Actiune în raspundere patrimoniala C.T.P. Arad.
Prin sentinta civila nr. 845 din 20.03.2012 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 609/108/2012, a fost admisa actiunea civila formulata de reclamanta si a fost obligat pârâtul la plata catre reclamanta a sumei de 845 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs societatii.
În considerentele hotarârii, tribunalul a statuat ca, pârâtul fiind angajat al reclamantei, în functia de conducator auto, iar raportul juridic dintre parti este un raport de munca, fiindu-i aplicabile dispozitiile din Codul muncii, potrivit art. 254 alin. 1 din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor raspunderii contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor.
Astfel, principalele modalitati de stabilire si recuperare a prejudiciului produs angajatorului – atât în cazul raspunderii patrimoniale cât si a obligatiei de restituire – sunt învoiala partilor si actiunea în justitie. În acest sens, în situatia în care partile nu se înteleg, respectiv când salariatul nu recunoaste producerea pagubei ori nu este de acord cu valoarea acesteia, singura cale aflata la îndemâna angajatorului pagubit este aceea de a sesiza instanta competenta în vederea obligarii salariatului la repararea prejudiciului.
În conformitate cu art. 169 alin. 2 din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decât daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Instanta a constatat ca în urma controlului efectuat de societatea reclamanta, conform constatarilor din procesului verbal nr. 7877/29.08.2011, în luna august 2011 comisia numita de conducerea societatii a procedat la verificarea consumurilor normate de motorina la sectorul autobuze care a constatat ca la autobuzul pe care a lucrat pârâtul s-a depasit consumul normat cu 157,44 litri în luna iulie 2011, rezultând o valoare totala a prejudiciului de 845 lei, motiv pentru care comisia a propus recuperarea prejudiciului produs în functie de numarul de kilometri parcursi în luna respectiva de pârât datorat exploatarii nerationale a autovehiculului.
Mai mult, în timpul efectuarii verificarilor, comisia a solicitat nota explicativa pârâtului, dar acesta nu s-a prezentat la convocare.
S-a statuat ca prejudiciul invocat de reclamanta rezulta în mod cert dintr-un raport de munca. La momentul pretins al comiterii faptei prejudiciante, reclamanta avea calitatea de angajator, iar pârâtul pe cea de angajat, desfasurându-si activitatea în baza unui contract individual de munca.
Odata cu semnarea contractului de munca pârâtul a semnat atât fisa postului cât si regulamentul de ordine interioara al societatii, acte din care a luat la cunostinta despre atributiile, sarcinile, lucrarile si responsabilitatile pe care urma sa le aiba în cadrul societatii în functia de conducator auto, ca si de sanctiunile pe care urma sa le suporte în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzatoare a acestor sarcini.
Respectând principiul simetriei, art. 254 Codul Muncii reglementeaza raspunderea patrimoniala a salariatilor atunci când produc pagube angajatorului. Aceasta raspundere este conditionata de existenta raportului juridic de munca între salariatul raspunzator si angajatul pagubit, fiind o raspundere contractuala care are la baza vinovatia celui în cauza. Conditiile raspunderii sunt: calitatea de salariat, fapta ilicita si personala a salariatului savârsita în legatura cu munca, prejudiciul cauzat angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta si prejudiciu si vinovatia salariatului. Aceste conditii trebuie întrunite cumulativ, în lipsa uneia dintre aceste conditii, aceasta raspundere nu exista. În speta, s-a facut dovada calitatii de angajat al pârâtului, s-a constatat ca pârâtul a depasit consumul normat cu 157,44 litri în luna iulie 2011, rezultând o valoare a prejudiciului de 845 lei.
Ca atare s-a statuat ca sunt întrunite cumulativ conditiile raspunderii patrimoniale.
Tribunalul Mehedinți
Calitate procesuală pasivă – emitentul actului administrativ contestat de reclamant. Reîncadrarea funcţionarilor publici
Tribunalul Bistrița Năsăud
Premii prevăzute în contractele colective de muncă Lipsa de fonduri.
Tribunalul Bistrița Năsăud
Hotărâre a consiliului local de aprobare a contractului colectiv de muncă al personalului contractual din aparatul de specialitate al Primarului municipiului Bistriţa şi din serviciile publice de interes local privind unele drepturi salariale. Legali...
Curtea de Apel Constanța
Incadrarea in conditii speciale a orelor lucrate in alte compartimente si a orelor platite cu 75%.
Curtea de Apel Galați
Plata drepturilor salariale potrivit Legii nr. 304/2008, privind aprobarea OG nr. 17/2008 pentru modificarea OUG nr. 115/2004, privind salarizarea personalului din sistemul sanitar