Ucidere din culpa

R O M A N I A

JUDECATORIA ONESTI

JUDETUL BACAU

Dosar nr. 2788/270/2011*

Din 19.01.2012 ucidere din culpa

SENTINTA PENALA NR. 143

Sedinta publica din data de 07.03.2012

COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:

Presedinte – …..

Grefier – …

Ministerul Public reprezentat de procuror – ….

 Astazi a avut loc pronuntarea hotarârii în cauza penala pusa în miscare prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti împotriva inculpatului … trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa.

 Dezbaterile în fond au avut loc la data de 05.03.2012 si au fost consemnate în încheierea de amânare a pronuntarii de la acea data care face parte integranta din prezenta hotarâre.

 I N S T A N T A

 Deliberând,

 Asupra cauzei penale de fata,

 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti, înregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 2788/270/2011, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului … pentru comiterea infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2, 5 Cod penal, art. 184 al. 1, 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal, constând în acea ca în dimineata zilei de 14.01.2011, în jurul orelor 09,30, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculre … pe str….., datorita neatentiei a pierdut controlul volanului parasind carosabilul, izbindu-se de o conducta. În urma accidentului au decedat … si … iar .. a suferit leziuni corporale vindecabile în 15-16 zile de îngrijiri medicale..

 Prin sentinta penala nr. 477/17.08.2011, pronuntata în dosarul nr. 2788/270/2011 al Judecatoriei Onesti s-a dispus :

 În temeiul art.178 alin.1, alin.2, alin. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 Cod procedura penala, condamnarea inculpatului …., fiul lui .. si …, nascut la …în …, ……., domiciliat în .., pensionar, fara antecedente penale, CNP …la pedeapsa de:

 - 2 (doi) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa în varianta agravata.

 În baza art. 184 alin. 1, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 Cod procedura penala condamnarea aceluiasi inculpat, la o pedeapsa de :

 - 6 (sase) luni închisoare, pentru comiterea infractiunii de „vatamare corporala din culpa”.

 În baza art. 33 lit. a, b Cod penal si art. 34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea pedepsele aplicate si inculpatul …. va executa pedeapsa cea mai grea de - 2 (doi) ani închisoare.

 În baza art. 71 al. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a si lit. b Cod penal.

 În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, termenul de încercare fiind de 4 (patru) ani, potrivit art. 82 al. 1 Cod penal.

 În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen., a fost suspendata executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare.

 În temeiul art. 359 Cod pr. pen., s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod pen. a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

 În baza art. 50, 51 din Legea nr. 136/1995 modificata prin Legea nr. 304/2007 coroborate cu art. 26 alin. 1 din Ordinul Comisiei de Supravegherea asigurarilor nr. 113133 din 28.11.2007, s-a admis - în parte - actiunea civila, formulata de partile civile si a obligat asiguratorul ….. cu sediul în ….., la plata urmatoarelor despagubiri:

 - 40.000 lei catre partea civila …, cu domiciliul în ……, cu titlu de daune morale;

 - 5.145 lei catre partea civila ….., cu domiciliul în …, cu titlu de daune materiale;

 - 100.000 lei catre partea civila ….., cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 2.930 lei catre partea civila …., cu domiciliul în .., cu titlu de daune materiale;

 - 100.000 lei catre partea civila …, cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 4. 475 lei catre partea civila ….., cu domiciliul în ……, cu titlu de daune materiale;

 - 50.000 lei catre partea civila …., cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 2.198 lei catre partea civila …., cu domiciliul în …., cu titlu de daune materiale;

 - 50.000 lei catre partea civila …, cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 4 989, 03 lei catre partea civila …, cu titlu de daune materiale si 2 000 lei catre aceeasi parte civila cu titlu de daune morale;

 - 105, 01 lei catre partea civila …., cu titlu de daune materiale si 5 000 lei catre aceeasi parte civila cu titlu de daune morale;

 - 761, 83 lei catre partea civila Spitalul mun. Onesti;

 - 19,8 lei catre partea civila Serv. De Ambulanta Bacau;

 S-a constatat ca inculpatul a fost asistat de catre avocat ales.

 În temeiul art. 191 al. 1 Cod pr. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

 Pentru a dispune astfel, prima instanta a aratat ca la data de 14.01.2011, inculpatul … s-a deplasat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare … pe raza …, sens de deplasare dinspre …i, fiind însotit de …., …. si …. Pe strada …r, în apropierea intersectiei cu …., inculpatul nu a adaptat viteza la conditiile de trafic, respectiv carosabil acoperit cu polei, a intrat pe contrasens si s-a izbit de o conducta. În urma impactului numita … a decedat pe loc iar numitele ….. si …. au fost transportate la spitalul mun. Onesti. Pe data de 17.01.2011 numita … a decedat ca urmare a leziunilor suferite în urma accidentului rutier. Numita … a necesitat 15 – 16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform certificatului medico – legal nr. 42/A1/08.02.2011 (fila 20 dosar urmarire penala).

 Inculpatul … poseda permis de conducere categoria B iar conform buletinului de analiza toxicologica nr. 117 – 118/2011 rezulta ca acesta nu a consumat bauturi alcoolice.

 Din raportul de expertiza efectuat în cauza rezulta ca la momentul iesirii de pe carosabil si începerea derapajului spre stânga, viteza era de  aproximativ 46 km/h, carosabilul cu latimea de 7, 2 m era acoperit cu polei iar vizibilitatea era foarte buna.

 În ceea ce priveste mecanismul  producerii accidentului, din raportul de expertiza rezulta ca anterior pericolului de accident autoturismul condus de inculpatul … se deplasa pe str. …., pe sensul sau regulamentar, pe un carosabil cu polei, cu directia de mers spre …. din sens contrar nu era trafic rutier. La apropierea de intersectia cu …, conducatorul autoturismului …., pentru a ocoli denivelari de pe sensul sau de mers, efectueaza manevre de evitare stânga –dreapta, motiv pentru care autoturismul intra în derapaj si se deplaseaza în balans pe carosabil. În încercarile de a iesi din balans, inculpatul  manevreaza volanul si drept urmare autoturismul la intrarea în intersectie iese de pe str. Industriilor, în stânga sensului sau de deplasare si se izbeste violent de conductele aflate în afara carosabilului. Urmare a impactului cu conductele caroseria autoturismului se deformeaza cu urmarile asupra ocupantilor autoturismului aratate mai sus.

