Contract

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

 SECTIA PENALA

Dosar nr. 6057/333/2010

ÎNCHEIEREA NR. 85/R

Sedinta publica de la 06 Septembrie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE: SIMIONESCU ELENA

Judecator: OANA RADU-NICOLAE

Judecator: BALAN LAURA-MONICA

Grefier: HOTOLEANU CRISTINA

Ministerul Public reprezentat de procuror GALAN RADU

din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui

Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare recursul penal formulat de GAF, cetatenie româna, ocupatie administrator SC  Vaslui, în prezent aflat în Arestul I.P.J. Vaslui, împotriva Încheierii nr. 35 din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui, prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pentru o perioada de 29 zile.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta inculpatul recurent  GAF, asistat de aparatorii alesi av. Gradinariu Gabriela si av. Iovu Oana.

S-a facut referatul cauzei  si s-au verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care:

Interpelat, inculpatul arata ca îsi mentine recursul formulat si este de acord cu aparatorul desemnat din oficiu.

S-au adus la cunostinta inculpatului drepturile si obligatiile prevazute de art. 70 alin.2-4 Cod procedura penala, dupa care, interpelat, inculpatul arata ca nu doreste sa mai  faca  declaratii suplimentare  în fata instantei de recurs, mentinând pe cele date anterior, declaratii ce corespund adevarului. 

Se depun pentru inculpatul recurent motivele de recurs redactate în scris, un contract de prestari servicii semnat între locatarii blocului 377 de pe str. Republicii si SC ADLYLCO SRL  care arata ca începând cu data de 10.08. 2010 s-a ridicat o schela si se efectueaza lucrari de reabilitare termica fatada bloc, urmând ca în concluziile orale sa fie explicate de ce a fost depus acest înscris.

Nefiind cereri formulate, instanta da cuvântul cu privire la recursul  formulat.

Av.  Gradinariu, având cuvântul pentru inculpatul recurent, arata ca s-a formulat recurs în prezenta cauza, întrucât considera ca încheierea pronuntata de Judecatoria Vaslui prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, este nelegala si netemeinica, având în vedere urmatoarele aspecte.

În primul rând face referire la conditia impusa de legiuitor fata de existenta indiciilor temeinice ca inculpatul ar fi savârsit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventiva, respectiv fapta prev. de disp art. 321 alin. 1 si 2 Cod penal.

În opinia sa considera ca la dosarul cauzei nu existau aceste indicii cu privire la savârsirea acestei fapte de catre inculpat.

În sarcina inculpatului s-a retinut si s-a început urmarirea penala solicita pentru faptul ca în ziua de 18.08.2010 în jurul orei 13:15, inculpatul, însotit de mai multe persoane s-au deplasat cu 5 autoturisme în parcarea bl. 377 de pe str. Republicii din mun. Vaslui, unde folosind bâte si alte obiecte contondente i-au lovit pe numitii Paraschiv si Munteanu provocându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale si prin aceasta au tulburat grav ordinea si linistea publica stârnind indignarea cetatenilor. Apreciaza ca înca  din descrierea acestei fapte rezulta în mod clar ca nu sunt identificate elementele care sa încadreze aceasta fapta în disp. art. 321 alin. 2 Cod penal.

În practica si teoria judiciara s-a statuat ca pentru existenta acestei agravante este necesar ca fapta savârsita de inculpat sa fi generat reactii puternice de indignare în rândul publicului. În aprecierea urmarii cerute de lege se va tine seama, printre altele de amploarea mediului social în care s-a produs tulburarea, de natura mediului social, de durata si intensitatea tulburarii reflectate în reactia careia le-a dat nastere.(ex. Decizia penala 1015/2001 Curtea de Apel Craiova).

În prezenta cauza, aceste elemente determinate nu-si au aplicare pentru existenta acestei agravante, având în vedere probatoriul existent la dosarul cauzei. În ceea ce priveste amploarea si natura acestui mediu, solicita a fi avut în vedere faptul ca incidentul s-a produs în spatele unui bloc , asa cum rezulta din descrierea faptei la ora 13: 15, astfel încât nu se poate vorbi despre o amploare deosebita, raportat la locul si ora la care majoritatea persoanelor sunt plecate la serviciu. În ceea ce priveste durat si intensitatea acestui conflict, din declaratiile existente la dosarul cauzei, mai ales ale persoanelor neutre, rezulta ca acest incident a durat între 3-5 minute, o perioada extrem de scurta care sa poata fi considerata de o amploare iesita din comun pentru a putea fi încadrata în disp. art. 321 alin. 2 Cod penal .

De asemenea, având în vedere întreg materialul existent la dosarul cauzei, apreciaza ca încadrarea juridica corecta a  faptei nu poate fi decât aceea de încaierare, fapta prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal. Aceasta infractiune presupune acte de violenta colective fie între mai multe grupuri rivale de persoane, fie între mai multe persoane individuale ce se lovesc reciproc, fara a se putea stabili în concret activitatea infractionala a fiecaruia, participantii la încaierare fiind atât  subiecti activi cât si pasivi.

În prezenta cauza, asa cum rezulta si din descrierea faptelor pentru care s-a dispus începerea urmaririi penale si punerea în miscare a actiunii penale în ceea ce-l priveste pe inculpatul Gentimir, la acel moment a avut loc o încaierare între mai multe persoane în care au fost lovite si unele si altele, aspect ce reiese din declaratiile lui Paraschiv si Munteanu, precum si din certificatele medico-legale ale acestora. De asemenea, mai exista si certificatul medico-legal al numitului Manea Constantin, care atesta ca acesta a prezentat o plaga înjunghiata si despre care nu s-a facut referire în încheierea atacata. Acele persoane s-au lovit reciproc astfel fiind vorba de o încaierare în forma prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, pentru care legea prevede o pedeapsa de la 1 luna –la 6 luni închisoare sau amenda, astfel încât arestarea preventiva nu este posibila. În dovedirea acestei infractiuni vin declaratiile martorilor CA,

Pentru aceste considerente, considera ca judecatorul de la fond a apreciat în mod gresit ca este îndeplinita conditia prev. de disp art. 143 Cod procedura penala, în sensul existentei indiciilor cu privire la savârsirea de catre inculpat a infractiunii prev. de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal cu referire speciala la alin. 2, întrucât limitele de pedeapsa sunt mai mari. Din aceasta perspectiva, solicita a fi avuta în vedere si declaratiile persoanelor neutre care nu au fost implicate în acest conflict, declaratii din care rezulta faptul ca aceste persoane au fost indignate de agresivitatea acestui conflict si nu de tulburarea linistii publice.

