Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.)

Dosar nr. 3038/109/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 457

Şedinţa publică de la 27 Octombrie 2011

Completul compus din:

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, în primă instanţă, cauza penală

privind pe inculpatul Ţ.G. , fiul lui  (...), născut la data de (...),  domiciliat în (...),

CNP (...), trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Argeş nr. 277/P/2011 pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 183 C.p.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică , au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile de fond asupra cauzei de faţă au avut loc la data de

13.10.2011 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face

parte integrantă din prezenta sentinţă penală.

INSTANŢA

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă  Tribunalul Argeş , a fost trimis în

judecată, în stare de arest  preventiv, inculpatul Ţ.G. , pentru săvârşirea infracţiunii

de lovituri cauzatoare de moarte, prev şi ped. de  art. 183 c.p.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut , în esenţă, următoarea situaţie de

fapt.

La data de 12.03.2011, în jurul  orelor 15,00, inculpatul, cu intenţie, a

aplicat victimei Ş.E. o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei,  care i-a 

determinat căderea şi lovirea cu capul de pardoseala din  materiale ceramice, 

producându-i  traumatism cranio -  cerebral acut forte, ce au condus în final la

decesul acesteia la data de 31.03.2011.

În cadrul cercetării judecătoreşti s-a luat declaraţie părţii civile Ş.R.R. , care

s-a constituit parte civilă cu suma de  500.000 Euro, reprezentând daune morale, au

fost audiaţi inculpatul , care a recunoscut şi regretat fapta şi martorii Gigîrtu Maria,

Frăţică Constantin, Stoica Margareta, Serban Nicolae, Grozea Gherghina şi Drăguţ

Viorel.

Coroborând probele administrate în cadrul cercetării judecătoreşti  cu cele

de la urmărirea penală, instanţa  a reţinut următoarea situaţie de  fapt:

Atât inculpatul, cât şi victima, locuiau în comuna Vedea, jud. Argeş,  fiind 

vecini şi într-o anume perioadă chiar prieteni, în  sensul că se ajutau reciproc.

După decesul soţiei inculpatului, între acesta şi victimă  au apărut unele

neînţelegeri legate de locul de  veci, însă aceste  disensiuni nu pot fi catalogate drept

un  motiv de  răzbunare, ci  mai degrabă, un  pretext de ceartă ori de câte ori

inculpatul  consuma în mod excesiv  băuturi alcoolice.

Legat de acest viciu, instanţa reţine că inculpatul era  cunoscut în comună 

ca un consumator frecvent de băuturi alcoolice, care, ajuns în stare avansată de 

ebrietate, devenea destul de violent, atât verbal, cât şi  fizic.

Aşa s-a întâmplat şi în ziua de 12.03.2011 când, beat fiind , inculpatul a

mers la domiciliul victimei, manifestându-se destul de violent verbal, aici a găsit-o

pe  mama victimei, respectiv martora  Grozea Gherghina, în vârstă de 86 ani, 

căruia i s-a adresat pe un ton ridicat, întrebând-o unde se află  fiica sa şi spunându-i-

se că nu este acasă, inculpatul a început să profere ameninţări atât la adresa victimei,

cât şi a familiei sale în general, afirmând „ o omor, vă pun foc la toţi”, după care a

plecat.

Ulterior, inculpatul l-a întâlnit  pe martorul Serban Nicolae, paznic la liceul

din comună, liceu ce se  află în vecinătatea  farmaciei pe care o deţinea  victima şi,

deşi nu se  cunoşteau, acesta l-a  abordat, întrebându-l cum de nu-l cunoaşte ,

pentru că el este „ Gigi Moldoveanu” şi, datorită stării avansate de  ebrietate, a-

nceput să plângă şi să-i spună martorului că i-a  murit soţia pentru că era bolnavă de

cancer, deşi victima , ca farmacist , îi dăduse asigurări că va  trăi.

Constatând starea în  care se află inculpatul,  martorul a insistat să plece şi,

în cele din urmă, în timp ce se îndepărta , inculpatul i-a spus acestuia, „ mă duc la

doamna Serban să o violez”, afirmaţie ce l-a determinat pe  martor să-l urmărească,

pentru a observa ce se întâmplă, deşi,  spune el , nu a dat crezare celor spuse.

La scurt timp, martorul a auzit strigătele de ajutor ale victimei şi a alergat

spre  farmacie.

În momentul în care a intrat în incinta farmaciei, a găsit-o pe victimă căzută

la podea , în  stare de inconştienţă, iar inculpatul  stătea lângă uşă şi spunea că nu i-a

făcut nimic.

 După ce a fost dat afară din farmacie şi până la  sosirea organelor de

poliţie, inculpatul nu a mai vorbit cu nimeni, ci doar spunea „ omoară-mă”.