 Conducatorul autoturismului putea cu siguranta evita aparitia starii de pericol si conditiilor de producere a accidentului daca adapta viteza de deplasare a autoturismului la conditiile meteo rutiere (carosabil acoperit cu polei) si în conducere nu brusca volanul pentru viraje.

 Aceasta situatie de fapt este probata de declaratia inculpatului …. care a recunoscut savârsirea infractiunii. Aceasta declaratie se coroboreaza cu raportul de expertiza tehnica auto (filele 30 -34), cu declaratiile martorului ….. (fila 28) si cu procesul verbal de cercetare la fata locului (fila 7).

 În drept, faptele savârsite de inculpatul …. întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, prev. si ped. de art. 178 alin. 1, 2, 5 si art. 184 lin. 1, 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

 Cu privire la individualizarea pedepsei, instanta a retinut ca, în art. 72 Cod penal se arata ca, la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui Cod, de limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, de gradul de pericol social al faptei  savârsite, de persoana infractorului si de împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

 La stabilirea în concret a gradului de pericol social s-a tinut seama de modul si de mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

 Pentru ca o pedeapsa sa-si atinga scopul preventiv, ea trebuie sa fie astfel aleasa si dozata încât, prin fiecare din functiile ei, sa realizeze un efect preventiv maxim. Individualizarea legala se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, tinând cont de importanta valorilor sociale lezate si de gravitatea vatamarii la care e supusa acesta dar individualizarea judecatoreasca se face post delictum de instanta judecatoreasca si consta în adecvarea pedepsei la o anumita fapta concreta si la un infractor care trebuie reeducat.

 Este de necontestat faptul ca o pedeapsa – de acelasi gen si cuantum – nu produce efect educativ asupra tuturor infractorilor, instanta fiind datoare sa tina seama de elementele care caracterizeaza persoana infractorului: starea psihofizica a acestuia, mediul în care s-a dezvoltat si traieste, comportarea sa înainte si dupa savârsirea infractiunii.

 Instanta de judecata a condamnat inculpatul …, pensionar, fara antecedente penale, care a avut o pozitie procesuala sincera si de regret pe tot parcursul procesului penal, în temeiul art. 178 al. 1, al. 2, al. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 Cod procedura penala, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa în varianta agravata. În baza art. 184 alin. 1, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 Cod procedura penala, a condamnat pe acelasi inculpat, la o pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare, pentru comiterea infractiunii de „vatamare corporala din culpa”.

 În baza art. 33 lit. a, b Cod penal si art. 34 lit. b Cod penal instanta a contopit pedepsele aplicate si inculpatul … executa pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

 Instanta a aplicat inculpatului si pedeapsa accesorie prevazuta de art. 71 alin.2 Cod penal, constând în  interzicerea exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II - a si lit. b Cod penal pe durata executarii pedepsei principale. La stabilirea continutului pedepsei accesorii, instanta a avut în vedere dispozitiile art. 71 al. 3 Cod penal, apreciind ca interzicerea drepturilor enuntate la art. 64 al. 1 lit. d, e Cod penal ar reprezenta o ingerinta nejustificata a statului în exercitarea dreptului recunoscut de art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului (potrivit considerentelor expuse de Curtea Europeana  Drepturilor Omului în cauza Sabau si Pârcalab împotriva României. În acelasi context, instanta mai retine si ca interzicerea dreptului la vot ar reprezenta, de asemenea, o represiune excesiva, în conditiile în care nu exista o legatura între acest drept (recunoscut de art. 3 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana a drepturilor omului) si infractiune, iar gravitatea acesteia nu justifica interzicerea automata a dreptului de a alege (în acest sens pronuntându-se Curtea Europeana în cauza Hirst contra Regatului unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord).

 Apreciind ca scopul pedepsei principale, astfel cum este enuntat la art. 52 Cod penal, sub aspect preventiv si coercitiv, poate fi realizat fara privarea de libertate a inculpatului, vazând ca sunt îndeplinite si celelalte conditii restrictive enuntate de art. 81 Cod penal1 instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei închisorii, termenul de încercare fiind de 4 (patru) ani, potrivit art. 82 al. 1 Cod penal. În temeiul art. 71 al. 5 Cod pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare. În temeiul art. 359 Cod pr. pen., a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod pen. a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

 În ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta a retinut urmatoarele:

 Partea civila …. solicita 200.000 euro daune morale si 8000 lei daune materiale, partea civila … care urma sa se casatoreasca  cu fiica victimei, casatorie ce nu a mai avut loc, solicita 250.000 euro daune morale si 8000 lei daune materiale, partea civila …r solicita 5.000 euro daune morale si 6000 lei daune materiale, partea civila …. solicita 9.000 euro daune morale si 1000 euro daune materiale, partea civila …..  solicita 200.000 euro daune morale si 20000 lei daune materiale, partea civila ….. solicita 250.000 euro daune morale si 20000 lei daune materiale, partea civila ….. solicita 50 000 lei daune morale, Spitalul mun. Onesti solicita 761,83 lei daune materiale si Serviciul de ambulanta Bacau solicita 19, 8 lei daune materiale.

 Pentru a proba pretentiile materiale,

 - partea civila … a depus urmatoarele facturi si chitante: factura nr. 002320 din 02.02.2011 în valoare de 701.00 lei, factura nr. 0012068 din 20.01.2011 prin care atesta cumparare a mai multor kg de cane în valoare de 201,75 lei (fila 55), chitanta nr. 1000296 din 24.01.2011 în valoare de 250 lei (fila 56), factura nr. 20628 din 04.02.2011 în valoare de 2020,0 lei;

 - partea civila …. a depus copie chitanta nr. 0082598, chitanta nr. 051169567 în valoare de 60 lei, chtanta nr. 023756543 în valoare de 96,70 lei,  bon fiscal nr. 24124510 în valoare de 58, 50 lei prin care atesta cumpararea unui colac de la fabrica de pâine …, bon fiscal nr. 13348610 în valoare de 63, 41 lei si bonul fiscal nr. 15991149 în valoare de 47,22 lei, iar pentru dovedirea cheltuielilor judiciare s-a depus chitanta în valoare de 2000 lei, avocat .. si bilete de avion Blue Aer;