De asemenea, în sensul ca în acest dosar nu exista indicii cu privire la savârsirea acestei infractiuni pentru care s-a dispus arestarea preventiva, vine chiar actul depus la instanta de fond din care rezulta ca inculpatul a fost sanctionat contraventional., pentru aceeasi fapta. Având în vedere principiile si practica Curtii Europene, considera ca inculpatul nu poate fi sanctionat de 2 ori pentru aceeasi fapta, existenta acestei sanctiuni contraventionale dovedind ceea ce se sustine lipsa indiciilor cu privire la savârsirea de catre acesta a faptei prev. de disp. art. 321 alin. 1 si 2 Cod penal.

Av. Iovu, având cuvântul, în completarea concluziilor expuse oral de catre av. Gradinariu arata ca recursul a fost formulat pe 2 motive.

Primul se circumscrie în disp. art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 3 Cod procedura penala prin coroborarea art. 197 Cod procedura penala cu art. art. 47 alin. 2 Cod procedura penala, întrucât considera ca judecatorul de fond care a dispus arestarea preventiva a inculpatului, s-a pronuntat anterior  cu privire la fapta savârsita de acesta în sensul ca, la data de 3.09.2010, în dosarul anterior cu nr. 6040 /333/2010, înregistrat anterior dosarului cu arestarea preventiva la ora 11:15 a admis propunerea parchetului de pe lânga Judecatoria Vaslui cu privire la efectuarea unei perchezitii domiciliare la locuinta inculpatului.

Conform practicii judiciare acest lucru  conduce la ideea ca magistratul si-a exprimat parerea cu privire la existenta faptei savârsite de catre inculpat.

Al doilea motiv de recurs vizeaza dispozitiile art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 10 Cod procedura penala, în sensul ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la unele probe administrate si se refera la faptul ca partea vatamata Paraschiv Ciprian nu îl individualizeaza pe inculpatul GAF ca fiind cel care l-a lovit. De asemenea, exista declaratiile  martorilor MC, Constantinescu Eduard,  Bradisteanu Gheorghe din care nu rezulta ca inculpatul GAF s-ar face vinovat de infractiunea retinuta în sarcina sa.

Considera ca din acest punct de vedere disp. art. 143 Cod procedura penala nu poate fi retinut, întrucât nu exista indicii temeinice din care sa rezulte ca inculpatul ar fi savârsit infractiunea prev. de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal.

Un alt motiv îl priveste disp. art. 385 pct. 17 Cod procedura penala si anume ca faptei i-a fost data o gresita încadrare juridica, aspect dezvoltat anterior în concluziile colegei sale.

O alta critica ar fi cea referitoare la retinerea de catre instanta de fond a disp. art. 148 lit. d Cod procedura penala, în sensul ca din lectura motivarii propunerii formulate de  Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui (fila 3 ), rezulta ca inculpatul este cercetat în doua dosare penale înregistrate la 508/P/2010 si 1424/P/2010 pentru comiterea de infractiuni de loviri si alte violente, dosare pe care organele de politie le-au înaintat cu referate de terminare a urmaririi penale.

La fila 11 a încheierii instantei de fond, se retine art. 148 lit. d Cod procedura penala motivat de faptul ca dupa începerea urmaririi penale data în 7.06.2010 data în dosarul 1677/P/2010 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Vaslui fata de  GAF s-a dispus începerea urmaririi penale sub aspectul complicitatii la infractiunea de ultraj, acesta a savârsit în data de 18.08.2010 infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri din prezenta cauza. Nu întelege de unde a avut cunostinta judecatorul de dosarul 1677/P/2010 atunci când a motivat retinerea art. 148 lit. d Cod procedura penala, atât timp cât parchetul în motivarea sa a avut în vedere doar  dosarele 508/P/2010 si 1424/P/2010, astfel încât considera ca s-a retinut în mod nelegal art. 148 lit. d Cod procedura penala.

Cu privire la  disp. art. 148 lit. f Cod procedura penala, considera ca având în vedere probele existente la dosar pâna la acest moment nu se poate retine ca inculpatul prezinta un pericol social pentru ordinea publica, pericol care nu trebuie desprins din descrierea abstracta a faptei si de încadrarea juridica a acesteia. Pentru a se vedea daca un inculpat prezinta un pericol concret pentru ordinea publica este necesar sa se analizeze posibilitatea ca acesta va comite noi infractiuni sau daca s-ar putea sa se sustraga de la urmarirea penala, sa zadarniceasca aflarea adevarului sau sa împiedice administrarea corecta a probelor, ori sa savârseasca alte infractiuni de asemenea natura. Pericolul pentru ordinea publica care justifica arestarea, trebuie sa fie concret si sa rezulte din probe aflate la dosarul cauzei. De asemenea, nici persistenta infractionala care este retinuta ca si motivare în încheierea atacata, nu poate fi retinuta în cauza. Atât timp cât aceasta constituie un obiect de examinare sub aspect incriminator în sensul stabilirii pericolului social, limitele de pedeapsa si a pedepsei ce urmeaza a fi stabilita inculpatului daca ca fi trimis în judecata, nu arata un pericol concret pentru ordinea publica.

De asemenea, considera ca trebuie sa se tina seama de persoana si de conduita faptuitorului. În acest sens, reprezentantul Ministerului Public a cerut instantei de fond sa se constate ca este o persoana care deja are o amenda penala din 1999, fiind astfel cunoscut cu antecedente penale.

Conform art. 13 alin 1 Cod penala, pentru aceasta amenda a intervenit reabilitarea de drept.

Mai mult, un alt motiv tot în aceasta litera,  este faptul ca exista o inculpatul GAF, în data de 18.08.2010 a fost sanctionat de catre Politia Municipiului Vaslui pentru o  contraventie la Legea 61/1991 în care se retine ca în data de 18.08.2010, ora 13:00, în timp ce se afla pe str. Republicii însotit de mai multe persoane a adresat cuvinte jignitoare numitului Paraschiv si numitului Munteanu, tulburând astfel ordinea si linistea publica. . 

În acest sens arata ca art. 4 al Protocolului 7 al CEDO consacra „dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de 2 ori” pentru aceeasi fapta  - ne bis in idem .

De asemenea, mai arata ca în noul Cod penal, fapta de tulburare a ordinii si linistii publice va fi sanctionata cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si art. 375, respectiv ultrajul contra bunelor moravuri va fi sanctionata cu aceleasi pedepse, astfel încât aceste fapte vor fi dezincriminate.

De aceea, solicita ca având în vedere toate aspecte învederate, sa fie admis recursul, asa cum a fost formulat, casarea hotarârii instantei de fond si sa se dispuna punerea de îndata în libertate a inculpatului Gentimir Alis-Florentin.

În subsidiar, daca se va considera ca exista motive care sa conduca la premiza ca inculpatului trebuie sa-i fie aplicata o anumita masura restrictiva a libertatii, solicita înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligari de a nu parasi localitatea.

