Prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice conform art.7 din alegea nr.76/2008

Prin sentinţa penală nr. 197 pronunţată la  27 nov. 2013 de Tribunalul Olt în dosarul nr.  4694/104/2013 a fost condamnat inculpatul M E, la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 alin. 1  rap. la art. 174 alin. 1 şi art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală săvârşită la data de 19.09.2012 faţă de partea vătămată Radu Ion.

În baza art 65 alin 2 C.pen si art 64 alin 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului electoral de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului, pe o durata de 3 ani.

În baza art.71 Cod penal s-a  aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b C.p. pe durata executării pedepsei principale.

S-a luat act de faptul că inculpatul M. E. este arestat în altă cauză.

În temeiul art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare,s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul M. E., în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare, la eliberarea din penitenciar.

S-a luat  act de faptul că partea vătămată R. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi 346 Cod procedură penală coroborat cu art. 1357 Cod civil, cu aplicarea art. 313 din Legea 95/2006  a fost obligat  inculpatul M E la plata sumei de 66,51 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Judeţean de Urgenţă S. reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea părţii vătămate R. I., sumă actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii .

În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei din cursul urmăririi penale şi suma de 400 lei cheltuieli judiciare din cursul judecăţii, iar din aceasta din urmă, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (delegaţie nr.1625/27.11.2013- av. P. C.) va fi avansată în contul Baroului Olt din fondurile M.J.

Pentru a se pronunţa această sentinţă au fost avute în vedere cele ce urmează

,,Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt emis în dosarul nr. 547/P/2012 la data de  08 noiembrie 2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. E.  pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 alin. 1  rap. la art. 174 alin. 1 C.p. rap. la  art.175 alin.1 lit. i C.p.,

Prin actul de  sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, faptul că în seara zilei de 19.09.2013 în jurul orelor 22.00 pe fondul unor relaţii tensionate cu partea vătămată R I ,inculpatul a lovit-o pe aceasta, în mod repetat şi cu intensitate, în zona capului, cu bâta, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico legal.

Pentru a reţine  această situaţie de fapt în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: declaraţii parte vătămată, declaraţii martori, declaraţii inculpat, certificat medico-legal, procese-verbale de constatare a contravenţiei, copii plângeri reciproce.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 11.11.2013, iar în urma repartizării aleatorii informatice a primit pentru judecată prim termen la data de 27.11.2013.

Înainte de citirea  actului de  sesizare în condiţiile  art. 3201 din Cod ul de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 202/2010 ,inculpatul a solicitat să fie judecat exclusiv în baza probelor  administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor în circumstanţiere pe care le va depune la un alt  termen de judecată învederând că recunoaşte integral faptele.

Partea vătămată R I a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză.

S-a procedat la audierea inculpatului în condiţiile  art. 3201 alin. 3 cod procedură penală, declaraţia dată cu respectarea dispoziţiilor legale fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt în baza  declaraţiei de recunoaştere a inculpatului care se coroborează cu probele menţionate anterior că faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

Atât partea vătămată, R I, cât şi inculpatul M E locuiesc efectiv pe raza oraşului Slatina, de circa 3-4 ani, fiind în relaţii tensionate.

În seara de 19.09.2012, în jurul orelor 22.00, partea vătămată R I , a mers în Cartierul C, la punctul de lucru al soţiei, după care, împreună, au plecat către domiciliu, situat în Cartierul P , deplasare pe care au efectuat-o pe jos.

Ajunşi în zona Magazinului - Pandipo - partea vătămată R.

I.  a fost lovită de către inculpatul M. E. , cu o bâtă în zona capului, lovitură aplicată din spate şi în urma căreia, partea vătămată a căzut pe carosabil, orientat cu faţa în sus, poziţie în care, a mai fost lovită cu acelaşi obiect contondent în câteva rânduri, iar pentru a se apăra a pus braţele deasupra capului, în urma loviturilor aplicate, fiindu-i fracturat antebraţul drept.