 - partea civila …….. a depus chitanta nr. 0082599 în valoare de 30 lei, factura nr. 017395 din 10.02.2011 în valoare de 2614 lei, 98 lei, copii bilete de avion;

 - partea civila ….. a depus chitanta nr. 0095219 în valoare de 1963lei, factura nr. 0739671 din 18.02.2011 în valoare de 104, 99 lei, factura nr. 3716 din 17.01.2011 în valoare de 355, 69 lei, factura nr. 3830 în valoare de 1398, 39 lei, factura nr. 0577604 în valoare de 509,87 lei, factura nr. 002304 din 24.01.2011 în valoare de 815,90 lei reprezentând produse  funerare conform bonului fiscal 000079 din 24.01.2011, copii bilete de avion, chitanta onorariu de avocat în valoare de 2500 lei, avocat ……..;

 - partea civila ……… a depus  copie factura nr. 26756 din 20.01.2011 în valoare de 4989,03 lei si chitanta nr. 24351 (fila 54);

 - partea civila ……  depus o reteta medicala din 27.06.2011 (fila 52);

 -Spitalul mun. Onesti a depus adresa de la fila 28 prin care solicita suma de  761,83 lei daune materiale iar Serviciul de ambulanta Bacau a depus adresa de la fila30 prin care solicita suma de 19, 8 lei daune materiale.

 Pentru dovedirea daunelor materiale s-a administrat si proba cu martori, declaratiile acestora fiind atasate la dosar.

 Instanta analizând materialul probator a admis în parte pretentiile partilor civile (în ceea ce priveste daunele materiale) si în baza art. 50, 51 din Legea nr. 136/1995 modificata prin Legea nr. 304/2007 coroborate cu art. 26 alin. 1 din Ordinul Comisiei de Supravegherea asigurarilor nr.113133 din 28.11.2007, îl va obliga pe asiguratorul …. cu sediul în ….., la plata urmatoarelor despagubiri:

 - 5.145 lei catre partea civila …, cu domiciliul  în …., cu titlu de daune materiale;

 - 2.930 lei catre partea civila …, cu domiciliul  în …, cu titlu de daune materiale;

 - 4. 475 lei catre partea civila .., cu domiciliul în …., cu titlu de daune materiale;

 - 2.198 lei catre partea civila …. cu domiciliul în …., cu titlu de daune materiale;

 - 4 989, 03 lei catre partea civila …., cu titlu de daune materiale;

 - 105, 01 lei catre partea civila …., cu titlu de daune materiale;

 - 761,83 lei catre partea civila Spitalul mun. Onesti;

 - 19,8 lei catre partea civila Serv. De Ambulanta Bacau;

 Referitor la cererea asiguratorului de respingere ca fiind inadmisibila cererea de constituire ca parte civila a numitului …, tatal decedatei .. si a numitului …, nepotul decedatei …., instanta a apreciat ca acestia au facut dovada unei vatamari morale si materiale, astfel ca, conform art. 24 alin. 2 Cod procedura penala, exercitând actiunea civila în cadrul procesului  penal au calitatea de parte civila.

 În ceea ce priveste daunele morale solicitate de partile civile, instanta, chiar daca remarca cuantumul consistent al pretentiilor, a constatat, în acelasi timp, ca legiuitorul si jurisprudenta nu ofera criterii clare de evaluare a prejudiciului de natura morala. În orice caz, însa, trebuie avuta în vedere împrejurarea ca pierderea intempestiva a unui membru de familie genereaza o suferinta psihica intensa.

 În materia daunelor morale, principiul repararii integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate baneste. În schimb, se poate acorda victimei o suma de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelenta, poate fi o suma de bani - de aceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despagubirea care vine sa compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.

 Astfel, consecintele negative suferite de cele partile civile, în plan psihic si afectiv, prin pierderea parintilor, respectiv …. si ….., sunt extrem de dificil de cuantificat, fiind de netagaduit (si notorie) suferinta provocata de o astfel de pierdere.

 Mai mult, valoarea sociala lezata este reprezentata de dreptul la viata, valoare fundamentala garantata de art. 21 alin. 1 din Constitutia României si protejat prin lege, conform art. 2 al. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. La stabilirea cuantumului daunelor morale, instanta a avut în vedere faptul ca ….. era singurul sprijin la batrânete pentru …, fiind singurul copil. De asemenea, instanta a avut în vedere relatia strânsa pe care o aveau …. si …. (frati gemeni) cu mama lor, …., mai ales dupa decesul tatalui lor (în urma cu un an). ….. si …., copii inculpatului ….. si a decedatei …, au suferit în urma acestui eveniment si în consecinta instanta a admis în parte pretentiile lor cu titlu de daune morale. La stabilirea daunelor morale solicitate de …., instanta a avut în vedere suferinta fizica provocata de leziunile suferite în urma accidentului si pentru care au fost necesare 15- 16 zile de îngrijiri medicale. 

 Pentru aceste motive, în baza art. 50, 51 din Legea nr.136/1995 modificata prin Legea nr. 304/2007 coroborate cu art. 26 alin. 1 din Ordinul Comisiei de Supravegherea asigurarilor nr.113133 din 28.11.2007, a admis - în parte - actiunea civila, formulata de partile civile si a obligat pe asiguratorul ……. cu sediul în ….. la plata urmatoarelor despagubiri:

 - 40.000 lei catre partea civila …., cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 100.000 lei catre partea civila ….., cu domiciliul  în …., cu titlu de daune morale;

 - 100.000 lei catre partea civila ….., cu domiciliul  în … cu titlu de daune morale;

 - 50.000 lei catre partea civila …, cu domiciliul în …, cu titlu de daune morale;

 - 50.000 lei catre partea civila …, cu domiciliul în …, cu titlu de daune morale;

 - 2000lei catre partea civila ….., cu titlu de daune morale;

 - 5000 lei catre partea civila …, cu titlu de daune morale;

 În temeiul art. 191 al. 1 Cod pr. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

 În cauza au formulat recurs în termen legal partile civile ……, …., …, …, …, … si …., precum si asiguratorul …..

 În motivele scrise de recurs depuse pentru …, ….., … si …. se arata ca  desi la dosar au fost depuse înscrisuri la fila 114-126, privind onorariul de avocat platit de catre partile civile, instanta nu  a dispus obligarea asiguratorului la plata acestor cheltuieli. S-a solicitat sa se constate ca cererea de acordate a cheltuielilor de judecata era întemeiata si sa se dispuna acordarea acestora.

