Prin sentinta penala nr.821/22.09.2008 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr.16907/212/2007 a fost admisa plângerea petentului C.C. împotriva rezolutiei Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta nr.2561/P/2005, în temeiul art.2781 alin.8 lit.b Cod de procedura penala.
A fost desfiintata rezolutia nr.2561/P/2005 data de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta, mentinuta prin rezolutia nr. 1145/II/2/2007 a prim procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, prin care s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de I.I. si P.M.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 248 Cod penal si s-a dispus trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmaririi penale, cu efectuarea urmatoarelor activitati:
- întocmirea unui raport de expertiza, prin care sa se procedeze la evaluarea terenurilor a caror vânzare s-a facut în urma expertizelor întocmite de catre N.D., pentru a se stabili în concret valoarea de circulatie a acestora la data înstrainarii;
- audierea petentului C.D.S., pentru a lamuri în concret obiectul plângerii si faptele reclamate de acesta;
- audierea numitului B.S. raportat la faptele reclamate;
- administrarea oricaror alte probe pentru justa solutionare a cauzei, în vederea aflarii adevarului.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 15.10.2007 a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr.16907/212/2007 plângerea petentului C.C. împotriva rezolutiei nr. 2561/P/2005 din 07.05.2005 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, prin care s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de I.I. si P.M.O., petentul considerând ca rezolutia procurorului este netemeinica si nelegala.
Plangerea a fost motivata prin aceea ca cercetarea prealabila în dosarul nr. 2561/P/2005 a fost efectuata în mod defectuos, evaziv si sumar, fara a duce la o justa solutionare a cauzei si la aflarea adevarului, pentru ca în baza expertizelor tehnice imobiliare întocmite ilegal si neoficial terenurile proprietatea comunei Agigea au fost subevaluate si vândute la preturi derizorii, comuna fiind pagubita cu sume de peste zece milioane de euro.
Prin rezolutia nr.2561/P/2005 din data de 07.05.2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, mentinuta prin Rezolutia nr. 1145/II/2/2007 a prim procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, a fost confirmata propunerea organelor de politie de neîncepere a urmaririi penale fata de numitii I.I. si P.O. sub aspectul savârsirii infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevazuta de art.248 Cod penal, întrucât aspectele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infractiuni.
Examinând actele si lucrarile dosarului, prima instanta a constatat ca sunt întemeiate criticile aduse de catre petentul C.C., cercetarea prealabila în dosarul nr. 2561/P/2005 fiind efectuata în mod defectuos, evaziv, sumar si incomplet, fara a duce la o justa solutionare a cauzei.
Astfel, analizând rezolutia nr. 2561/P/2005 din data de 07.05.2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, instanta constata ca desi procurorul era învestit cu solutionarea unui numar de patru plângeri formulate de numitii C.C., B.S., C.D.S. si P.C., acesta s-a pronuntat numai asupra a trei dintre ele, respectiv cele formulate de catre C.C., C.D.S. si P.C., astfel ca a omis a se pronunta asupra plângerii numitului B.S..
Sub aspectul situatiei de fapt, instanta retine ca prin plângerea formulata petentul C.C. reclama faptul ca între anii 2002 - 2004, I.I., primar al comunei Agigea, a indus în eroare Consiliul Local prezentând în plenul sedintelor de consiliu rapoarte de expertiza tehnica a unor terenuri întocmite de catre expertul ing. N.D., fara sa existe un contract de prestari servicii încheiat între comuna Agigea si expert, angajarea expertului nefiind facuta în baza unei licitatii publice, pretul terenurilor fiind subevaluat, asa încât solicita a se lua masuri legale pentru tragerea la raspundere a celor vinovati de înstrainarea terenurilor.
În cauza a fost audiat faptuitorul I.I., care a declarat ca aceste expertize au adus economii în bugetul comunei prin neplata lor, iar în efectuarea expertizelor au fost utilizate formulare de calcul care nu pot fi ocolite de nici un expert tehnic.
Expertul N.D. a declarat ca a întocmit expertizele la solicitarea cunostintei sale I.I., nu a primit nici o suma de bani ori alte foloase pentru acest serviciu si apreciaza ca expertizele au fost corect întocmite.
Au fost audiati angajati ai Primariei, care au confirmat ca pretul stabilit de expertizele efectuate de expertul N.D. au fost folosite si prezentate în cadrul sedintelor în care au fost luate hotarârile Consiliului Local.
În legatura cu plângerea petentului C.C., instanta apreciaza ca pentru clarificarea aspectelor semnalate de acesta, se impune efectuarea unui raport de expertiza prin care sa se procedeze la evaluarea terenurilor a caror vânzare s-a facut în urma expertizelor întocmite de catre N.D., pentru a se stabili în concret valoarea de circulatie a acestora la data înstrainarii, singura modalitate care în mod cert poate sa conduca la justa solutionare a cauzei sub aspectele învederate, declaratiile numitilor I.I. si N.D., direct interesati în cauza, precum si ale angajatilor Primariei fiind simple aprecieri personale, nefiind relevante în cauza.
