Tâlhărie-menţinerea arestării inculpatului la primirea dosarului

Condiţii de admisibilitate:

Urmare a înregistrării dosarului la instanţă în baza art. 300 ind. 1 C.p.p. s-a procedat la verificarea din oficiu a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive dispuse faţă de inculpatul CC constatându-se următoarele:

Prin încheierea nr. 17 din 02.09.2011 Judecătoria Drobeta Tr. Severin a dispus arestarea preventivă a inculpatului CC, pentru o durată de 29 de zile, începând cu 02.09.2011 şi până la 30.09.2011, inclusiv, reţinând ca temei al măsurii dispuse art. 148 lit. f C.p.p.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, iar prin încheierea  din 06.09.2011, Tribunalul Mehedinţi a admis recursul declarat de inculpatul CC împotriva încheierii nr. 17 din 02.09.2011 Judecătoria Drobeta Tr. Severin, a casat parţial încheierea atacată, doar în ceea ce priveşte durata măsurii arestării preventive dispusă de instanţa de fond şi rejudecând a dispus arestarea preventivă a inculpatului CC  pe o perioadă de 15 zile, cu începere de la 02.09.2011 şi până la data de 16.09.2011 inclusiv, s-a dispus anularea mandatului de arestare preventivă nr. 17 din 02.09.2011 emis de Judecătoria Drobeta Turnu Severin  şi s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 31 din 06.09.2011 de către Tribunalul Mehedinţi,  reţinând ca temei al măsurii dispuse art. 148 lit. f C.p.p.

S-a reţinut că , în raport de complexitatea cauzei , durata  pentru care s-a dispus arestarea  preventivă a inculpatului , de 15 zile este îndestulătoare pentru finalizarea urmăririi penale.

Instanţa constată că această măsură nu se impune a mai fi menţinută.

Astfel, se reţine că infracţiunea a fost comisă la data de  01.09.2011, iar arestarea preventivă a fost dispusă la data de 02.09.2011, prejudiciul creat a fost recuperat în natură, aceasta datorându-se conduitei cooperante a inculpatului.

În prezent, prin rechizitoriul din 09.09.2011 inculpatul a fost trimis în judecată, având ca prim termen de judecată data de 3.10.2011.

Potrivit principiilor şi cerinţelor consacrate în jurisprudenţa C.E.D.O. privind aplicarea articolului 5 paragraf 3 din convenţie

„Orice persoană arestată sau deţinută în condiţiile prevăzute de articolul 5 § 1 c) din prezentul articol trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii a prezentării persoanei în cauză la audiere.”

Articolul 5 paragraf 3 din Convenţie conţine două garanţii distincte – principii:

-obligaţia ca magistratul să se pronunţe asupra legalităţii măsurii preventive – examinarea circumstanţelor care pledează pentru sau împotriva arestării preventive a persoanei; pronunţarea pe baza criteriilor juridice stabilite asupra existenţei motivelor care să justifice măsura;

-puterea magistratului de a ordona punerea în libertate a persoanei;

Principiul general este acela că arestarea preventivă trebuie să aibă un caracter excepţional, starea de libertate fiind starea normală – detenţia preventivă nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile, independent de faptul că se va imputa sau nu din pedeapsă;

Curtea a subliniat( în cauza Calmanovici împotriva României):

1) necesitatea identificării aspectelor concrete privind riscul punerii în libertate a unei persoane aflate în stare de arest preventiv;

2) examinarea modalităţilor alternative privării de libertate;

3) gravitatea faptei imputabile persoanei aflată în detenţie nu trebuie să reprezinte unicul criteriu care să conducă la prelungirea/menţinerea arestării preventive;

Prin urmare, se apreciază că intervenţia promptă şi eficientă a autorităţilor prin arestarea preventivă a inculpatului a fost justificată şi suficientă însă menţinerea stării de detenţie nu se mai impune, în raport de persoana inculpatului, care, nu are antecedente penale, a avut o conduită sinceră, cooperantă pe parcursul cercetărilor, a contribuit la recuperarea în natură a prejudiciului, considerente pentru care nu mai subzistă condiţia prevăzută de art.148 alin.1 lit.f cod procedură penală, referitoare la pericolul concret pe care inculpatul îl prezintă pentru ordinea publică dacă este lăsat în libertate.

Astfel, în mod corespunzător, instanţa, constatând că nu mai există temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive,  în baza art.300 indice 1 alin.2 cod procedură penală va dispune revocarea acesteia  şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Pe de altă parte, se apreciază că, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, fiind realizate condiţiile art.143 alin.1 cod procedură penală, referitoare la presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală,  se impune, în baza  art. 139 alineat 1 şi alineat 3 indice 5, coroborat cu art. 136 litera c şi  art.145 indice 1 Cod procedură penală , luarea faţă de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 zile, începând cu 13.09.2011 şi până la 12.10.2011, inclusiv.

În conformitate cu art. 145 indice 1 alineat 2 raportat la  art.145 alin.1 indice 1 literele a-d  şi alineat 1 indice 2 litera c cod procedură penală se va dispune ca, pe durata măsurii, inculpatul să respecte următoarele obligaţii:

- Să se prezinte la instanţă ori de câte ori este chemat;

- Să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea - Poliţia Municipiului Drobeta Turnu Severin, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

- Să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;

- Să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;

-să nu se apropie de persoana vătămată;

De asemenea, în baza art. 145  alineat 3 Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.

Văzând şi disp. art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămând în sarcina statului.

1

Domenii speta

Spete similare