 Desi, conform art. 356 lit. c Cod procedura penala, instanta era obligata ca în cadrul expunerii sa analizeze atât probele care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cât si cele care au fost înlaturate, instanta nu a facut nicio referire la declaratiile martorilor si nu a tinut cont de acestea la acordarea despagubirilor. Astfel, declaratiile martorilor audiati au indicat faptul ca la înmormântarea doamnei …. s-au facut si alte cheltuieli în afara celor pentru care partile au depus acte (spre exemplu, contravaloarea serviciului religios – la înmormântare cât si la pomenirile ulterioare, etc), însa instanta nu a acordat aceste sume, netinând cont de declaratiile martorilor. În acelasi fel, martora audiata la cererea d-nei …. a facut relatari exacte  ale cheltuielilor pe care aceasta le-a facut, a descris cu lux de amanunte starea psihica si fizica a acesteia atât dupa accident cât si în zilele care au urmat. Se considera ca în masura în care instanta le-a înlaturat, trebuia sa argumenteze motivul pentru care a facut acest lucru.

 Instanta a întemeiat în mod gresit acordarea pretentiilor civile pe temeiul Ord. CSA nr. 113133 din 28.11.2007 desi trebuia sa o întemeieze pe  prevederile Ord. CSA 5/2010.

 Partile civile au facut constituirea de parti civile  în prezentul dosar dupa cum urmeaza:

1. ….. a solicitat despagubiri în cuantum de 8000 lei cu titlu de daune materiale si 200.000 euro ( echivalent în lei) cu titlu de daune morale.

2. …. a solicitat despagubiri în cuantum de 8000 lei cu titlu de daune materiale si 9.000 euro ( echivalent în lei) cu titlu de daune morale.

3. …… a solicitat despagubiri în cuantum de 1000 de euro cu titlu de daune materiale si 200.000 euro cu titlu de daune morale.

4. … a solicitat despagubiri materiale în cuantum de 5000 de euro echivalent în lei - cu titlu de daune morale si 6000 de lei cu titlu de daune materiale.

 Instanta analizând înscrisurile depuse la dosar precum si declaratiile martorilor (…, …., ….., ….., ….) a considerat întemeiat sa admita doar în mica parte sumele solicitate, dupa cum urmeaza:

1. catre …4475 lei cu titlu de daune materiale, 50.000 lei cu titlu de daune morale.

2. catre … 2198 lei cu titlu de daune materiale, 50.000 lei cu titlu de daune morale.

3. catre …. 4989,03 lei cu titlu de daune materiale, 2.000 lei cu titlu de daune morale.

4. catre ….. 105,01 lei cu titlu de daune materiale, 5.000 lei cu titlu de daune morale.

 Se apreciaza cuantumul acordat de instanta ca fiind foarte mic raportat la:

- situatia de fapt dovedita prin probele administrate;

- jurisprudenta ;

- daunele morale acordate fratilor ….

 1. Martora propusa de partea civila ….. a facut o descriere ampla a starii fizice si psihice a acestei parti civile. În urma accidentului suferit aceasta nu a mai putut sa se îngrijeasca si nici nu a mai putut sa angajeze o alta persoana sa îi faca ei si parintilor ei menajul si cumparaturile. Martora audiata în instanta a declarat faptul ca are cunostinta despre aceste cheltuieli, este de la sine înteles ca având coaste rupte si fracturi nu se putea îngriji nici pe sine, cu atât mai mult pe parintii aflati în etate. În aceasta situatie, instanta poate complini lipsa unor înscrisuri chiar cu prezumtii. În acest sens, precizeaza ca art. 26 din Ord. 5/2010 arata expres ca „asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi persoana prejudiciata pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate în cererea de despagubire, dovedite prin  orice mijloc de proba”.

 Cu privire la daunele morale solicitate de aceasta parte civila, considera ca suma de 5.000 lei – acordata pentru aceste pretentii este infima daca se are în vedere atât suferinta produsa chiar în momentul accidentului, cât si cea ulterioara, faptul ca vazut-o atât pe verisoara sa … cât si pe d-na ….decedând în acelasi eveniment în care s-a aflat. Avându-se în vedere retetele eliberate de medicul  neurolog în luna iulie 2011, rezulta ca situatia acesteia înca nu era restabilita la acel moment.

 2. În ceea ce priveste daunele morale acordate partii civile .., suma de 2000 Ron acordata acestuia tine de domeniul ridicolului. Instanta nu a luat în considerare faptul ca legatura de rudenie dintre … si defuncta … era dublata de o legatura afectiva deosebita, reliefata  de martorul …. Acest martor a afirmat faptul ca d-na … era ca o mama pentru … parintii acestuia au plecat din tara când …. era mic, iar acesta a crescut în curtea familiei ..

 3. În ceea ce priveste pe … si …., daunele materiale acordate sunt foarte mici, nu sunt nici macar suma facturilor depuse de catre acestia si nu au în vedere realitatea faptica.  Este evident faptul ca în cazul unei  morti neasteptate, asa cum a fost în cazul de fata, partile implicate sa nu reuseasca sa  pastreze documente pentru toate cheltuielile facute. Martorii audiati au complinit aceasta lipsa de documente însa instanta nu a facut nicio referire la aceste probe. Din practica, în majoritatea dosarelor de ucidere din culpa, sau chiar de omor, documentele justificative ale cheltuielilor lipsesc cu desavârsire si cu toate acestea cheltuielile sunt platite în întregime, magistratii judecatori tinând cont de declaratiile de martori sau chiar de prezumtii. Instanta a acordat niste sume foarte mici, care nici macar nu sunt calculate corect.

 Cu privire la daunele morale care s-au acordat celor doi frati .. pentru acoperirea prejudiciului cauzat de pierderea mamei sunt deosebit de mici. Desi instanta a retinut faptul ca  pierderea intempestiva a unui membru de familie (mama) produce o suferinta psihica intensa, aceasta a înteles sa acorde despagubiri  în cuantum de 50.000 ron (echivalentul a 11500 euro!!!) fiecaruia dintre frati.

