Nerealizarea efectivă a cercetării judecătoreşti prin neadministrarea niciunei probe în faţa instanţei. Judecată formală. Consecinţă – casarea hotăririi şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Decizie 61R din 22.02.2012


Prin sentinta penala nr. 63 din 26 mai 2011 pronuntata în dosarul nr. 228/319/2011 Judecatoria Tg. Lapus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, a achitat pe inculpatul P.G.D. pentru savârsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art.  192 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art.180 alin.2 Cod penal, a condamnat pe inculpatul P.G.D, pentru savârsirea a3 infractiunii de lovirea sau alte violente, la cate 1.000 lei amenda penala pentru fiecare fapta iar

În temeiul art. 217 alin. 1 Cod penal, ,  a condamnat pe inculpatul P.G.D, pentru savârsirea infractiunii de distrugere, la 600 lei amenda penala.

În temeiul art. 33 lit. a si art. 34 lit. c Cod penal a contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea mai grea de 1.000 lei amenda penala si l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 250 lei în favoarea  partii civle M.L. cu titlu de despagubiri civile.

Pentru a hotarî în acest sens instanta de fond a retinut ca în data de 02.05.2010, în jurul orelor 13:00, inculpatul P.G.D s-a deplasat la locuinta partii vatamate M.L., în comuna Copalnic Manastur, sat Fauresti, jud. Maramures, unde se aflau sotia sa P.G., de care se despartise în fapt în anul 2008 si copilul lor P.E.G., în vârsta de 2 ani. Acesta a luat copilul fara acordul mamei si a plecat cu autoturismul personal, iar în jurul orelor 18:00 s-a întors.

Între partile vatamate, respectiv P.G., sotia inculpatului, M.L., mama acesteia si M.V.L., pe de-o parte, si inculpatul P.G.D., pe de alta parte, a izbucnit un conflict verbal legat de faptul ca acesta din urma a luat copilul fara acordul lor.

Partea vatamata M.L. i-a cerut inculpatului sa paraseasca locuinta însa acesta a fost de acord sa plece doar împreuna cu minorul P.E.G. pe care l-a luat în brate, încercând apoi sa deschida usa.

În acel moment, partea vatamata M.V.L., cumnata inculpatului, a încercat sa îl opreasca, moment în care inculpatul i-a aplicat o lovitura cu pumnul peste fata. Tot în aceste împrejurari, inculpatul a smuls din mâna partii vatamate M.L. un telefon mobil cu care intentiona sa sune la politie, pe care l-a aruncat pe pardoseala, acesta distrugându-se, si a spart un geam de la usa de la intrare. Dupa ce a iesit în curtea locuintei, inculpatul a fost oprit de partea vatamata  P.G. care i-a luat copilul din brate, motiv pentru care inculpatul a împins-o pâna a cazut la pamânt, dupa care i-a aplicat o lovitura cu pumnul în zona fetei, cauzându-i suferinte fizice. Întrucât a intervenit si partea vatamata M.L. inculpatul a trântit-o si pe ea la pamânt si i-a aplicat si acesteia lovituri cu pumnul în  zona fetei.

În urma loviturilor primite, partea vatamata M.L. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 de zile de îngrijiri medicale, iar partea vatamata M.V.L. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 4-5 de zile de îngrijiri medicale.

Prejudiciul cauzat de inculpat a fost de 250 lei, suma cu care partea vatamata M.L.a aratat ca se constituie parte civila în cauza.

Aceasta stare de fapt este recunoscuta doar partial de catre inculpat în declaratiile date în faza de urmarire penala si se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba enuntate mai sus respectiv cu declaratiile partilor vatamate si cu certificatele medico-legale nr.366/4.05.2010 si nr.367/4.05.2010 emise de Serviciul Medico – Legal Judetean Baia Mare (filele 24 si 25 din dosarul de urmarire penala).

Împotriva aceste sentinte a declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg. Lapus, criticând hotarârea de fond ca fiind netemeinica si solicitând desfiintarea sentintei si pronuntarea unei noi hotarâri prin care sa se dispuna condamnarea inculpatului P.G.D. pentru savârsirea infractiunii de violare de domiciliul prevazuta de art. 192 al. 1 Cod penal.

Procedând la judecarea recursului, prin prisma motivelor invocate, dar si din oficiu, tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg. Lapus, inculpatul P.G.D. a fost trimis în judecata pentru trei infractiuni de lovire (doua dintre acestea prevazute de art. 180 alin. 2 Cod penal, iar una prevazuta de art. 180 al. 1 Cod penal), o infractiune de distrugere prevazuta de art. 217 alin. 1 Cod penal si o infractiune de violare de domiciliul prevazuta de art. 192 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Verificând dosarul instantei de fond, tribunalul a constatat ca practic judecarea cauzei a fost realizata într-un mod absolut formal de catre Judecatoria Tg. Lapus. Astfel, din încheierea de sedinta din data de 12 mai 2011 rezulta ca în lipsa tuturor partilor instanta a dat citire actului de sesizare si luând pozitia reprezentantului parchetului care a aratat ca nu mai are alte probe de administrat, a constatat terminata cercetarea judecatoreasca si a acordat cuvântul pentru dezbaterea fondului cauzei.

In concluzie , în fata primei instante de fapt cercetarea judecatoreasca nu a fost realizata, ci doar a fost efectuat un prim act procesual, respectiv citirea actului de sesizare a instantei, neadministrându-se nici un fel de probe, cu respectarea principiilor contradictorialitatii si nemijlocirii administrarii probelor în fata judecatorului si aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul nu a fost prezent si nici nu avea avocat care sa îi reprezinte interesele procesuale.

Tribunalul a retinut ca atât judecata în fata primei instante cât si hotarârea pronuntata sunt formale, instanta de fond limitându-se doar la confirmarea acuzatiilor aduse în sarcina inculpatului prin rechizitoriu.

Procedând de maniera descrisa mai sus, instanta de fond a ignorat pe lânga dispozitiile legale ce reglementeaza principiile fundamentale de judecata, respectiv contradictorialitatea si administrarea nemijlocita a probelor, si dreptul fundamental al inculpatului la aparare garantat de art. 6 Cod procedura penala.

Pentru toate aceste motive,  în temeiul art.385 15  pct. 2 lit. c Cod procedura penala, s-a admis recursul declarat de recurentul Parchetul de pe lânga Judecatoria Târgu Lapus împotriva sentintei penale nr. 63 din 26 mai 2011 a Judecatoriei Târgu Lapus, care a fost casata în întregime iar cauza trimisa spre rejudecare aceleiasi instante, respectiv  Judecatoria Târgu Lapus.

În rejudecare, a dispus ca instanta de fond sa reia întreaga cercetare judecatoreasca cu respectarea prevederilor legale care reglementeaza aceasta faza procesuala aducând la cunostinta inculpatului atât prevederile art. 3201 Cod procedura penala, iar în cazul în care inculpatul nu întelege sa uzeze de procedura de judecata simplificata, sa procedeze la judecarea cauzei în procedura obisnuita, ceea ce implica administrarea probatiunii în cursul judecatii cu respectarea principiului contradictorialitatii si a nemijlocirii administrarii probelor, tinând în mod evident seama de cererile în probatiune proprii formulate de inculpat pentru a da eficienta deplina dreptului de aparare al acestuia