Instanta de judecata poate respinge administrarea unei probe, având însa obligatia de a explica ratiunea respingerii, aceasta cerinta având drept scop garantarea dreptului partii la un proces echitabil, protejat de CEDO prin art. 6 alin 1.
Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie examinata în mod echitabil, trebuie înteleasa în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurând egalitatea deplina a partilor în proces.
Dreptul la aparare are în dreptul românesc si valoare de principiu constitutional, tinând seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca dreptul la aparare este garantat.
Decizia civila nr. 359/R din 04.05.2011
Prin sentinta civila nr. 2494 din 07.09.2010, Judecatoria Sighetu Mar¬ma¬tiei admite actiunea civila înaintata de reclamantul V. V., îm¬po¬tri¬va pârâtei T. I. si respinge cererea reconventionala a pârâtei si cererea de interventie a intervenientilor V. P. si V. M. si în con¬se¬cin¬ta:
- constata ca sub durata casatorie, partile au dobândit o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bucatarie de vara de 5/5 pe ace¬la¬si aliniament si toate sub aceleasi acoperis - construite pe terenul recla¬man¬tu¬lui, teren mostenit conform certificatului de mostenitor 100 - mostenit dupa un fra¬te decedat V. I.
- 1/2 parte din casa veche din lemn com¬pu¬sa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;
- suma de 1443,31 RON lei reactualizata;
Dispune partajarea bunurilor dobândite sub durata casatoriei în sensul a¬tri¬buirii:
În lotul reclamantului:
- o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bu¬ca¬ta¬ri¬e de vara de 5/5 pe acelasi aliniament si toate sub aceleasi acoperis
- 1/2 parte din casa veche com¬pu¬sa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;
- plateste pârâtei sulta în cuantum de 13.515 lei .
În lotul pârâtei:
- suma de 1443,31 lei reactualizata
- primeste sulta de la reclamant suma de 13.515 lei .
Dispune evacuarea pârâtei din casa veche.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre judecatoria a retinut ca, re¬cla¬man¬tul si pârâta au fost casatoriti, însa prin sentinta civila nr. 812¬/2007 s-a desfacut casatoria între parti.
Bunurile au fost dovedite cu certificatul fiscal emis de Primaria Ocna Su¬gatag de unde rezulta ca reclamantul figureaza în evidentele fiscale cu casa de locuit, anexe si teren de constructii.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar o adeverinta de unde re¬zul¬ta ca a fost angajat în munca în perioada 1972-1997.
Cu privire la existenta unor sume de bani cu regim de bun comun, con¬sti¬tuit în depozit CEC , a fost depus o adresa din partea CEC Bank de unde re¬zul¬ta ca la data de 7 aprilie 2005 a existat pe numele reclamantului un depozit în cuantum de 12.800.000 RON, dar care a fost lichidat la data de 22.05.2007 de câtre pârâta care era împuternicita, ocazie cu care aceasta a ridicat suma de 1443,31 lei reprezentând debitul si dobânzile aferente .
Conform documentatiei de construire, respectiv memoriu justificat de¬pus de catre reclamant si întocmit în anul 1994, rezulta ca el, a solicitat întocmirea documentatie pentru realizarea de anexe gospodaresti, magazie, sura si grajd si nu intervenientii asa cum se sus¬¬tine în cererea reconventionala si cererea de interventie.
Terenul pe care este ridicata casa în litigiu a fost dobândit de re¬cla¬mant cu titlu de mostenire dupa fratele sau decedat în anul 1995, conform cer¬ti¬fi¬catul de mostenitor nr. 100 din 3 aprilie 1995, mostenitorii de¬func¬tu¬lui fiind re¬clamantul si sora sa T. M. în calitate de frati.
De asemenea în masa succesorala dupa V. I. a fost cuprinsa si ca¬sa din care reclamantului i-a revenit cota de 1/2 parte.
Cealalta cota de 1/2 parte din aceasta casa a fost vânduta de comos¬te¬ni¬¬toare, T.M. ,pârâtei la data de 14.09.1995, în baza înscrisului sub se¬mna¬¬tura privata, data la care partile erau casatorite.
Desi se sustine de catre pârâta si intervenienti ca, anexele gospo¬da¬res¬ti au fost realizate de catre intervenienti, care sunt fiul si nora partilor în cota de 1/2 parte pentru fiecare din familii, din probele administrate nu rezulta data e¬fec¬¬tiva a realizari acestor anexe pentru a se stabili ca la acea data in¬ter¬ve¬ni¬en¬tii erau casatoriti, nefiind dovedite nici data casatoriei acestora sau daca la acea data cei doi intervenienti realizau venituri, sau erau persoane majore cu ca¬¬pacitate deplina de exercitiu si folosinta, motiv pentru care instanta va res¬pin¬ge cererea reconventionala ca neîntemeiata.
În ceea ce priveste solicitarea de a se constata ca cota de 1/2 parte din ca¬¬sa este bunul propriu al pârâtei cu titlu de cumparare prin vânzarea unui alt bun propriu, instanta considera ca acest fapt nu s-a dovedit, iar aceasta cota fiind dobândita cu titlu de cumparare în timpul casatoriei urmeaza principiul pre¬¬zumtiei de bun comun.