Agresiunea exercitată de către autor asupra părţii vătămate, R I, a fost observată personal de către soţia acestuia, R. S. A., care a intervenit verbal , după care au sesizat intervenţia organelor de poliţie şi a ambulanţei, la ora 22.25, împrejurare consemnată în Fişa de intervenţie la eveniment, acelaşi lucru făcându-l în acelaşi timp şi învinuitul.

La faţa locului s-au prezentat agenţii de poliţie, D. L. G., P. G., D. F. şi V. (C.) A. M., precum şi un echipaj de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt, Staţia Slatina, deservit de C. M. C. şi asistenta, N. M..

Pentru că partea vătămată a făcut trimitere la prezenţa bâtei corp delict cu care a fost agresată, ca fiind în autoturismul învinuitului, prezent şi el la sosirea organelor de poliţie, s-a procedat la verificarea autoturismului acestuia, însă nu a fost identificat nici un obiect contondent.

În această împrejurare, în momentul în care partea vătămată a coborât din ambulanţă, a fost lovită din nou, de această dată de către fiul inculpatului, respectiv M. M. C., care, tocmai sosise şi el la faţa locului, o singură dată, în zona spatelui cu o ulucă, agresiune ce a încetat la intervenţia organelor de poliţie.

Cei doi agresori, au fost conduşi la sediul Poliţiei Municipiului S., unde s-a procedat la sancţionarea contravenţională a acestora cu amendă în cuantum de 200 lei( Procese verbale Seria AP nr. 2494717 şi P.A. nr. 0563614, iar partea vătămată a fost transportată la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului din S. în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate, rămânând internată până pe 20.09.2012 şi ulterior, în intervalul 05.10 -11.10.2012.

S-a procedat în cauză la audierea soţiei părţii vătămate, respectiv R. S. A., persoană care, în depoziţia dată, a confirmat faptul că incidentul s-a derulat în împrejurările descrise de partea vătămată.

Au fost de asemenea audiaţi şi cei patru agenţi de poliţie care au confirmat a doua parte a incidentului în care partea vătămată a fost lovită de fiul inculpatului, deoarece la momentul sosirii acestora la faţa locului, partea vătămată fusese deja agresată de către inculpat.

Cu privire la infracţiunea pentru care a fost cercetat, pe parcursul anchetei derulate în cauză, inculpatul a arătat faptul că, în seara respectivă, pe fondul unui conflict mai vechi, s-a bătut cu partea vătămată, lovindu-se reciproc cu pumnii şi picioarele. A mai adăugat inculpatul că, a procedat de o asemenea manieră pentru că a fost aşteptat în apropierea scării de acces în blocul în care locuia de către partea vătămată care, a încercat să îl lovească cu o şurubelniţă, apoi cu un cuţit , intervenind în favoarea sa, numitul C. L. şi o altă persoană pe care nu a putut-o nominaliza, cu precizarea că, au îmbrâncit partea vătămată care a căzut pe carosabil şi s-a lovit de bordura din ciment. Iniţial, inculpatul M. E. a menţionat că, cel mai probabil şi aceste două persoane au exercitat acte de violenţă fizică asupra părţii vătămate, pentru ca, ulterior, să nu mai menţină acest lucru.

Ca urmare, în raport de aceste precizări, a fost audiat martorul C. L., care, în depoziţia dată, a confirmat faptul că partea vătămată a încercat să îl lovească inculpat cu o şurubelniţă, apoi cu un cuţit şi că, intre cei doi, a avut loc un schimb de lovituri fiind despărţiţi de către el, ajutat fiind şi de alte persoane, dar fără ca împotriva părţii vătămate, vreuna dintre acestea, să fi exercitat violenţe fizice.

Din probatoriul cauzei rezultă că acest martor era un apropiat al inculpatului, iar prezenţa sa la faţa locului nu a fost identificată de către organele de poliţie.