Reprezentantul parchetului, solicita respingerea recursului declarat de inculpat, pe care-l considera nefondat. Considera ca nu sunt motive care sa se înscrie în dispozitiile art. 197 Cod procedura penala, referitoare la nulitati absolute, întrucât judecatorul nu s-a pronuntat anterior cu privire la fondul cauzei, atunci când a admis efectuarea acelei perchezitii domiciliare. Inculpatul încearca sa-si angajeze raspunderea penala pentru o infractiune cu limite de pedeapsa mai blânde. Fapta savârsita de acesta se înscrie în sfera de încadrare a infractiunii prev. de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal  Corect se retine în sarcina faptul ca pe 18.08.2010 împreuna cu alti 5 inculpati  au mers cu 5 autoturisme în parcarea blocului 377 pe str. Republicii, înarmati cu bâte si obiecte contondente, au facut scandal, batându-i pe Paraschiv Ciprian si MC,  carora le-au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-8 zile de îngrijiri medicale. Este un concurs de infractiuni respectiv, cele prev. de art. 180 alin. 1, 2 si 321 alin. 1, 2 Cod penal, infractiuni de violenta. Exista probe certe care conduc spre vinovatia inculpatului, si anume declaratiile martorilor Sopron Georgeta, Iacob Elena, Frunza Maria, Rosu Profira, Sasu Dorina, documentatiile medico-legale respectiv cele 3 certificate medico-legale. Considera ca sunt îndeplinite disp. art. 148 lit. d si f Cod procedura penala, se savârseste din nou cu intentie o infractiune, pedeapsa mai mare de 4 ani, iar lasarea în libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Inculpatului i-au fost aplicate multiple sanctiuni administrative pentru savârsirea unor infractiuni de violenta prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal. De asemenea, inculpatul mai este cercetat penal si în dosarele 538/P/2010 si 1424/P/2010 tot pentru infractiuni de violenta. Masura arestarii preventive reprezinta o restrângere  a libertatilor persoanei  recunoscute de CEDO în scopul bunei desfasurari a procesului penal. Apreciaza ca i-au fost respectate toate drepturile inculpatului. Pericolul public rezulta si din modalitatea de savârsirea a faptei din împrejurarile în care aceasta a fost comisa sunt starii de lucruri negative, reactii ce produc perturbatii la nivelul disciplinei publice. Lasarea în libertate a inculpatilor care savârsesc asemenea infractiuni de violenta nu poate duce la prevenirea de noi infractiuni.

Considera ca hotarârea atacata este legala si temeinica si nu sunt motive de reformare a acesteia.

Av. Iovu, solicitând cuvântul, fata de actele depuse la începutul sedintei, precizeaza ca în dosarul parchetului, sunt prezentate ca mijloace de proba o bucata de lemn, un corp contondent telescopic , însa s-a omis a se arata ca acestea provin de la schela montata de SC ADLYLCO care executa la bl. 377 de pe str. Republicii  în acea data lucrari de placare exterioara – reabilitare termica a blocului, iar materialele gasite în acea zona provin de la amplasarea acestor schele.

Având ultimul cuvânt, inculpatul GAF  solicita cercetarea sa în stare de libertate.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza fiind lasata în pronuntare.

Ulterior deliberarii,

T R I B U N A L U L,

Asupra recursului penal de fata;

Prin Încheierea nr. 35  din  03.09.2010 pronuntata de Judecatoria  Vaslui în dosarul penal nr. 6057/333/2010, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului  GAF pe o durata de 29 de  zile.

Pentru a se pronunta în acest sens, Judecatoria Vaslui a retinut urmatoarele:

La data de 25 august 2010, fata de inculpatul GAF (si alte opt persoane) a fost începuta urmarirea penala pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art. 180 alin. 2 Cod penal si art. 321 alin. 1, 2 Cod penal, masura confirmata de procuror prin rezolutia din 25 august 2010, conform art. 228 alin. 3 indice 1 Cod de procedura penala.

La data de 2 septembrie 2010, orele 13.10, prin Ordonanta de retinere emisa de Politia Municipiului Vaslui, s-a dispus retinerea inculpatului pentru 0 perioada de 24 de ore, sub aspectul savârsirii infractiunilor prevazute de art. 180 alin. 1, 2 Cod penal si art. 321 alin. 1, 2 Cod penal.

Prin ordonanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Vaslui nr. 2664/P/2010 din 03.09.2010, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale fata de inculpatul GAF sub aspectul savârsirii infractiunilor prevazute de 180 alin. 1, 2 Cod penal si 321 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a9 Cod penal, constând în aceea ca, în data de 18 august 2010, în jurul orelor 13:15, inculpatul însotit de învinuitii TN, Andriescu Victor Ciprian, Chiriac Victor Viorel, Manea Constantin, CA, Negrescu Ioan, Negrescu Adrian, Negrescu Constantin s-au deplasat cu cinci autoturisme în parcarea blocului nr. 377 de pe strada Republicii din municipiul Vaslui, unde în dreptul scarii G, folosind bâte si alte obiecte contondente, i-au lovit pe numitii PCV si MC, care au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7 - 8 zile de îngrijiri medicale si, prin aceasta, au tulburat grav ordinea si linistea publica, stârnind indignarea cetatenilor

Instanta a constatat ca, în cauza, sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 149 indice 1 Cod de procedura penala, referitoare la luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, retinând ca potrivit art. 149 indice 1 Cod de procedura penala, pentru a putea dispune arestarea preventiva a inculpatului, trebuie sa fie întrunite conditiile prevazute de art. 143 Cod de procedura penala si sa existe în mod corespunzator vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148 Cod de procedura penala.

În ceea ce priveste existenta în cauza a probelor si indiciilor temeinice ca inculpatul a savârsit o infractiune, s-a retinut ca, potrivit art. 68 indice 1 Cod de procedura penala, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau de urmarire penala a savârsit fapta.

Instanta a apreciat ca în cauza sunt suficiente indicii temeinice, în acceptiunea data de lege acestei notiuni, privind savârsirea de catre inculpatul GAF a faptelor din 18 august 2010.

Din declaratiile partilor vatamate MC si PCV, reiese ca, în data de 18 august 2010, în timp ce se aflau în parcarea din spatele blocului 377, împreuna cu MV, MM, SA si  PA, au venit în locul respectiv inculpatul Geantimir, cu autoturismul sau marca ”BMW” de culoare neagra, din care au coborât inculpatul, învinuitul Teiuc si alti tineri, în acelasi timp venind si doua taxiuri si alte autoturisme din care au coborât mai multi tineri, aproximativ 20. Arata ca tinerii respectivi au venit la ei împreuna cu inculpatul Gentimir, care avea în mâna un dispozitiv cu electrosoc. Paraschiv a indicat ca a fugit spre o scara de bloc, unde a fost prins si lovit cu bâte de persoanele care îl însoteau pe inculpatul Geantimir, iar Munteanu ca, la rândul sau, a fost lovit, fara a putea indica exact cine l-a lovit, întrucât si-a pus mâinile la fata.