La data de 08.12.2005 a fost înregistrata pe rolul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, plângerea numitului B.S., prin care a solicitat sa se ia toate masurile legale împotriva lui Ionita Ion, care a dat dovada de nepasare fata de cererile adresate si la care avea obligatia sa raspunda în temeiul art.1 si 5 din Legea 29/1990, considerând ca faptuitorul a savârsit infractiunile prev. de art. 246 si art. 249 Cod penal.
Instanta constata faptul ca desi prin referatul întocmit de Inspectoratul de Politie al Jud. Constanta - Serviciul de Investigare a Fraudelor se retine ca aspectele sesizate de numitul B.S. sunt fara conotatie penala, fiind facute pe fondul unor reclamatii continue la adresa primarului si a numitului S.M., administratorul S.C. Auto Rapid S.R.L., aspecte care au fost solutionate în dosarul penal cu nr. 2950/P/2007, procurorul din cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta nu s-a pronuntat asupra acestei plângeri prin Rezolutia nr. 2561/P/2005.
La data de 04.04.2006 a fost înregistrata pe rolul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta plângerea numitului C.D.S. împotriva numitilor I.I. si P.M.O., cu privire la împrejurarea ca, în exercitarea functiilor lor, acestia au emis autorizatii cu încalcarea Legii nr. 50/1991, în sensul ca lipsea avizul Consiliului Judetean Constanta, solicitând a se efectua cercetari fata de cei vinovati pentru infractiunile de fals, uz de fals, înselaciune si abuz în serviciu în forma calificata.
Din analiza rezolutiei procurorului, instanta constata ca a fost analizata plângerea numitului C.D.S. împotriva numitilor I.I. si P.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 248 Cod penal, desi acesta a formulat plângere si pentru savârsirea de catre cei doi a infractiunilor de fals, uz de fals si înselaciune, si din nici un act din dosarul de urmarire penala nu rezulta ca au fost avute în vedere aceste infractiuni, ca s-au facut cercetari pentru aceste infractiuni sau au fost disjunse de prezenta cauza.
La data de 09.01.2006 a fost înregistrata pe rolul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta plângerea numitului P.C., acesta sesizând faptul ca I.I., în calitate de primar al Comunei Agigea, cu rea credinta, nu aduce la îndeplinire hotarârile Consiliului Local Agigea nr.25 din 12.05.2005, privind constructia unei gradinite noi în comuna Agigea si nr.26 din 12.05.2005, privind constructia unei scoli noi pentru învatamântul primar în localitatea Lazu, comuna Agigea, aducând grave prejudicii, deoarece îngreuneaza desfasurarea activitatilor specifice învatamântului prescolar si primar.
Cercetarile penale s-au redus numai la audierea asupra acestor aspecte a numitului I.I., care a afirmat ca hotarârile nu pot fi puse în aplicare întrucât Consiliul Local nu a alocat terenul necesar pentru constructii, iar studiile arata ca numarul copiilor este stabil, existând o unitate scoala nefolosita, organele de cercetare penala neefectuând nici un fel de verificari în legatura cu aspectele sesizate.
Având în vedere faptul ca prin Ordonantele nr.20957, 23541, 3058, 3093 din 18.08.2006 s-a dispus conexarea dosarelor penale nr.168/P/2006, 13/P/2006, 10939/P/2005 si 2561/P/2005 ale Parchetelor de pe lânga Judecatoria Constanta, constatându-se ca între acestea exista o strânsa legatura si se impune reunirea lor pentru o mai buna înfaptuire a justitiei, se apreciaza ca organele de cercetare penala aveau obligatia sa administreze toate probele necesare pentru justa solutionare a cauzei, iar procurorul avea obligatia sa se pronunte pe toate cele patru plângeri si sa le analizeze sub toate aspectele sesizate.
Instanta considera, asadar, ca este necesar a se proceda la audierea numitului C.D.S. pentru a lamuri în concret obiectul plângerii si faptele reclamate de acesta, având în vedere ca a solicitat a se efectua cercetari fata de I.I. si P.M.O. pentru infractiunile de fals, uz de fals, înselaciune si abuz în serviciu în forma calificata, la audierea numitului B.S. raportat la faptele reclamate.
Împotriva acestei sentinte penale au declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta si intimatul faptuitor P.M.O., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea recursului Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta se sustine ca instanta de fond a fost investitia numai cu controlul temeiniciei si legalitatii rezolutiei procurorului raportat la plângerea numitului C.C., privind savârsirea infractiunii prev.de art.248 Cod penal de catre faptuitorii I.I. si P.M.O.
Prin urmare, fata de limitele investirii, controlul primei instante se limita numai la actele premergatoare referitoare la infractiunea sesizata.