Afirmaţiile inculpatului, făcute în faza de urmărire penală sunt infirmate atât de către absenţa unor leziuni constatate medico legal la autor, cât şi de leziunile prezentate de partea vătămată cu ocazia examinării.

Prin certificatul medico legal se constată prezenţa mai multor leziuni în zona capului, pe hemitorace şi antebraţ , produse prin aplicarea de lovituri cu corpuri alungite şi de intensitate mare, raportată la fractura produsă pe treimea distală cubitus drept, leziunile prezentate fiind considerate leziuni de apărare.

Faptele mai sus  descrise sunt dovedite prin probele menţionate în paragraful anterior dar şi  recunoscute de către inculpat în condiţiile  art. 320/1 cod procedură penală, fără a se impune  astfel analiza în  detaliu a tuturor probelor existente la dosarul de urmărire penală , probe al căror conţinut şi legalitate inculpatul nu le-a contestat.

În drept, instanţa reţine că faptele inculpatului constând în aceea că în seara de 19.09.2012 i-a aplicat lovituri, în mod repetat şi cu intensitate, de părţii vătămate, R. I în zona capului, cu bâta corp delict, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico legal, leziuni ce pot fi considerate ca fiind de apărare , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 alin. 1 Cp. rap. la art. 174 alin. 1 Cp. -175 alin. 1 lit. ,,i" Cod penal .

Constatând că faptele există şi că au fost săvârşite de inculpat  cu forma de vinovăţie prevăzută de lege în condiţiile art. 345 alin. 2 C.p.p., instanţa urmează să dispună condamnarea acestuia.

La individualizarea sancţiunilor ce se vor aplica inculpatului se vor avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege ( reduse cu  o treime atât minimul cât şi maximul prin aplicarea dispoz. art.320/1 alin. 7 C.p.p.) cât şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă cât şi persoana infractorului.

In concret, instanţa va avea în vedere, pe de o parte, gradul de  pericol social concret al faptelor săvârşite,  deduse în principal din importanţa valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), consecinţele faptelor inculpatului dar şi de atitudinea de regret a inculpatului faţă de faptele ilicite.

Nu este lipsit de importanţă astfel nici faptul că inculpatul M. E., este în vârstă de 47 de ani, nu se află la primul conflict cu legea penală, iar începând cu data de 09.05.2013 Tribunalul Olt a dispus arestarea acestuia(mandat nr. 31) pentru infr. prev. de art. 7 din Lg. nr. 39/2003, art. 12 alin. 1 şi 2 Ut. „a " şi art. 13 alin. 1 şi 2 din Lg. nr. 678/2001, art. 329 Cp. cu aplic. art. 33 Ut. „a " Cp. şi art. 41 alin. 2 Cp. ~ dosar nr. 8/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă DIICOT Biroul Teritorial Olt, în prezent aflându-se în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova.

Deşi s-a solicitat acest lucru, în favoarea inculpatului nu se va reţine circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, în cauza de faţă, conduita inculpatului de recunoaştere a faptelor comise intervenind doar în faţa instanţei de judecată şi nu în tot cursul procesului penal, evident doar pentru a atrage aplicarea dispoziţiilor art. 3201 Cod de procedură penală.

Existenta uneia din împrejurările enumerate exemplificativ in art. 74 C.p. nu obliga instanţa de judecata sa o considere drept circumstanţa atenuanta judiciara si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul special prevăzut de lege.

Astfel, recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante nu este posibilă decât atunci când împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil persoana inculpatului într-o asemenea manieră, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei, sens în care s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală prin Decizia 1227/02.04.2009, ceea ce nu este cazul în situaţia în speţă.

Recunoaşterea împrejurării invocate drept circumstanţa atenuanta este lăsata la aprecierea instanţei care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-au săvârşit infracţiunile, de urmările produse, precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului, date care, aşa cum s-a arătat mai sus, vor fi avute în vedere atât la individualizarea pedepsei cât şi la individualizarea modalităţii de executare a acesteia.