Ambele parti vatamate au indicat si ca inculpatul Geantimir striga la celelalte persoane sa îi loveasca.

MC a precizat ca durata conflictului a fost de 10-15 minute, fiind tulburata grav ordinea si linistea publica, fiind stârnita indignarea cetatenilor, în timp ce partea vatamata Paraschiv a precizat ca în timpul altercatiei au venit vecinii la geam.

În acest sens, sunt si declaratiile martorilor MM si MV care a precizat ca inculpatul Geantimir a venit în zona împreuna cu 15-20 persoane, care aveau în mâna diferite obiecte contondente (bâte, lanturi, bare de fier) în mai multe masini. A precizat si ca au fost loviti Paraschiv Cristian, precum si fratele sau MC, fara a putea indica cine i-a lovit.

În  acest sens sunt si declaratiile martorului MAI, care a precizat ca scandalul a durat aproximativ 10 minute, timp în care în jur se aflau si alte persoane, iar la geamurile blocurilor se aflau foarte multi locatari.

Martorul SA a precizat ca a fugit de la fata locului pentru a nu fi agresat.

Conform certificatului medico-legal nr. 489/19.08.2010, eliberat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui,  PCV prezinta leziuni traumatice de tipul plagii contuze, tumefactiei, excoriatei si echimozei, care s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente, cu si obiecte contondente, care pot data din 18 august 2010 si care necesita 7-8 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.

Conform certificatului medico-legal nr. 490/19.08.2010, eliberat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui,  MC prezinta leziuni traumatice de tipul plagii contuze, excoriatei si echimozei, care s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente, cu si obiecte contondente, care pot data din 18 august 2010 si care necesita 7-8 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.

Din declaratia din data de 18 august 2010 a lui CA, asupra careia acesta a revenit, fara a indica care sunt motivele schimbarii de pozitie, persoana care l-a însotit pe GAF, reiese ca la fata locului a început o încaierare, la care au participat 10-15 persoane, unii dintre acestia având în mâna bâte din lemn si alte obiecte contondente. A indicat si ca la încaierare au participat el, fratele sau, Negrescu Ion si Gentimir Alis.

Din procesul-verbal de transcriere a declaratiei martorului cu identitate protejata C.E., a reiesit ca, în ziua de 18 august 2010, în jurul orelor 13.00, a vazut venind dinspre statia IJTL Vaslui, 3-4 autoturisme, un BMW X5 de culoare neagra, cu nr. B-XUJ si doua autotaxi, din care au coborât 15-20 persoane, care aveau în mâna bâte, lanturi si alte obiecte contondente. A aratat si ca tinerii înarmati cu bâte au mers la doi tineri aflati în parcare si au început sa îi loveasca si ca, la momentul în care unul din tineri a fugit, inculpatul Geantimir  striga la ceilalti tineri sa îl loveasca.

Martorul a precizat si ca scandalul a durat aproximativ 5 minute, în zona fiind prezente foarte multe persoane, unele dintre ele strigând catre agresori sa îi lase pe tineri în pace ca îi omoara si ca persoanele prezente erau îngrijorate de cele ce se întâmplau.

Din procesul-verbal de transcriere a declaratiei martorului cu identitate protejata B.G., a reiesit ca, în ziua de 18 august 2010, în jurul orelor 13.20, a vazut oprind în dreptul scarii G, mai multe autoturisme, un BMW X5 de culoare neagra, un BMW argintiu cu numar de Cluj, un alt autoturism caruia nu i-a retinut marca si doua autoturisme marca taxi, din care au coborât aproximativ 20 de persoane, care aveau în mâna bâte.

A aratat si ca din autoturismul marca BMW X5, a coborât si inculpatul Geantimir, care, vazând ca persoanele care l-au înconjurat pe PCV nu îl lovesc, a strigat catre acestia sa îl loveasca.

Martorul a precizat si ca scandalul a durat aproximativ 3 minute, timp în care pe margini si la geamurile blocurilor se adunasera mai multe persoane care priveau cele întâmplate, unele dintre acestea speriindu-se de amploarea si agresivitatea scandalului.

Legat de încadrarea juridica a faptei prevazuta de art. 180 Cod penal se impune precizarea ca stabilirea precisa a acesteia (în sensul precizarii formei exacte de participatie) excede cadrului procesul limitat în care a fost instanta învestita, clarificarea acesteia, în cursul urmaririi penale, fiind apanajul exclusiv al organelor de urmarire penala. Ceea ce intereseaza, în acest moment si este suficient, este daca sunt indicii temeinice de comitere, în orice forma de participatie, a infractiunilor în discutie.

Sub aspectul existentei unor indicii temeinice privind producerea infractiunii si, implicit,  a consecintelor prevazute de art. 321 alin. 2 Cod penal, instanta a retinut ca relevante si declaratiile coroborate ale lui Sopron Georgeta (care a învederat ca a auzit zgomote si tipete, iar când a coborât a vazut în jur de 20 de persoane care aveau în mâna bâte si alte obiecte si care alergând s-au urcat în patru autoturisme –dintre care un jeep negru; a învederat si ca s-a speriat de cele întâmplate, fiind totodata indignata), Savin Geanina-Angela(care a învederat ca un tânar care încerca sa intre în scara era lovit cu diferite obiecte si cu picioarele de un grup de peste 10 persoane; a aratat si ca s-a speriat întrucât scandalul provocat a dus la tulburarea linistii publice, fiind indignata de cele întâmplate, la fata locului creându-se o stare de panica, întrucât în parcare erau si alte persoane si copii), Iacob Ileana (care a învederat ca un grup  de 15 persoane loveau un tânar cazut si ca agresori au plecat cu doua autoturisme taxi si o masina particulara; a aratat si ca prin prisma amplorii scandalului, s-a speriat, fiindu-i frica), Frunza Maria (care a precizat ca, fiind în casa, a auzit dinspre parcare mai multe tipete si galagie si mergând la geam a observat doua autoturisme taxi si un autoturism de culoare neagra, din care au coborât mai multe persoane cu bâte si obiecte contondente si care au început sa loveasca doi tineri aflati în parcarea blocului; a precizat si ca a durat aproximativ 5 minute conflictul, timp în care în parcarea blocului erau foarte multi copii; martora a indicat si ca a fost indignata si foarte speriata de amploarea conflictului, Frunza Maria apelând de altfel serviciul de urgenta 112), Rosu Profira, Sasu Doina (care la rândul sau a apelat serviciul de urgenta 112, fiind speriata de amploarea scandalului, fiindu-i frica si fiind indignata).

Instanta a constatat ca în speta sunt întrunite conditiile prevazute de art. 148 lit. d Cod de procedura penala, respectiv savârsirea cu intentie a unei noi infractiuni.