 Instanta afirma ca legiuitorul si jurisprudenta nu ofera criterii clare de evaluare a prejudiciului însa criteriile la care trebuie sa se raporteze sunt urmatoarele :

 Limitele de despagubire fixate prin lege pentru despagubirile acordate pentr5u deces în anul 2011 sunt de 3.500.000 de euro. Conform sumei acordate de Judecatoria Onesti pentru a se ajunge vreodata la aceasta suma ar trebui sa moara 305 mame. Sumele prevazute de legiuitor nu sunt sume ideale, imposibil de ajuns, sunt justificate prin contractul de asigurare încheiat între parti.

 Trebuie totusi sa se aiba în vedere discrepanta foarte mare dintre solutia data de Judecatoria Onesti si alte dosare de pe rolul altor instante din tara sau chiar de pe rolul Curtii de Apel Bacau.

 Ceea ce este totusi diferit  în situatia de fata, este faptul ca accidentul s-a produs în anul 2011, deci limita de despagubire  este mai mare decât în toti anii anteriori, sumele platite de asigurati sunt mai mari, iar proportional trebuie sa creasca si daunele acordate.

 Un alt aspect care a ramas neclar este motivul pentru care Judecatoria Onesti a înteles sa înjumatateasca sumele acordate partilor civile … fata de sumele acordate partilor civile …. În ambele situatii doi copii si-au pierdut mama în urma unui accident de masina. Nu se poate aprecia ca suferinta fratilor … a fost de doua ori mai mica decât cea a fratilor …..

 Pentru celelalte parti civile aparatorul ales, în concluziile orale, solicita acordarea onorariului de avocat si majorarea daunelor acordate în raport de probele administrate si care nu au fost luate în considerare.

 În ceea ce priveste asiguratorul, în motivele scrise de recurs se solicita admiterea recursului, casarea sentintei pronuntate de instanta de fond în ceea ce priveste latura civila a cauzei si în rejudecare diminuarea sumelor acordate cu titlu de daune morale pentru partea civila ….

 Conform art. 49 pct. 2 din Ordinul nr. 5/2010 incident în prezenta cauza, în caz de deces, pentru acordarea daunelor materiale si morale se au în vedere urmatoarele aspecte:

 a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv piatra funerara, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative (facturi fiscale, bonuri fiscale, chitante);

 b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv de îmbalsamare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pâna în localitatea în care se face înmormântarea ;

 c) veniturile nete realizate si eventuale alte cheltuieli rezultate din perioada de la data producerii accidentului si pâna la data decesului, precizate la punct. 1, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului” ;

 d) daunele morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România.

 Precizeaza ca nu contesta împrejurarea ca partea civil …. a suferit un prejudiciu nepatrimonial, prin pierderea unei fiinte dragi.

 Încalcarea acestei valori genereaza dreptul si obligatia la repararea consecintelor si,chiar daca este adevarat ca prejudiciul nepatrimonial nu are continut economic, evaluarea acestuia nu înseamna stabilirea echivalentei în bani a valorilor încalcate prin fapta ilicita. Atingerile aduse acestor valori, manifestându-se concret, permit aprecierea intensitatii si gravitatii lor în raport de  toate împrejurarile  cauzei, de modul de actiune, de consecinte.

 Desi este real ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o anumita doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba în vedere dimensiunea  prejudiciului moral ce trebuie stabilit nu doar în raport de intensitatea durerilor psihice suferite de partile civile,  consecintele negative pe plan fizic si/sau psihic, importanta valorilor morale lezate, masura în care au fost lezate aceste valori, dar si în raport  de ÎMPREJURARILE CONCRETE ÎN CARE S-AU PETRECUT FAPTELE, gravitatea acestora si vinovatia inculpatului, forma culpei, atitudinea  manifestata de acesta dupa producerea accidentului, antecedentele penale ale inculpatului, etc..

 Asa cum s-a aratat de mai multe ori în jurisprudenta, pentru acordarea daunelor morale instanta trebuie sa ia în considerare comportamentului inculpatului, modalitatea efectiva de producere a accidentului chiar si o eventuala culpa concurenta.

 Se considera ca suma acordata partii civile ….. cu titlu de daune morale este partial disproportionata raportat la suferinta îndurata. Desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, considera ca instanta de fond trebuia sa justifice valoarea marita a daunelor morale acordate partii civile …..

 Mai mult decât atât, rolul daunelor morale este acela de a compensa suferintele de ordin fizic si/sau psihic prin care au trecut persoanele care au suferit vatamari, datorita producerii unei infractiuni, dar cuantumul lor trebuie sa fie just si echitabil fara a conduce la o îmbogatire nejustificata a partii civile, instanta, mai mult decât atât, astfel cum au aratat, art. 49 din Ordinul CSA nr. 21/2009 prevede faptul ca daunele morale se acorda în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România.

 În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei pronuntata de instanta de fond în ceea ce priveste latura civila a cauzei si în rejudecare diminuarea sumelor acordare cu titlu de daune morale pentru partea civila …….

 Prin decizia penala nr.11/05.01.2012, Curtea de Apel Bacau a dispus urmatoarele:

 În baza art. 38515,  pct. 2, lit. c Cod procedura penala, admite recursurile formulate de recurentii-parti civile ….., ….., ….., …, ……, …… si ….. si recurentul-asigurator …. împotriva sentintei penale nr.477/17.08.2011, pronuntata în dosarul nr.278/270/2011 al Judecatoriei Onesti.

 Caseaza sentinta penala recurata doar cu privire la solutionarea laturii civile si trimite cauza la aceiasi instanta pentru rejudecare.

 În baza art. 38517, alin.4 Cod pr. pen., raportat la art. 383, al. 3 Cod pr. pen., mentine actele procedurale efectuate în cauza, mai putin latura civila a sentintei penale.

 Instanta de recurs a retinut urmatoarele:

 Prima instanta a apreciat în mod corect ca din probele administrate legal si declaratia de recunoastere ale inculpatului rezulta situatia de fapt redata în considerentele sentintei penale recurate si vinovatia inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridica legala, în concordanta cu faptele retinute potrivit procedurii speciale si simplificate de judecare a cauzei în baza recunoasterii vinovatiei, în conformitate cu prevederile art. 3201 Cod procedura penala.

 De altfel, criticile formulate de toti recurentii sunt dezvoltate doar în ceea ce priveste daunele acordate si nesolutionarea cererii de acordare a cheltuielilor judiciare si mai putin cu privire la modul de solutionare a laturii penale a cauzei.