Ulterior, audiat fiind de  organele de urmărire penală, inculpatul a declarat

că în momentul în care a intrat în farmacie, victima  era singură, a-nceput să ţipe la

ea, fapt ce a  generat o ceartă între cei doi  şi, în momentul în care victima  s-a

îndreptat  spre el pentru a-l  determina să iasă, acesta i-a  aplicat o lovitură cu mâna

peste faţă,  lovitură ce a condus  la dezechilibrarea şi căderea victimei pe podeaua

din gresie.

A mai declarat inculpatul că nu-şi aminteşte dacă în drum spre farmacie s-a

întâlnit cu cineva, pentru că era în stare avansată  de ebrietate, după ce consumase

un  litru de ţuică, iar când şi-a  revenit din beţie a constatat că era internat la spitalul

de psihiatrie „ Sf. Maria” din Vedea.

În urma  loviturii suferite, victima a reuşit să mai supravieţuiască până la

data de 31.03.2011, când a decedat.

Medicul legist a concluzionat  că „ moartea susnumitei a fost violentă, ea s-

a datorat unei atelectazii pulmonare, având locul de plecare craniocerebral în urma

unui TCC act forte ( fractură de  boltă craniană,  hemoragie subdurală, infiltrat 

sanghuin şi plagă  contuză, la nivelul  bazei superioare, produs prin lovire cu şi de 

corp dur. Între leziunile traumatice  cranio- cerebrale şi deces, există legătură

indirectă de cauzalitate.

Inculpatul a fost expertizat neuropsihic şi s-a concluzionat că acesta

prezintă  diagnosticul „ tulburare de personalitate de tip disociat. Abuziv etalonice.

Are discernământul păstrat în raport cu fapta  pentru care este cercetat”.

Aceasta fiind situaţia de fapt, instanţa constată, în drept , fapta inculpatului,

care, cu intenţie,  aplicând victimei o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei, i-a

determinat căderea şi lovirea  cu capul de pardoseala din materiale ceramice,

producându-i  traumatism cranio cerebral forte, ce a condus în  final la deces,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovituri sau  vătămări

cauzatoare de moarte, prev şi ped de art.183 C.p, pentru  care va fi condamnat la o

pedeapsă cu închisoarea.

Instanţa nu poate împărtăşi  punctul de vedere al părţii civile,  de

schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea de omor calificat  prev.de art.

175 alin.1 lit.a  C.p, motiv pentru care urmează a respinge această cerere, pentru

următoarele  considerente.

Inculpatul, în momentul săvârşirii faptei, se afla într-o avansată stare de

ebrietate,  cum de altfel, obişnuia să fie  deseori  şi nu s-a dovedit  că el  urmărea 

un scop anume.

Pe fondul neînţelegerilor ivite  de ceva timp între el şi victimă în ceea ce

privea locul de veci al  soţiei sale, al decesului acesteia, deşi pretindea el  că victima,

ca farmacist, îl  asigurase de salvarea  soţiei, precum  şi a unei presupuse  neplăţi a

muncilor executate de el în  gospodăria  victimei, inculpatul, beat fiind, a plecat în

căutarea ei pentru a-i cere socoteală.

Pe tot traseul parcurs, inculpatul a avut o poziţie  inconsecventă în

ameninţările făcute la adresa victimei, poziţie de altfel specifică persoanelor aflate în

stare avansată de ebrietate.

Astfel, faţă de mama victimei,  acesta a afirmat că , „ o omor” , dar şi că „

vă dau foc la toţi”, iar în  faţa martorului Serban Nicolae „ mă duc la doamna 

Serban că o violez”.

Rezultă , aşadar, că inculpatul nu urmărea ceva anume, nu a  premeditat, nu

s-a pregătit  în mod expres în ideea  săvârşirii vreuneia din cele trei fapte exprimate:

omor,  viol , ori incendiere.

Chiar dacă martora Grozea  Gherghina a declarat că a auzit de la unele

persoane rămase  neidentificate că inculpatul avea două cuţite în buzunar , nu s-a

făcut dovada nici a existenţei lor şi nici  a folosirii lor asupra victimei.

Nu s-a făcut cu nimic dovada nici că a încercat să o  violeze pe victimă, dar

nici că a intenţionat să dea foc la ceva sau cuiva.

Faţă de aceste considerente , instanţa apreciază afirmaţiile făcute de

inculpat ca total neserioase şi incapabile a produce temerea realizării lor, acestea

neavând nici un suport material  care să conducă la convingerea că inculpatul

intenţiona să le consume.

Aceste  afirmaţii ale inculpatului au fost la fel de „ convingătoare” ca şi

aceea potrivit căreia „ a murit soţia de cancer, deşi victima Serban Elena , ca

farmacist, îi dăduse asigurare că nu va muri”.

Concluzionând, instanţa apreciază că nici din mijloacele de  probă

administrate şi nici din modul de  acţionare al inculpatului nu  a rezultat că acesta a

intenţionat să o omoare pe victimă.