Nu poate fi primita interpretarea ca dispozitiile art. 148 lit. d) Cod de procedura penala devin incidente atunci când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare, persoana respectiva mai savârseste o alta infractiune, o astfel de interpretare ducând la retinerea automata a dispozitiilor art. 148 Cod de procedura penala pentru inculpati recidivisti, ceea ce nu corespunde vointei legiuitorului care a exclus recidiva ca si temei al arestarii preventive.

Instanta a apreciat ca acest temei poate fi retinut numai în cazurile în care inculpatul, cercetat  în stare de libertate într-o anumita cauza, savârseste cu intentie o noua infractiune.

Cu alte cuvinte, acest temei poate fi invocat într-o propunere de arestare preventiva când exista o suspiciune rezonabila ca învinuitul sau inculpatul a savârsit cu intentie o noua infractiune (care sta la baza propunerii de arestare preventiva), dupa ce anterior fusese începuta urmarirea penala împotriva sa pentru savârsirea altei infractiuni. Fata de scopul urmarit de legiuitor – posibilitatea privarii de libertate în cazul perseverarii infractionale – nu este necesar ca pentru infractiunea pentru care anterior a fost începuta urmarirea penala sa fi fost pusa în miscare actiunea penala (a se vedea în acest sens si Mihai Udroiu, Ovidiu Predescu – Tratat privind protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal român -, Editura CH BECK, Bucuresti, 2008, pag. 429).

Or, dupa începerea urmaririi penale în data de 7.06.2010 în dosarul nr. 1677/P/2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoia Vaslui fata de GAF sub aspectul complicitatii la savârsirea infractiunii de santaj prevazuta de art. 26 Cod penal raportat la art. 194 Cod penal, acesta a savârsit  în data de 18.08.2010 infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburare a linistii publice, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Referitor la art. 148 lit. f Cod de procedura penala, instanta a aratat ca incidenta sa va fi analizata doar în legatura cu infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prevazuta de art. 321 alin. 2 Cod de procedura penala.

Conform art. 148 alin. 1 litera f) Cod de procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 143 Cod de procedura penala si inculpatul a savârsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Sub aspectul conditiilor reglementate cumulativ de art. 148 lit. f) Cod de procedura penala, se constata, în primul rând ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 2 este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Instanta a apreciat si ca lasarea inculpatului în stare de libertate, la acest moment, ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica.

În ceea ce priveste conditia ca lasarea în libertate a inculpatului sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica, conform art. 148 lit. f Cod de procedura penala, instanta a aratat ca, desi acesta nu se confunda cu pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii, aceasta nu înseamna, însa, ca în aprecierea pericolului pentru ordinea publica trebuie facuta abstractie de gravitatea faptei.

Sub acest aspect, existenta pericolului pentru ordinea publica poate rezulta, între altele, si din însusi pericolul social al infractiunii de care este învinuit inculpatul, de reactia publica la comiterea unor astfel de infractiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemanatoare de catre alte persoane, în lipsa unei reactii corespunzatoare fata de cei banuiti ca autori ai unor astfel de fapte.

Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci si date referitoare la fapte, nu de putine ori acestea din urma fiind de natura a crea în opinia publica un sentiment de insecuritate, credinta ca justitia, cei care concura la înfaptuirea ei, nu actioneaza îndeajuns împotriva infractionalitatii.

Este de remarcat ca orice fapta contrara normelor de conduita, care constituie substanta ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbura atât ordinea de drept, cât si mediul social. Aceasta tulburare, coroborata cu riscul repetabilitatii, unor atari atitudini neconforme, de încalcare a legii penale, creeaza o stare de insecuritate pentru raporturile sociale si, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivitatii.

În cauza, lasarea în libertate a inculpatului GAF prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, în sensul ca prin cercetarea lui în stare de libertate, la acest moment, s-ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societatii civile, s-ar produce temere  ca justitia nu actioneaza suficient de ferm si poate astfel încuraja alte persoane sa comita fapte asemanatoare, pericolul social fiind totodata relevat si de modalitatea concreta în care inculpatul a actionat – prin mobilizarea unui numar ridicat de persoane înarmate în scopul rezolvarii unor probleme de natura personala, prin instigarea la comiterea unor acte de violenta - fapt care a adus la afectarea climatului de convietuire pasnica, de securitate si de încredere reciproca, de respectare a sentimentului comun de pudoare, un climat în care fiecare persoana, având o conduita demna, se bucura de stima si consideratia celorlalti membri ai societatii.

Situatia conflictuala s-a desfasurat în plina zi, într-o zona intens circulata si populata, în care se aflau si copii, tulburându-se grav ordinea si linistea publica, doua persoane din zona respectiva apelând de altfel numarul de urgenta 112.

De aceea, în situatia de fata se impune o astfel de reactie a autoritatilor pentru a nu se crea neîncredere în capacitatea justitiei de a lua masurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publica si pentru a asigura un echilibru firesc si o stare corespunzatoare de securitate sociala.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat ca, potrivit fisei sale de cazier, inculpatul GAF a fost condamnat pentru savârsirea unei infractiuni de lovire sau alte violente.

Sustinerile aparatorilor inculpatului potrivit carora nu se poate vorbi de un pericol actual pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea acestuia în libertate în conditiile în care de la data faptelor si pâna în prezent au trecut doua saptamâni, precum si ca urmare a faptului ca inculpatul a fost sanctionat contraventional, sunt neîntemeiate si nu pot fi primite.

În primul rând, încadrarea unei fapte drept contraventie, contrar realitatii, nu poate scoate acea fapta din sfera ilicitului penal si a împiedica actiunea corespunzatoare a organelor abilitate ale statului în materie penala.

În al doilea rând, în aceasta perioada de timp organele de urmarire penala au desfasurat o ampla activitate specifica, concretizata în audierea sau reaudierea mai multor persoane, alaturi de strângerea altor mijloace de proba. Nu trebuie ignorat si ca inculpatul nu a raspuns primei citatii emisa pentru data de 30 august 2010 de organele de urmarire penala.

Instanta a apreciat si ca masura arestarii preventive este necesara pentru buna desfasurare a procesului penal, raspunzând exigentelor art. 136 alin. 1 si 8 Cod de procedura penala.

Pe cale de consecinta, instanta a admis propunerea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui privind luarea fata de inculpatul GAF a masurii arestarii preventive.

În baza art. 149 indice 1 alin. 10 si 11 Cod de procedura penala cu referire la art. 143 Cod de procedura penala si la art. 148 lit. d) si f) Cod de procedura penala, a dispus arestarea preventiva a inculpatului GAF sub aspectul savârsirii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prevazute de art. 321 alin 1, 2 Cod penal (fapta din data de 18.08.2010), pe o durata de 29 de zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventiva.

A respins, ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpat, prin aparatorii alesi, de luare a masurii preventive a obligarii de a nu parasi localitatea sau a obligarii de a nu parasi tara prevazute de art. 145 Cod de procedura penala si art. 145 indice 1 Cod de procedura penala.