Faţă de considerentele expuse, instanţa va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre minimul special, după micşorarea limitelor de pedeapsă conform dispoziţiilor art. 320/1 Cod de procedură penală respectiv la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 şi art. 175 alin. 1 lit. i) Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală săvârşită la data de 19.09.2012 faţă de partea vătămată R. I.

In baza art 65 alin 2 C.pen si art 64 alin 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) se va aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului electoral de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului, pe o durata de 3 ani.

În temeiul  art. 71 c.p. se va aplica inculpatului şi pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit a teza II şi lit. b c.p. ( dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), care se va executa potrivit  art. 71 alin. 2 C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare rămâne definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

La stabilirea pedepselor accesorii şi complementare, pe lângă dispoziţiile legale menţionate, instanţa urmează să aibă în vedere şi argumentele expuse de Curtea EDO în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, respectiv că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale poate fi dispusă cu respectarea principiului proporţionalităţii întrucât nu sunt absolute şi pot face obiectul unor limitări , statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie .

În cauza dedusă judecăţii, natura infracţiunilor comise de inculpat, atitudinea acestuia imediat după comiterea faptelor ,determină aprecierea rezonabilă că-i pot fi limitate drepturile electorale  astfel cum au fost descrise anterior , măsura aplicării acestor pedepse fiind apreciată de instanţă ca proporţională şi justificată.

Instanţa urmează să ia act de faptul că inculpatul nu este arestat în prezenta cauză, ci, aşa cum se arăta anterior, este arestat preventiv într-un alt dosar.

Întrucât infracţiunea de omor deosebit de grav este prevăzută la pct. 3 din  a Legii 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, între infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice se va  dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul Mozoc Ene în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare, la eliberarea din penitenciar.

Acest act normativ a fost adoptată de România pentru crearea cadrului legal intern aplicării Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere. Potrivit art. 1, legea are drept scop „...constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizica şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism”.

Mai mult, şi Curtea Constituţională a României s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 76/2008, prin Decizia 485/02.04.2009, prin care a statuat că „drepturile consacrate de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenţie se regăseşte respectarea dreptului la viaţa privată, care însă poate fi supus anumitor ingerinţe cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenţie şi să fie proporţionale cu scopul urmărit”. De asemenea, în considerentele deciziei menţionate, Curtea Constituţională a arătat că „judecătorul, ca reprezentant al autorităţii, în pofida absenţei consimţământului celui vizat, are dreptul sa dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, şi anume aceea a suspecţilor”.

În aceste condiţii, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii alături de probele de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsura necesară într-o societate democratică şi nu este contrară prevederilor art. 8 din Convenţie.

Legea 76/2008 constituie cadrul legal adecvat soluţionării cererii de prelevare probe biologice, existând create garanţii pentru înfăptuirea interesului general, cu protejarea dreptului personal al intimatului. În plus, legiuitorul a emis şi Norme metodologice care reglementează aplicarea Legii 76/2008 şi stabileşte reguli clare, precise şi detaliate cu privire la procedura care se urmează în situaţia prelevării unor probe biologice.

Referitor la latura civilă, instanţa observă că în cauză nu s-a constituit parte civilă partea vătămată R. I. ci doar unitatea spitalicească ce i-a acordat acesteia îngrijiri medicale.

Conform art. 1357 cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită , săvârşită cu vinovăţie este obligat să îl repare.

De asemenea, în conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin OUG 72/2006, potrivit cărora „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspuns potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată” instanţa va oblige inculpatul la plata sumei  de 66,51 lei actualizată la data plăţii efective către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

 În baza art. 191 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei din cursul urmăririi penale şi suma de 400 lei cheltuieli judiciare din cursul judecăţii, iar din aceasta din urmă, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (delegaţie nr.1625/27.11.2013- av. P. C.) va fi avansată în contul Baroului Olt din fondurile M.J.”

Data publicarii pe portal:08.01.2014

Domenii speta

Spete similare