Pe fondul cauzei, prin ambele recursuri declarate se arata ca solutia procurorului este legala si temeinica, întrucât din cercetarile efectuate nu rezulta producerea unei tulburari însemnate bunului mers al Primariei Agigea sau a unui prejudiciu în dauna acesteia, sub forma infractiunii de abuz în serviciu.
Mai exact, reluarea cercetarilor nu s-ar impune, întrucât raportul de expertiza tehnica imobiliara nu a fost contestat, din cercetari nu a rezultat faptul ca sumele stabilite prin expertiza nu ar fi reale, iar avizul Consiliului Judetean nu era necesar decât în cazul primariilor care nu au structuri specializate proprii, astfel cum prevede art.18 din Ordinul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr.1430/2005.
Analizând actele si lucrarile dosarului, examinând legalitatea si temeinicia sentintei penale atacate, tribunalul constata recursul a fi întemeiat, însa pentru alte considerente decât evocate mai sus.
Potrivit art.2781 Cod de procedura penala, împotriva solutiilor de netrimitere în judecata adoptate de catre procuror, persoana interesata poate face plângere la instanta competenta, dupa respingerea plângerii facute conform art.275-277, în termen de 20 de zile de la comunicarea de catre procuror a modului de rezolvare.
Din coroborarea alin.1 si 2 ale art. 2781 Cod procedura penala se poate observa ca în situatia în care prim procurorul parchetului nu a solutionat plângerea în termenul de 20 de zile instituit în art. 277 Cod procedura penala, petentul se poate adresa instantei în termen de 20 zile, care curge de la expirarea termenului de 20 zile.
În cazul de fata, petentul C.C. s-a adresat cu plângere prim procurorului Parchetului de pa lânga Judecatoria Constanta la data de 19.06.2008, astfel cum rezulta din înscrisul aflat la fila 27 din dosarul instantei de recurs, iar ulterior, fara a da posibilitatea procurorului competent de a se pronunta în termenul de 20 de zile, acesta s-a adresat cu plângere Judecatoriei Constanta la data de 04.07.2007.
Desi cunostea ca procedura prelabila nu fusese parcursa, petentul a ramas în pasivitate, dosarul fiind scos de pe rolul Judecatoriei Constanta abia la data de 12.09.2008, dupa ce cauza înregistrase mai multe amânari, unele la cererea petentului.
Într-o atare situatie, petentul trebuia ca la expirarea termenului initial de 20 de zile în care prim procurorul parchetului avea obligatia de se pronunta asupra plângerii sa se adreseze instantei, însa nu a facut acest lucru decât la data de 15.10.2008, dupa expirarea termenului de 20 de zile calculat ulterior scoaterii cauzei de pe rol.
Desi în acest ultim caz termenul prevazut de art.2781 Cod de procedura penala a fost respectat, nu se poate face abstractie de faptul ca petentul si-a exercitat dreptul procesual de a investi instanta competenta cu depasirea termenului initial, întrucât cunostea ca procedura prealabila nu fusese parcursa, iar plângerea initiala era prematura.
Potrivit art.185 Cod procedura penala, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen. Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual conform textului mentionat, conduce la pierderea acestuia.
Aceasta solutie este în acord si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, care prin decizia nr. 904/16.10.2007 a retinut ca prevederile legale prevazute de art.2781 alin.2 Cod procedura penala reprezinta o concretizare a normelor constitutionale ce consacra liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectarii exigentei termenului rezonabil, impusa de dispozitiile art.21 alin.3 din Constitutie.
O solutie contrara ar da nastere arbitrariului si ar crea premiza ca, o persoana care nu a respectat termenul special reglementat de lege pentru formularea plângerii - fie la prim-procuror, fie la instanta, sa obtina analizarea temeiniciei plângerii sale, desi nu a respectat prevederile legale care îi confera acest drept.
În acest fel, persoana care îsi exercita în mod abuziv dreptul la petitie ar fi încurajata la asemenea conduita si pe viitor, iar dispozitiile ce reglementeaza termenele din art. 278 si art. 2781 Cod procedura penala ar fi lipsite de finalitate si de eficienta.
Constatând, asadar, ca termenul prevazut de art.2781 Cod de procedura penala nu a fost respectat, instanta urmeaza a admite recursurile, în temeiul art.38515 pct.1 lit.d Cod de procedura penala, a casa sentinta atacata, iar ca efect al rejudecarii va respinge ca tardiva plângerea.
Va înlatura din sentinta recurata dispozitiile de trimitere a cauzei la procuror în vederea începerii urmaririi penale.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedura penala, va obliga petentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat.
1
Judecătoria Pitești
plângere contravenţională
Judecătoria Onești
Plângere rezolutie procuror
Judecătoria Vălenii de Munte
PLANGERE CONTRAVENTIONALA
Judecătoria Brezoi
-plângere contravenţională-
Judecătoria Câmpina
Schimbarea Temeiului De Drept Al Solutiei De Scoatere De Sub Urmarire Penala