În baza art. 151 Cod procedura penala, a dispus emiterea de îndata a mandatului de arestare preventiva a inculpatului GAF.

În baza art. 192 alin. 3 Cod de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina statului, iar suma de 25 lei, reprezentând onorariu aparator desemnat din oficiu, a fost suportata din fondurile Ministerului Justitiei.

Împotriva acestei solutii, în termen legal a formulat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei, cu motivarea ca nu exista indicii temeinice ca inculpatul GAF ar fi savârsit infractiunea prev. de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal deoarece fapta nu a generat reactii puternice de indignare în rândul publicului, ca incidentul s-a produs în spatele unui bloc, la orele 13:15, când majoritatea oamenilor sunt plecati la serviciu, ca acest conflict a avut o durata mica de 3-5 minute, astfel ca nu poate fi considerata de o amploare mare pentru a fi încadrat în disp. art. 321 alin. 2 Cod penal.

De asemenea, s-a sustinut ca faptei nu i se va putea da decât  încadrarea juridica prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, întrucât acest scandal s-a produs între mai multe persoane, ca numitul Manea Constantin a suferit leziuni minore, fiind lovit de persoane din grupul lui Paraschiv si Munteanu.

În plus, s-a aratat ca pentru scandalul produs, inculpatului GAF i s-a aplicat o amenda contraventionala, astfel ca pentru aceeasi fapta, acestui inculpat nu i se va mai putea aplica si o pedeapsa penala, întrucât practica CEDO a statuat ca o persoana nu poate fi sanctionata de 2 ori pentru aceeasi fapta (cauza Tsonyo Tsonev vs. Bulgaria speta 2376/2003)

S-a invocat nulitatea absoluta a încheierii nr. 35 din 3.09.2010 a Judecatoriei Vaslui  motivat de aspectul ca judecatorul care a dispus arestarea preventiva a inculpatului GAF si-a exprimat parerea cu privire la existenta faptei când a admis propunerea Parchetului de pe lânga Judecatoria Vaslui cu privire la efectuarea perchezitiei domiciliare la locuinta inculpatului.

O alta critica vizeaza gresita retinere fata de inculpat si a disp. art. 148 lit. d Cod procedura penala, întrucât din actele dosarului, nu rezulta ca inculpatul este cercetat si pentru alte infractiuni.

În plus, se critica si neîndeplinirea celei de-a doua conditie prev. de art. 148 lit. f Cod procedura penala, respectiv a conditiei ca inculpatul prezinta pericol  pentru ordinea publica, neexistând la dosar probe concrete în acest sens.

S-a solicitat respingerea propunerii de arestare preventiva a inculpatului si în subsidiar,  luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.

Examinând actele si lucrarile dosarului, în raport de criticile  formulate si cu încheierea data în cauza, Tribunalul constata ca acestea sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmeaza.

Inculpatul GAF este cercetat pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal.

S-a retinut în sarcina inculpatului ca in ziua de 18.08.2010 s-a deplasat împreuna cu mai multe persoane în parcarea blocului 377 de pe str. Republicii din mun. Vaslui, lovindu-l pe Paraschiv Ciprian si MC, folosind bâte si alte obiecte contondente, tulburând grav linistea si ordinea publica si savârsind în acesta caz, infractiunea prev. de art. 321 alin. 1 si 2 Cod penal.

Având în vedere specificul obligatiilor ce decurg din exercitarea actiunii penale  în cadrul procesului penal si tinând seama de necesitatea asigurarii unei bune desfasurari a tuturor activitatilor întreprinse de organele judiciare, apare necesara uneori, luarea unor masuri procesuale constând în anumite privatiuni si constrângeri personale sau reale, determinate de conditiile si împrejurarile în care se desfasoara procesul penal.

Prin aceste masuri, inclusiv cele restrictive de libertate, ca arestarea preventiva, se urmareste asigurarea atingerii scopului procesului penal, respectiv constatarea la timp  si în mod complet a faptelor ce constituie infractiuni ,astfel încât orice persoana  care a savârsit o infractiune  sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale.

Regula generala  este ca cercetarea  si judecarea inculpatilor sa se realizeze cu persoana în stare de libertate ,iar exceptia este privarea de libertate .

Principiul de baza al procesului penal este acela ca orice persoana trebuie considerata nevinovata pâna la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarâre penala definitiva ,conform art.5 ind.2 Cod procedura penala.

Pentru a se dispune arestarea preventiva a inculpatului trebuie sa existe probe sau indicii temeinice ca acesta a savârsit fapta pentru care este cercetat si sa existe corespunzator unul din cazurile prev. de art.148 cod procedura penala.

Prin încheierea nr.35 din 3 septembrie 2010 a Judecatoriei Vaslui s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului GAF pentru o perioada de 29 de zile retinându-se ca exista indicii temeinice ca acesta a savârsit infractiunea prev. de art.321 alin.1,2 cod penal.

Tribunalul, retine ca în pofida sustinerii inculpatului recurent – în cauza exista indicii temeinice în sensul art.143 cod procedura penala, care sa sustina presupunerea rezonabila ca inculpatul a savârsit fapta prevazuta de legea penala, instanta de fond apreciind în mod corect aceasta ,exemplificând probele existente în acest sens.

Prin urmare, aceasta critica adusa solutiei primei instante de  inculpatul GAF nu are corespondent în actele dosarului.

Tribunalul, constata însa ca inculpatul nu se afla în cazul de arestare preventiva de la art.148 lit. f cod procedura penala, doar prima dintre cele doua conditii fiind îndeplinite.

Instanta de recurs retine ca a doua conditie prev. de textul mai sus indicat , in sensul ca lasarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica,nu este întrunita.

Instanta de control judiciar retine ca odata cu interventia prompta a organelor judiciare s-a restabilit echilibrul social firesc si s-a estompat considerabil starea de insecuritate sociala, astfel încât în cauza nu se impune arestarea preventiva a inculpatului.

Interpretând dispozitiile art.148 lit. f cod procedura penala prin raportare la jurisprudenta constatata de CEDO, tribunalul constata ca lasarea în libertate a inculpatului GAF nu ar tulbura în mod real ordinea publica.

In acest sens, exemplificam cu hotarârea Scundeanu vs. România din 16 februarie 2010,  când CEDO a mai pus o piatra de moara jurisprudentei române privitoare la arestare, sanctionând utilizarea excesiva a notiunii de pericol pentru ordinea publica in situatii abstracte. In fapt,  reclamantul Scundeanu a fost arestat fiind acuzat ca a comis o serie de infractiuni de înselaciune prin emitere de cecuri fara acoperire, prejudiciind mai multe societati cu peste 40.000 euro , fiind arestat si pentru ca era recidivist. CEDO a constatat ca in speta Scundeanu existau suficiente motive pentru a considera ca acesta a comis o infractiune, insa simplul aspect ca era recidivist nu putea conduce automat la ideea  ca prezinta pericol public, autoritatile române trebuind  sa îsi bazeze masura de arestare preventiva pe probe certe , nu pe prezumtii si presupuneri .