 Curtea nu identifica motive de nelegalitate sau netemeinicie în stabilirea vinovatiei inculpatului si solutia de condamnare a sa.

 De asemenea, individualizarea judiciara a pedepselor, s-a facut în mod just de catre prima instanta, acestea fiind proportionale cu gradul de pericol social al faptei si consecintele produse, dar si cu datele ce caracterizeaza persoana inculpatului,care nu are antecedente penale. În consecinta, latura penala a cauzei a fost corect solutionata.

 În ceea ce priveste prejudiciile cauzate prin decesul celor doua victime, raportat la pretentiile formulate în cauza, Curtea constata ca modalitatea în care a înteles  Judecatoria Onesti sa judece actiunile civile este deficitara prin lipsa unui element esential, respectiv motivarea solutiei asupra careia s-a oprit.

 Astfel, prima instanta reia constituirile de parte civila în cauza, continua cu însiruirea probelor cu înscrisuri si martori administrate în cursul judecatii, dupa care paseste direct la transcrierea dispozitivului în partea dedicata daunelor materiale la care a fost obligat asiguratorul. Practic nicio proba nu a fost analizata, cu aratarea cheltuielilor retinute ca întemeiate si a celor care trebuie înlaturate, neavând legatura cu paguba produsa prin infractiune.

 Si acordarea daunelor morale este sustinuta prin considerente de ordin general, facându-se vorbire de vatamari morale carora nu li se arata originea si modul în care acestea s-au produs în persoana fiecareia dintre partile civile, respectiv probele din care acestea rezulta.

 Prin urmare, Curtea retine ca hotarârea atacata nu contine considerentele pe care se sprijina modul de solutionare a laturii civile, fiind incident cazul de casare prevazut de art. 3859, pct. 9 Cod procedura penala.

 Pentru aceste considerente,  în baza art. 38515,  pct. 2, lit. c Cod procedura penala, se va admite recursurile formulate de recurentii-parti civile …., ….., …., …., …., … si ….. si recurentul-asigurator … împotriva sentintei penale nr. 477/17.08.2011, pronuntata în dosarul nr.278/270/2011 al Judecatoriei Onesti.

 Se va casa sentinta penala recurata doar cu privire la solutionarea laturii civile si va trimite cauza la aceiasi instanta pentru rejudecare.

 În baza art. 38517, alin.4 Cod pr. pen., raportat la art.383, alin.3 Cod pr. pen., se vor mentine actele procedurale efectuate în cauza, mai putin latura civila a sentintei penale.

 Cu ocazia rejudecarii vor fi avute în vedere  si acordarea onorariilor de avocat solicitate la prima instanta.

 Instanta legal investita cu solutionarea laturii civile a cauzei, constata si retine urmatoarele:

 Cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savârsit-o si a vinovatiei acesteia, instanta s-a pronuntat cu autoritate de lucru judecat prin sentinta penala nr. 477/17.08.2011 a judecatoriei Onesti ramasa definitiva prin dec. pen. nr. 11/2012 a Curtii de Apel Bacau.

 Dupa defuncta … decedata la data de 19.01.2011 au ramas ca mostenitori cu vocatie succesorala … si ….. în calitate de descendenti care s-au constituit parti civile.

 …. a solicitat despagubiri în cuantum de 8000 lei cu titlu de daune materiale si 200.000 euro (echivalent în lei) cu titlu de daune morale.

 …… a solicitat despagubiri în cuantum de 8000 lei cu titlu de daune materiale si 9.000 euro ( echivalent în lei) cu titlu de daune morale.

 Si numitul …, colateral de gradul III (nepot de sora) s-a constituit parte civila cu  suma de 6000 lei despagubiri materiale si 5000 euro daune morale.

 Dupa defuncta …., decedata la data de 14.01.2011 au ramas ca mostenitori cu vocatie succesorala … si .. care s-au constituit parti civile .

 Partea civila … solicita 200.000 euro daune morale si 20000 lei daune materiale iar partea civila ….. solicita 250.000 euro daune morale si 20000 lei daune materiale.

 Si numitul ….., ascendent de gradul I s-a constituit parte civila cu suma de 50 000 euro.

 La data de 22.08.2011, în timp ce dosarul penal nr.2788/270/2011 se afla în recurs, aceasta parte civila a decedat, fiind introdusi în cauza mostenitorii … si … care nu au renuntat la pretentiile civile formulate de defunctul lor tata.

 …. s-a constituit parte civila cu suma de  9.000 euro daune morale si 1000 euro daune materiale.

 Spitalul mun. Onesti solicita 761,83 lei daune materiale si Serviciul de ambulanta Bacau solicita 19, 8 lei daune materiale.

 Referitor la cererea asiguratorului de respingere ca fiind inadmisibila cererile de constituire ca parti civile ale lui … , nepotul decedatei … si ..,tatal defunctei …, instanta apreciaza ca au facut dovada unor vatamari morale si materiale, astfel ca, conform art. 24 alin. 2 Cod procedura penala, exercitând actiunea civila în cadrul procesului penal au calitatea de parti civile.

 Mai mult de atât, instanta este investita cu rejudecarea laturii civile a cauzei, în recursul partilor civile si a asiguratorului.

 Cum motivele de recurs ale asiguratorului vizeaza doar cuantumul despagubirilor civile acordate partii civile .., instanta nu poate crea partilor civile …. si … o situatie mai grea în propria cale de atac, conform dispoz. art. 385 Cod pr. penala.

 Asa cum s-a aratat si anterior, instanta va retine ca inculpatul a savârsit o fapta ilicita, în sensul ca a suprimat viata a doua persoane si a vatamat corporal o alta, ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie pe drumurile publice, producând un prejudiciu moral si material partilor vatamate.

 Analizând probatoriul cauzei prin raportare la solutia din latura penala si la criteriile si elementele ce au stat la baza acesteia, instanta constata ca partile civile …. …, …., …, ….au suferit prejudicii materiale certe, actuale si înca neacoperite, constând in contravaloarea cheltuielilor de înmormântare precum si a obiceiurilor crestinesti realizate pana in prezent pentru mama, respectiv matusa decedate.

 Si …., prin pierderea fiicei, a suferit un prejudiciu moral.