Faţă de aceste considerente,  urmează a se respinge cererea de  schimbare a

încadrării juridice  a faptei formulată de inculpat, prin apărător.

În ceea ce priveşte aplicarea şi individualizarea pedepsei, instanţa va avea în

vedere atât gradul de pericol social  al  infracţiunii şi persoana inculpatului, care a

mai fost sancţionat, pentru fapte de violenţă, dar şi poziţia sinceră a acestuia, care a 

recunoscut  şi regretat fapta, fără a solicita  însă, aplicarea disp.art.320/1 C.p.p, şi

faptul că este  infractor primar.

Pedeapsa cu închisoarea ce se va aplica inculpatului, urmează a se executa

în condiţiile  art. 57, 71 c.p. cu aplic. art. 64 lit.a teza a II a  şi lit. b C.p.

În baza art. 350 C.p.p se va menţine starea de arest a inculpatului şi,

potrivit art.88 C.p, se  vor deduce reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de

01.04.2011,  la zi.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa o apreciază ca admisibilă în

parte.

Fiica victimei,  Ş.R.R. , s-a  constituit parte civilă cu suma de 500.000 Euro, 

reprezentând daune  morale, iar  inculpatul a fost de acord cu plata unor daune

morale, dar într-un cuantum  mult mai redus, avându-se în  vedere posibilitatea sale

materiale destul de modeste.

Într-adevăr , partea civilă este singurul  membru al familiei sale  rămas în

viaţă, după ce  mai înainte şi-a pierdut fratele  şi pe tatăl său, iar aceste întâmplări

total nefericite sporiseră afecţiunea  reciprocă dintre fiică şi mamă.

Pierderea suferită de partea civilă  prin moartea mamei sale  nu din cauze

naturale, ci provocată de fapta inculpatului, constituie o traumă psihică de neevaluat

care se compune atât din durerea pierderii fiinţei celui mai dragi – mama, dar şi din

revolta faţă de cel ce a  grăbit acest  deznodământ.

Este adevărat că este greu de suportat pierderea  mamei, mai ales atunci 

când este provocată de  o terţă persoană, şi cu atât mai  mult în cazul părţii civile,

căreia mama îi rămăsese  singurul sprijin moral.

În plus, instanţa nu trebuie să nesocotească  nici faptul că partea  civilă

trebuie să se îngrijească şi de bunica maternă care locuia împreună cu  victima şi

astfel să aprecieze că  suferinţa psihică este sporită şi de eforturile de susţinere

morală a acesteia din urmă.

Totuşi, la evaluarea cuantumului daunelor morale, pe lângă  trăirile

sufleteşti ale părţii civile,  pierderile spirituale şi morale suferite prin dispariţia fiinţei

dragi, trebuie avute în vedere şi posibilităţile pecuniare ale inculpatului  şi asta,

tocmai în ideea  materializării despăgubirilor solicitate.

O evaluare în bani a traumei suferite prin pierderea mamei este imposibilă

şi tocmai de aceea , o sumă oricât de mare ar fi,  pare insuficientă.

Prin acordarea unei sume de bani care să reprezinte daune morale, se

urmăreşte , de fapt, realizarea unei oarecare  alinări , care să cuprindă atât satisfacţia

de înfăptuire a dreptăţii, cât şi cinstirea memoriei fiinţei  pierdute şi de ce nu , şi

posibilitatea  înfăptuirii unor acte  lăudabile pentru şi în numele victimei.

În raport de toate aceste considerente, instanţa apreciază că suma de

250.000 Euro este şi echitabilă şi posibil de achitat, motiv pentru care , urmează ca

în baza art.14 C.p.p, rap.la  art.998, 999  C.civil să se admită în parte acţiunea civilă

şi să fie obligat inculpatul la plata acesteia către partea civilă.

Va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat şi onorariu avocat

oficiu, potrivit art.192 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

În baza art.183 Cod penal, condamnă pe inculpatul Ţ.G. , fiul lui  (...),

născut la data de (...),  domiciliat în (...), CNP (...), la 8 ani închisoare cu executare în

condiţiile art.57,71 Cod penal, cu aplicarea art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

În baza art.350 Cod pr.penală menţine starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 Cod penal deduce reţinerea şi arestul preventiv, începând

cu data de 1 aprilie 2011, la zi.

Admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpat la plata sumei de

250.000 Euro, cu titlu de daune morale, către partea civilă Ş.R.R. .

Obligă pe inculpat la 2300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300 lei

reprezentând onorariu avocat oficiu conform împuternicirilor avocaţiale nr.

2700/20.06.2011 şi 2701/20.06.2011 se avansează din fondurile MJ.

Cu apel.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27.10.2011, la Tribunalul Argeş-Secţia

Penală.

1

Domenii speta

Spete similare