CEDO a mai subliniat ca luarea in considerare a pericolului pentru ordinea publica se poate face doar in circumstante exceptionale, in care exista probe care sa indice magnitudinea pericolului real.

In speta, situatia este oarecum identica, iar prima instanta nu a explicat de ce luarea masurii obligarii se a nu parasi tara sau localitatea  nu ar fi suficienta.

In cauza Witold Litwa vs Polonia din 4 aprilie 2000, CEDO a statuat ca ‚’’ privarea de libertate este o masura atât de grava încât nu se justifica decât atunci când alte masuri, mai putin grave, au fost luate in considerare si judecate ca fiind ineficiente pentru a garanta interesul personal sau cel public .’’

Pe de alta parte ,raportat  circumstantelor specifice cauzei în acord cu  Jurisprudenta Curtii Supreme,se justifica ,pentru asigurarea în continuare a unei bune desfasurari a procesului penal si pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la cercetarea penala luarea fata de acesta a unei masuri restrictive de libertate, mai putin constrângatoare  si anume obligarea de a nu parasi localitatea de domiciliu.

De asemenea, în acord cu practica CEDO se va avea în vedere si aspectul ca inculpatul a fost sanctionat contraventional pentru fapta sa,drept urmare la 2 saptamâni  de la incident, nu se poate retine ca reprezinta un pericol pentru ordinea public, când este cercetat pentru aceeasi fapta.

 In plus, de la data savârsirii faptei, respectiv de la data de 18 august 2010  si pâna la data retinerii inculpatului ,respectiv pâna la data de 2 septembrie 2010 ,inculpatul nu a fugit din localitate sau din tara, nu a încercat sa influenteze martorii , sa zadarniceasca direct sau indirect aflarea adevarului prin influenta unor martori,ori prin distrugerea,alterarea sau sustragerea unor mijloace materiale de proba .

De asemenea, inculpatul a savârsit acesta fapta regretând incidentul si recunoscând ca a mai avut altercatii cu aceste persoane .

Analizând fisa de cazier a inculpatului, instanta retine ca inculpatul nu este recidivist, intervenind reabilitarea de drept fata de pedeapsa pecuniara  ce i-a fost aplicata  acestuia in  anul 1999.

Având in vedere natura si gravitatea faptei, conduita procesuala a inculpatului, gradul de pericol social al faptei, cazierul judiciar al inculpatului, de aspectul ca la acel incident au participat mai multe persoane, dar ca s-a facut propunere de arestare preventiva numai fata de un inculpat, care deja a fost odata sanctionat pentru aceeasi fapta, ca din actele dosarului rezulta ca inculpatul  Geantimir  Alis- Florin ar fi avut doar calitatea de instigator, ceea ce ar fi impus si propunerea de arestare preventiva a autorilor incidentului,Tribunalul apreciaza ca recursul  este fondat.

Inculpatul se bucura de prezumtia de nevinovatie pâna la condamnarea sa definitiva in alte cauze penale.

Tribunalul, va respinge exceptia nulitatii absolute a încheierii nr.35 din 3 septembrie 2010 a Judecatoriei Vaslui invocata de inculpat,  deoarece judecatorul care a dispus arestarea preventiva a inculpatului nu si-a exprima anterior parerea cu privire la solutia  care ar putea fi data în aceea cauza, prin încuviintarea  cererii de efectuarea a unei perchezitii domiciliare la locuinta inculpatului  în dosarul înregistrat anterior propunerii de arestare preventiva cu nr.6040/333/2010.

Pentru aceste considerente, în baza art.385 pct.2 lit. d cod procedura penala,instanta va admite recursul declarat de inculpatul GAF împotriva Încheierii nr. 35 din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui, pe care o  va casa.

Rejudecând cauza ,în temeiul disp. art. 145  Cod procedura penala cu referire la art. 139 alin.1 si art. 136 alin.1 lit.c si alin.4 Cod procedura penala, se va înlocui masura arestarii preventive luata fata de inculpatul GAF  prin Încheierea nr. 35 din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea fara încuviintarea instantei,  prev de art.145  Cod pr. penala, pe o durata de 30 de zile, începând cu data de 06.09.2010 si pâna la data de 05.10.2010 inclusiv.

Conf. art.145  alin.1  cu ref  la  art.145 alin.1  ind.1 Cod pr. penala, pe  durata  masurii obligarii de a nu parasi  localitatea, inculpatul GAF, va trebui  sa respecte  urmatoarele  obligatii:

- sa se prezinte la  instanta  de judecata, la parchet sau la politie ori de  câte  ori  este chemat;

- sa se prezinte la  Politia municipiului Vaslui, jud.Vaslui, desemnat  ca organ de  supraveghere,  conform programului de  supraveghere întocmit de organul de politie  sau  ori de  câte  ori  este chemat;

- sa nu-si  schimbe  locuinta  fara încuviintarea instantei de  judecata;

- sa nu detina, sa nu poarte si  sa nu  foloseasca nici o categorie de arme;

- sa nu ia legatura cu  celelalte parti din dosar, respectiv învinuitii TN, AVC, CVV, MC, NA, NI, N C si CA,  sa nu se apropie de martorii din cauza si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect;

În baza art. 145  alin.2 ind. 2  Cod pr. penala, se va atrage atentia inculpatului ca, în caz de încalcare cu rea-credinta a obligatiilor ce îi revin, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive.

Copii de pe prezenta încheiere  vor  fi trimise organelor  aratate în art. 145 alin.2 ind.1  Cod pr. penala : Arestul I.P.J. Vaslui, inculpatului, Politiei municipiului Vaslui, Jandarmeriei Vaslui, Politiei comunitare Vaslui, organelor competente sa elibereze pasaportul si organelor de frontiera.

Se va dispune punerea de îndata în libertate a inculpatului GAF de sub puterea mandatului de arestare preventiva Nr. 45/U din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui, daca nu este retinut sau arestat în alte cauze.

Cheltuielile judiciare catre stat ,conform art.192 alin.3 cod procedura  penala ,vor ramâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite recursul declarat de inculpatul GAF, , cetatenie româna, ocupatie administrator SC Vaslui, în prezent aflat în Arestul I.P.J. Vaslui, împotriva Încheierii nr. 35 din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui, pe care o caseaza.

Rejudecând cauza:

În temeiul disp. art. 145  Cod procedura penala cu referire la art. 139 alin.1 si art. 136 alin.1 lit.c si alin.4 Cod procedura penala, înlocuieste masura arestarii preventive luata fata de inculpatul GAF  prin Încheierea nr. 35 din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea fara încuviintarea instantei,  prev de art.145  Cod pr. penala, pe o durata de 30 de zile, începînd cu data de 06.09.2010 si pâna la data de 05.10.2010 inclusiv.