 Referitor la cerea partilor civile …. si …. analizând înscrisurile depuse la dosar (f.53,54,56,58,62) prin coroborare cu declaratiile martorilor audiati pe latura civila instanta retine ca despagubirile civile constând în cheltuieli de înmormântare si pomeni ulterioare au fost in totalitate dovedite.

 Astfel, în ceea ce priveste valoarea acestor cheltuieli, instanta constata ca pentru parte din acestea au depus documente justificative.

 De asemenea, se va retine ca au suferit un prejudiciu material constând în cheltuieli efectuate cu deplasarea lor din Spania la Bucuresti pentru a participa la înmormântare (f.59,62 dosar inst.).

 Totodata, cu înscrisul de la f. 54 dosar instanta, partea civila …. a dovedit ca la înmormântare a cheltuit suma de 4989,03 lei.

 Martorii …… (fila 81 dosar inst.), …. (fila 82 dosar inst.) au aratat ca la pomana de la înmormântare si ritualurile ulterioare s-a cheltuit în jur de 20 000 lei.

 Asadar, se va avea în vedere ca înscrisurile depuse la dosar referitoare la cheltuielile cu serviciile funerare si cele de la pomenile ulterioare se coroboreaza în mod armonios cu depozitiile martorilor directi si tinând seama si de criteriul echitatii dar si de obiceiul locului se apreciaza ca suma totala 20000 lei se impune cu prisosinta a fi acordata, cheltuielile fiind dovedite prin probele administrate (respectiv câte 7500 lei pentru … si … si 4989,03 lei catre ….

 De asemenea, prejudiciul moral suferit de catre partile civile, este evident. Practic, accidentul în care a decedat victima …. reprezinta o adevarata tragedie care a marcat pentru tot restul vietii pe sot si copii, în conditiile în care inculpatul este tatal partilor civile si sotul defunctei.

 Tragedia este cu atât mai mare, în conditiile în care cealalta victima este mama partii civile ….. Aceasta era în relatii de prietenie cu ….. însa din cauza evenimentelor, casatoria nu a mai avut loc.

 Din declaratia martorului …. rezulta ca între partea civila ….. si victima era o legatura afectiva puternica, el crescând în gospodaria partilor.

 Disparitia prematura si intempestiva a victimei, în vârsta de 48 ani, persoana înca activa si liantul familiei, reprezinta motiv de durere si tristete pentru partile civile.

 Desi, spre deosebire de alte legislatii, nu exista criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de catre partile civile, instanta apreciaza ca un criteriu orientativ este gravitatea prejudiciului moral. Acesta este cu atât mai grav cu cât valoarea lezata are o importanta mai mare pentru partile vatamate.

 Procesul de comensurare a daunelor morale este guvernat de criteriul echitatii care exprima cerinta ca indemnizatia sa reprezinte o justa si integrala dezdaunare a partii vatamate.

 În termenii Conventiei Europene a Drepturilor Omului acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vatamata sa primeasca o satisfactie echitabila pentru prejudicial moral suferit.

 În acest sens, vazând si principiul echitatii, instanta va admite, în parte, cererea partilor civile si le va acorda daune morale în cuantum de câte 120 000 lei pentru descendenti si în cuantum de 2000 lei pentru ….

 De asemenea, se va retine ca partile civile … si ……. au suferit prejudicii materiale constând în cheltuielile de înmormântare în cuantum de 20 000 lei.

 Martorele …. (f.83), …… (f.84) au aratat ca la pomana de înmormântare au participat aprox.100 de persoane cheltuielile totale fiind în suma de 12000 lei iar la pomenirile ulterioare s-a cheltuit 7-8000 lei.

 De alt fel, au si depus la dosar  înscrisuri (f.66-72)facând dovada sumei de 8000 lei.

 Si în cazul lor instanta va retine ca  înscrisurile depuse la dosar referitoare la cheltuielile cu serviciile funerare si cele de la pomenile ulterioare se coroboreaza în mod armonios cu depozitiile martorilor directi si tinând seama si de criteriul echitatii dar si de obiceiul locului se apreciaza ca suma totala 20000 lei (respectiv câte 10000 lei pentru fiecare )se impune cu prisosinta a fi acordata, cheltuielile fiind dovedite prin probele administrate .

 De asemenea, prejudiciul moral suferit de catre partile civile … si …..  este evident. Practic, accidentul în care a decedat victima ….., mama lor, reprezinta o adevarata tragedie care i-a marcat pentru tot restul vietii.

 Disparitia intempestiva a victimei, în vârsta de 64 ani, liantul familiei, reprezinta motiv de durere si tristete pentru partile civile.

 Consecinta negativa suferita de partile civile, în plan psihic si afectiv, prin pierderea mamaei este greu de cuantific, având în vedere vârsta partilor civile, împrejurarea ca au necesitat consiliere psihologica ca urmare a pierderii suferite.

 În consecinta instanta va admite, în parte cererea partilor civile si le  va acorda daune morale în cuantum de câte 120 000 lei.

 Si în ceea ce priveste cererea partii civile …, tatal victimei ….., instanta retine ca pierderea intempestiva a fiicei a avut un impact psihologic puternic, provocându-i o suferinta psihica intensa,partea civila fiind în vârsta de 89 de ani.Din declaratiile martorilor … si …., rezulta ca partea civila era îngrijita de catre fiica sa, prin pierderea acesteia ramânând practic lipsit de orice sprijin.

 Este adevarat ca dupa constituirea ca parte civila, în timpul solutionarii recursului, la data de 22.08.2011 …. a decedat, dar suferinta sa a fost materializata la data de 29.06.2011 prin constituire de parte civila. Dreptul la mostenirea patrimoniului defunctului a constituit temeiul introducerii în cauza a mostenitorilor acestuia, respectiv … si …. în calitate de descendenti.

 Potrivit dispozitiilor art.644 Cod civil, succesiunea este un mod prin care se dobândeste proprietatea si desemneaza transmiterea unui patrimoniu care a ramas fara titular prin decesul unei persoane.

 Obiectul transmisiunii succesorale îl constituie patrimoniul succesoral, adica drepturile si obligatiile defunctului, iar componenta prejudiciului moral care urmeaza a fi cuantificat de instanta, face parte din activul succesoral, care cuprinde toate drepturile reale sau de creanta aflate în patrimoniul defunctului la data decesului.

