Litigii cu profesioniştii. Analiza aplicabilităţii art. 5 din Decretul nr. 167/1958 referitor la prescripţia extinctivă raportat la data încheierii contractului părţilor şi la data naşterii dreptului la acţiune.

Reclamanta a formulat cerere de aderare la apelul declarat de pârâtă, solicitând modificarea în parte a sentinţei apelate, în sensul obligării pârâtei la remedierea deficienţelor, iar în caz de refuz obligarea acesteia la plata sumei de 94.521,6 lei şi menţinerea sentinţei cu privire la obligarea apelantei la plata prejudiciului în sumă de 56.560 lei.  A solicitat obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivelor de apel a arătat că apelanta nu şi-a executat obligaţiile ce îi reveneau prin contract, astfel că la aproximativ 6 luni de la finalizarea lucrărilor, aşa cum rezultă din declaraţia martorului A.O., puţul a devenit nefuncţional.

Pârâta a fost notificată de mai multe ori, în lunile ianuarie, februarie şi aprilie 2010 pentru a se încerca o rezolvare pe cale amiabilă a situaţiei create, însă fără rezultat.

Cert este că aceasta nu şi-a respectat obligaţiile stabilite la art.6.1 al.1 si 7.1 al.1 din contract. Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi din concluziile raportului de expertiză rezultă că la momentul actual puţul este colmatat, nu are apă, deci nu există parametri de funcţionare.

La termenul din 9.05.2013 apelanta a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

Analizând şi coroborând probele administrate în cauză, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei prescripţiei, excepţie de fond, absolută şi peremptorie, ce face inutilă analiza fondului cauzei .

In fapt, din declaraţiile martorului A. rezultă că puţul s-a nisipat la câteva luni de la finalizarea lucrărilor. Martorul A. I.  a declarat că puţul a funcţionat până în decembrie 2009, când s-a nisipat până la nivelul pompei. Lucrarea a fost predată reclamantei prin proces-verbal semnat fără obiecţiuni de ambele părţi, la data de 25.08.2008.

Din afirmaţiile părţilor şi probele administrate în cauză  rezultă în mod cert că puţul forat executat de către pârâta-apelantă prezenta vicii majore, de natură a-l face nefuncţional, SC E.H. SRL neîndeplinindu-şi obligaţiile ce-i reveneau conform disp.art.6.1 al.1 si 7.1 al.1 din contractul nr.480/2.07.2008.

Pe de altă parte însă, prin acelaşi contract beneficiarul era obligat să predea executantului un exemplar al documentaţiei, executantul nefiind răspunzator pentru proiectul şi caietele de sarcini care nu au fost întocmite de el. Conform art.8.3 din contract, beneficiarul avea obligaţia de a pune la dispoziţia executantului întreaga documentaţie necesară pentru execuţia lucrărilor contractate. Or, acest lucru nu s-a întâmplat , iar în cuprinsul expertizei efectuate  în cauză rezultă lipsa documentaţiilor de începere, execuţie, finalizare şi exploatare a puţului. Reclamanta nu a făcut dovada că a pus la dispoziţia pârâtei –apelante această documentaţie şi nici nu le-a depus la dosar, deşi  i-a fost încuviinţată proba cu înscrisuri. În atare condiţii, nu se poate reţine că viciile lucrării executate au fost ascunse cu viclenie, ambele părţi fiind în culpă şi în acelaşi timp în cunoştinţă de cauză cu privire la posibilele nereguli ce puteau apărea.

La data încheierii contractului părţilor şi la data naşterii dreptului la acţiune era în vigoare decretul nr.167/1958 referitor la prescripţia extinctivă. În această situaţie devine aplicabil art.5 din decret, care prevede că dreptul la acţiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, se prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, în cazul în care în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Potrivit art. 11 din acelaşi decret, prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unei lucrări executate începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrării.

Domenii speta

Spete similare