Conf. art.145  alin.1  cu ref  la  art.145 alin.1  ind.1 Cod pr. penala, pe  durata masurii obligarii de a nu parasi  localitatea, inculpatul GAF, trebuie  sa respecte  urmatoarele  obligatii:

- sa se prezinte la  instanta  de judecata, la parchet sau la politie ori de  câte  ori  este chemat;

- sa se prezinte la  Politia municipiului Vaslui, jud.Vaslui, desemnat  ca organ de  supraveghere,  conform programului de  supraveghere întocmit de organul de politie  sau  ori de  câte  ori  este chemat;

- sa nu-si  schimbe  locuinta  fara încuviintarea instantei de  judecata;

- sa nu detina, sa nu poarte si  sa nu  foloseasca nici o categorie de arme;

- sa nu ia legatura cu  celelalte parti din dosar, respectiv învinuitii TN, AVC, CVV, MC, NA, NI, NC si CA,  sa nu se apropie de martorii din cauza si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect;

În baza art. 145  alin.2 ind. 2  Cod pr. penala, atrage atentia inculpatului ca, în caz de încalcare cu rea-credinta a obligatiilor ce îi revin, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive.

Copii de pe prezenta încheiere  vor  fi trimise organelor  aratate în art. 145 alin.2 ind.1  Cod pr. penala : Arestul I.P.J. Vaslui, inculpatului, Politiei municipiului Vaslui, Jandarmeriei Vaslui, Politiei comunitare Vaslui, organelor competente sa elibereze pasaportul si organelor de frontiera.

Dispune punerea de îndata în libertate a inculpatului GAF de sub puterea mandatului de arestare preventiva Nr. 45/U din 03.09.2010 a Judecatoriei Vaslui, daca nu este retinut sau arestat în alte cauze.

Cheltuielile judiciare în recurs ramân în sarcina statului.

Definitiva.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 06 septembrie 2010.

Cu opinia separata a d-nei judecator Balan Laura Monica care sustine ca se impune respingerea recursului, cu consecinta mentinerii masurii arestarii preventive

Presedinte, Judecatori, Grefier,

 S.E. O.R.N. cu opinie separata H.C. 

B.L.M.

Opinie separata,

 Examinând actele si lucrarile dosarului, apreciez ca recursul declarat de catre inculpatul Gentimir Alis Florentin împotriva încheierii nr. 35 din data de 3.09.2010 pronuntata de catre Judecatoria Vaslui în cauza înregistrata sub nr. 6057/333/ 2010, prin care s-a dispus arestarea sa preventiva pentru o durata de 29 de zile  este nefundat, impunându-se a fi respins ca atare, deoarece în cauza , sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 149 indice 1 Cod de procedura penala, referitoare la luarea masurii arestarii preventive fiind  indicii temeinicie, în întelesul prevederilor art. 143 Cpp,  ca recurentul a savârsit  faptele prevazute de legea penala retinute în sarcina sa prin rezolutia de începerea a urmarii penale si ordonanta de punere în miscare a actiunii penale, respectiv lovire si alte violente prev. de art. 180 al. 2 Cp si ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al.1 si 2 Cp, constând în aceea ca , la data de  18.08.2010, în jurul orelor 13,15, în jurul orelor 13:15, inculpatul însotit de învinuitii TN, AVC, CV V, MC, CA, NI, NA, NC s-au deplasat cu cinci autoturisme în parcarea blocului nr. 377 de pe strada Republicii din municipiul Vaslui, unde în dreptul scarii G, folosind bâte si alte obiecte contondente, i-au lovit pe numitii PCV si MC, care au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7 - 8 zile de îngrijiri medicale si, prin aceasta, au tulburat grav ordinea si linistea publica, stârnind indignarea cetatenilor, asa cum a retinut  instanta de fond , dar si instanta de recurs în opinia majoritara, dar fiind incidente si cazurile prev. de art. 148 lit. d si f Cpp .

Cum si în opinia s-a retinut existenta în cauza a indiciilor temeinice reglementate de prevederile art. 143 Cpc, nu vom  mai analiza acest aspect.

Pe de alta parte, în ceea ce priveste incidenta în speta a cazului prev. de art. 148 lit. d Cpp, constând în savârsirea cu intentie a unei noii infractiuni, apreciez ca, în mod corect instanta de fond a retinut aplicabilitatea în cauza a acestuia în conditiile în care  fapta de ultraj  contra bunelor moravuri si tulburarea a ordinii publice, pentru care s-a început urmarirea penala si s-a pus în miscare actiunea penala , savârsita  la data de 18.08.2010, a fost comisa dupa începerea urmaririi penale, la data de 7.06.2010, în cauza înregistrata sub nr. 1677/P/2010 pe rolul Parchetului de pe lânga Judecatoria Vaslui, împotriva recurentului, sub aspectul savârsirii infractiunii de complicitate la santaj prev. de art. 26 rap. la art. 194 Cp.

Apoi, retin ca , în speta, în ceea ce priveste infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice prev. de art.321 al.1 si 2 Cp, este incident si cazul prev. de art. 148 lit. f Cpp , în prezenta caruia poate fi dispusa arestarea preventiva a  inculpatului.

 Conform art. 148 alin. 1 litera f) Cod de procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 143 Cod de procedura penala si inculpatul a savârsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

În primul rând,  se constata  ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 2 este închisoarea de la 2 la 7 ani.

În concret , pericolul social pentru ordinea publica rezulta din  însusi pericolul social  al infractiunii retinute în sarcina recurentului, modalitatea concreta de savârsire a faptei fiind relevanta sub acesta spect.

Cum în speta  fapta de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al.1 si 2 Cp a fost comisa în timpul zilei, într-o zona  citadina intens populata, de mai multe persoane împreuna, persoane înarmate, prin instigarea la savârsirea de  fapte de violenta asupra celor doua parti vatamate, fara nici un fel de retinere în ceea ce priveste posibila interventie a organelor de politie, retinem ca lasarea în libertate a inculpatului GAF prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, în sensul ca prin cercetarea lui în stare de libertate, s-ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societatii civile, s-ar produce temere  ca justitia nu actioneaza suficient de ferm si poate astfel încuraja alte persoane sa comita fapte asemanatoare.

Nu este de neglijat nici faptul ca recurentul GAF , asa cum reiese din fisa de cazier judiciar a acestuia, a  fost condamnat anterior sub aspectul savârsirii unei alte infractiuni de lovire si alte violente.

Pentru toate aceste considerente învederez ca, în opinia mea , în speta, , sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 149 indice 1 Cod de procedura penala, referitoare la luarea masurii arestarii preventive a inculpatului GAF, încheierea recurata fiind legala si temeinica, impunându-se, ca o consecinta, respingerea recursului declarat de inculpat.

Judecator,

Balan Laura-Monica

Domenii speta

Spete similare