 Cum dreptul de creanta, reprezentând repararea prejudiciului moral, a existat în patrimoniul partii civile …. la data decesului, el fiind nascut la data producerii accidentului, prin moartea fiicei, se va admite în parte si cerea partilor civile … si …., apreciindu-se ca suma de 40 000 lei se impune cu prisosinta a fi acordata.

 La stabilirea cuantumului daunelor morale ce se vor acorda partilor civile instanta a avut în vedere pierderea sufleteasca si suferinta provocata prin decesul victimelor cât si limita maxima agreata prin polita de asigurare pentru anul 2010 pentru despagubirile acordate pentru prejudicii cauzate vietii, integritatii corporale si sanatatii.

 Partea vatamata …. s-a constituit parte civila cu suma de 10 000 euro, constând în 1000 euro despagubiri materiale (cheltuieli cu medicamente, tratamentul facut la domiciliu, plata unei persoane care s-a îngrijit de ea si parinti pe perioada invaliditatii ) si 9000 euro daune morale.

 Din concluziile certificatului medico-legal nr.42/A1 din 08.02.2011, rezulta ca în urma accidentului a suferit „fractura C9 Dr., insuficienta respiratorie minima, soc traumatic si echiomoze pectorale”, leziuni care au necesitat pentru vindecare 15-16 zile de îngrijiri medicale (f.20 dosar urm. pen.).

 A facut dovada partiala a despagubirilor materiale respectiv a sumei de 105,01 lei (f. 52) dosar prima instanta. Nu a facut dovada celorlalte cheltuieli, declaratia martorei ……. urmând a fi înlaturata în raport de concluziile certificatului medico-legal.

 Referitor la daunele morale, având în vedere împrejurarile concrete în care i s-au produs leziunilor, împrejurarea ca a fost internata câteva zile, se retine ca a suferit si un prejudiciu moral constând în durerile fizice si un prejudiciu de agrement, suma de 5000 lei fiind  în masura sa acopere prejudiciul real suferit.

 Instanta apreciaza ca întemeiate si cererile de despagubiri civile formulate de unitatile spitalicesti, prestatoare de servicii medicale, respectiv Spitalul Onesti si Serviciul de Ambulanta Bacau, potrivit dispozitiilor art.313 alin. 1 din legea nr.95/2006.

 Cum la data producerii accidentului pentru autoturismul condus de inculpat, acesta poseda o polita de raspundere civila auto obligatorie emisa de …. –sucursala …… (f.47 dosar urm. pen), si având în vedere ca partile civile au înteles sa exercite actiunea civila împotriva asiguratorului de raspundere civila, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 136/1995 modificata, constatând ca asiguratorul se subroga în limitele politei de asigurare în obligatiile de plata ale inculpatului , urmând a achita în mod direct si nemijlocit sumele mai sus mentionate catre toate partile civile.

 La prima judecata, partile civile …, ….., …., … au fost asistate de aparator ales, onorariul de avocat fiind în cuantum de 2000 lei(f.114) iar la rejudecarea laturii civile onorariul pentru avocat a fost în cuantum de 1500.

 Si partile civile …., … si …. au fost asistate de avocat la prima judecata, onorariul de avocat fiind în cuantum de 2500 lei (f.126).

 Instanta nu s-a pronuntat cu privire la aceste cheltuieli, limitele rejudecarii vizând si cheltuielile judiciare facute de parti.

 În conditiile art. 50 din Legea nr. 136/1995 asiguratorul se subroga în limitele politei de asigurare în obligatiile de plata ale inculpatului, urmând a achita cheltuielile judiciare constând în onorariile de avocat,facute de parti.

 Se va constata ca inculpatul a avut aparator ales.

 Ca efect al admiterii actiunilor civile, în temeiul art. 192 al. 2 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne în sarcina acestuia.

 Pentru aceste motive,

 În numele legii,

 H O T A R A S T E:

 Admite în parte cererile partilor civile.

 În baza, în baza art. 49 din Legea nr. 136/1995, art. 50, 51 din Legea nr.136/1995 modificata prin Legea nr. 304/2007 coroborate cu art. 26 al. 4 din Ordinul Comisiei de Supravegherea asigurarilor nr. 5/2010 obliga pe asiguratorul …... cu sediul în ….., la plata urmatoarelor despagubiri:

 - 40.000 lei catre partea civila ……, ……, mostenitorii partii civile …. decedat la data de 22.08.2011, cu titlu de daune morale;

 - 10000 lei catre partea civila …, cu domiciliul  în …., cu titlu de daune materiale;

 - 120.000 lei catre partea civila …, cu domiciliul  în .., cu titlu de daune morale;

 - 10000 lei catre partea civila …, cu domiciliul  în ….cu titlu de daune materiale;

 - 120.000 lei catre partea civila …., cu domiciliul  în …., cu titlu de daune morale;

 - 7500 lei catre partea civila …, cu domiciliul în …., cu titlu de daune materiale;

 - 120.000 lei catre partea civila …., cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 7500 lei catre partea civila …, cu domiciliul în …, cu titlu de daune materiale;

 - 120.000 lei catre partea civila ….., cu domiciliul în …., cu titlu de daune morale;

 - 4 989, 03 lei catre partea civila ….., cu titlu de daune materiale si 2000 lei catre aceeasi parte civila cu titlu de daune morale;

 - 105,01 lei catre partea civila ……, cu titlu de daune materiale si 5 000 lei catre aceeasi parte civila cu titlu de daune morale;

 - 761, 83 lei catre partea civila Spitalul mun. Onesti;

 - 19,8 lei catre partea civila Serv. De Ambulanta Bacau;

 În baza art.50 din Legea nr. 136/1995 obliga pe asiguratorul ….. cu sediul în ……la plata sumei de câte 875 lei catre partile civile …., …., ….., …., la câte 833 lei catre …., …. si la 833 lei catre …. si ….., reprezentând onorarii de avocat.

 Constata ca  inculpatul a fost asistat de catre avocat ales.

 În temeiul art. 192 al. 2 C. pr. pen., cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului.

 Cu recurs în 10 zile de la pronuntare pentru inculpat, partile civile …, .., …., .., …. si de la comunicare pentru celelalte parti.

 Pronuntata în sedinta publica, azi 07.03.2011.

 PRESEDINTE GREFIER

1

Domenii speta

Spete similare