arata în considerentele deciziei de îndrumare nr.19/05.11.1964 a fostului Tribunal Suprem, „pentru perioada anterioara, cel îndreptatit la pensie, este prezumat ca nu a avut nevoie de ea, deoarece, daca i-ar fi fost necesara, nimic nu-l împiedica sa sesizeze de îndata instanta judecatoreasca”. Principiul este în egala masura valabil în cazul cererii de majorare a pensiei de întretinere, astfel ca majorarea pensiei de întretinere are loc pe data introducerii actiunii, chiar daca împrejurarea care îndreptateste actiunea de majorare preexista.

Desigur, prezumtia poate fi înlaturata prin dovedirea de catre creditor a faptului ca întârzierea în introducerea actiunii nu îi este imputabila lui ci debitorului obligatiei, situatie ce nu se regaseste în cauza întrucât, astfel cum a aratat aparatorul reclamantului, pârâtul nu a încercat în nici un mod sa împiedice introducerea actiunii.

Din analiza materialului probator administrat în cauza pentru dovedirea mijloacelor debitorului obligatiei de întretinere, se constata ca venitul mediu net lunar realizat de pârât este superior celui avut în vedere de instanta de judecata în anul 2004, când prin sentinta civila nr.4290/01.06.2004 a stabilit cuantumul pensiei de întretinere la suma de 250 lei lunar (filele 6,7 din dosar).

Cât priveste starea de boala a pârâtului, dovedita prin adeverinta medicala din data de 5 august 2009, în care se arata ca este diagnosticat cu epilepsie postraumatica si necesita tratament permanent, în conditiile în care nu au fost dovedite cheltuielile pe care le impune acest tratament, nu se poate specula asupra masurii în care boala, care nu i-a afectat capacitatea de munca, influenteaza asupra mijloacelor de întretinere.

În consecinta, pentru stabilirea întinderii obligatiei de întretinere a pârâtului urmeaza a fi avut în vedere întregul venit net al pârâtului, privit ca o medie a veniturilor cu caracter constant realizate de acesta în ultimele 6 luni, neinfluentat de premiul primit în luna iunie 2009, rezultând un venit mediu net lunar de 2.588 lei, suma în raport de care, conform dispozitiilor legale mentionate, suma pe care o datoreaza minorului Alexandru cu titlu de pensie de întretinere este de 430 lei lunar.

Pentru considerentele redate, instanta urmeaza sa admita cererea în parte si sa majoreze cuantumul pensiei de întretinere stabilite în sarcina pârâtului de la suma de 250 lei lunar la suma de 430 lei lunar, începând cu data de introducerii actiunii – 11.06.2009 – pâna la intervenirea unei cauze legale de modificare a împrejurarilor avute în vedere de instanta la pronuntarea prezentei hotarâri.

Domenii speta

Spete similare