De altfel practica judiciara în materie, constant a aratat ca dobândirea unui bun prin vânzarea unui bun propriu al unuia dintre soti, nu confera bu¬nu¬lui cumparat regim de bun propriu, ci de bun comun, dobândit în timpul ca¬sa¬to¬ri¬ei, aceasta deoarece bunurile comune ale sotilor se analizeaza în totalitatea lor, întreaga masa a bunurilor comune si nu individual fiecare bun.
Într-o astfel de situatie daca este dovedita, sotul care a înstrainat un bun propriu poate beneficia doar de o contributie mai mare la dobândirea ma¬sei bunurilor comune.
Nici o astfel de prezumtie nu poate opera în cazul de fata deoarece re¬cla¬mantul este acela care a dovedit ca a avut venituri din munca cu care a con¬tri¬buit la dobândirea bunurilor comune.
Din declaratiile martorilor audiati în cauza rezulta ca anexele gos¬po¬da¬res¬ti au fost construite de catre reclamant si pârâta, iar bunurile figureaza în e¬vi¬¬dentele fiscale pe numele reclamantului.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal au declarat recurs pârâta si in¬tervenientii.
În motivarea recursului pârâta sustine ca, valorile stabilite prin ex¬per¬ti¬za efectuata în cauza sunt foarte mici, fata de valoarea reala a imobilelor su¬pu¬se partajului motiv pentru care doreste sa se efectueze o contraexpertiza. Se re¬iau apoi problemele de fond , în sensul ca se sustine ca ½ parte din casa a fost a¬¬chizitionata doar de recurenta, cu banii proveniti prin vânzarea unei gradini pri¬¬¬mita de la parinti, iar pentru materiale înglobate în grajd si bucatarie a cedat de asemenea un teren mostenit, în favoarea numitului Pop Ioan. Prin precizarile ul¬teriore facute de recurenti se sustine ca modalitatea de partaj la care a recurs in¬stanta de fond este inechitabila. Instanta avea datoria de a încerca partajarea în natura, sau trebuia sa tina cont de parerea exprimata de reclamant, în sensul ca nu se opune oricarei variante si nu se opune ca pârâtei sa-i ramâna casa în în¬tregime, ori instanta a atribuit întregul imobil reclamantului, dându-i acestuia mai mult decât a solicitat acesta.
Prin întâmpinarea depusa, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotarârii judecatoriei.
Recursul nu a fost motivat în drept la momentul declararii acestuia.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a retinut urmatoarele: dupa co¬mu¬ni¬ca¬rea lucrarii de expertiza efectuata la nivelul instantei de fond, pârâta si in¬ter¬ve¬nien¬tii au aratat ca nu accepta lucrarea efectuata motivat de faptul ca valorile sta¬bilite de expert sunt prea mici comparativ cu valorile reale a bunurilor su¬pu¬se evaluarii si au solicitat efectuarea unei noi expertize, a carei contravaloare se obligau sa o suporte. În încheierea de sedinta din data de 24.08.2010, in¬stan¬ta consemneaza ca nu se impune efectuarea unei noi expertize si respinge ce¬re¬rea în probatiune, considera lamurita cauza si trece la solutionarea ei.
Este adevarat ca instanta de judecata poate respinge administrarea unei pro¬be, având însa obligatia de a explica ratiunea respingerii, aceasta cerinta a¬vând drept scop garantarea dreptului partii la un proces echitabil, protejat de CEDO prin art. 6 alin 1.
Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie exa¬mi¬na¬ta în mod echitabil, trebuie înteleasa în sensul de a se asigura respectarea prin¬ci¬piilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contra¬dic¬to¬ri¬a¬li¬ta¬tii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurând egalitatea deplina a par¬ti¬lor în proces.
Dreptul la aparare are în dreptul românesc si valoare de principiu con¬sti¬tutional, tinând seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca drep¬tul la aparare este garantat.
Apreciind ca în cauza dreptul la aparare al recurentilor a fost încalcat, iar lucrarea de expertiza solicitata este pertinenta, în considerarea celor a¬ra¬ta¬te, având în vedere ca aceasta proba nu poate fi administrata în recurs, se a¬pre¬ci¬aza ca în cauza sunt incidente dispozitiile art. 312 pct. 3 si 5 Cod procedura ci¬vila, urmând a se admite recursul a se casa hotarârea si a se trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Tribunalul Vrancea
Drept civil- revendicare şi grăniţuire
Curtea de Apel Timișoara
Puterea de lucru judecat invocată în susţinerea pretenţiilor formulate prin cererea de chemare în judecată. Admisibilitate. Netemeinicia confuziei puterii de lucru judecat cu autoritatea de lucru judecat
Curtea de Apel Ploiești
Nulitate absolută contract de împrumut cu o valoare ce depăşeşte suma de 100.000 lei. Calea de atac incidentă raportat la disp.art.2821 Cod pr. civilă.
Curtea de Apel Târgu Mureș
Calitatea de persoane îndreptăţite în sensul art. 504 Cod procedură penală pentru a promova acţiune în repararea prejudiciului suferit în urma condamnării în baza unei erori judiciare
Curtea de Apel Târgu Mureș
Recurs. Neagravarea situaţiei în propria cale de atac