Incredintare minor. interesul superior al minorului

Sentinţă civilă 625 din 28.01.2010


Potrivit dispozitiilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, „principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti”, acestui principiu urmand a i se subordona masura incredintarii copilului catre unul dintre parintii sai, in masura in care ambele parti au solicitat acest lucru.

Din probatoriul administrat in cauza a reieşit că încredinţarea minorului către reclamanta-parata corespunde interesului superior al minorului.

Astfel, asa cum reiese din declaraţiilor martorilor audiaţi in cauză şi înscrisurile existente la dosar, partile au locuit impreuna cu minorul la domiciliul bunicii paterne in Drobeta Turnu Severin pana in luna februarie 2009, cand reclamanta-parata a parasit domiciliul comun si a plecat impreuna cu minorul la mama acesteia, in localitatea Balta-Verde. Declaratiile martorilor se coroboreaza cu adeverinta eliberata de Gradinita nr.20 Drobeta Turnu Severin, (f.14) din care reiese ca minorul a frecventat cursurile gradinitei din data de 15.09.2007 pana in 01.02.2009, precum si cu adeverinta eliberata de Scoala de Arte si Meserii din com.Gogosu, din care reiese ca minorul frecventeaza cursurile Gradinitei de copii din localitatea Balta Verde. De asemnea, din adeverinta eliberata de Asociatia de Proprietari nr.19 Drobeta Turnu Severin reiese ca reclamanta si minorul C-C au locuit la domiciliul mamei paratului in perioada 2002-2009. In prezent, reclamanta este plecata in Germania, unde are un loc de munca stabil si trimite periodic bani, iar minorul a ramas in ingrijirea bunicii materne, in localitatea Balta verde si frecventeaza cursurile gradinitei din localitate.

Instanta are in vedere faptul ca plecarea reclamantei in strainatate a fost determinata tocmai de nevoia acesteia de a-si gasi un loc de munca si astfel de a-i putea oferi minorului conditii materiale corespunzatoare de crestere si educare. Minorul nu a fost abandonat de mama, intrucat dupa plecarea sa, reclamanta a tinut legatura cu minorul, a trimi s bani pentru intretinerea sa si a venit in tara de mai multe ori, pentru diferite perioade de timp.

La luarea masurii privind incredintarea minorului, instanta va lua in considerare si concluziile referatului  de ancheta sociala efectuat la domiciliul reclamantei-parate (f.60), din care reiese ca minorul locuieste cu bunica materna intr-un imobil compus din patru camere, bucatarie si hol intretinute corespunzator, este bine ingrijit, bunica materna ocupandu-se de ingrijirea si educarea minorului in perioadele de timp in care mama copilului este plecata in strainatate si oferindu-i atentia si afectiunea necesara.

Un alt aspect ce va fi avut în vedere de către instanţă este cel privind relaţiile create între minor şi alte persoane, care contribuie şi acestea la formarea minorului. Cum în cauză minorul locuieşte în cadrul familial al reclamantei-parate, a-l lua şi a-l insera întru alt mediu familial este de natură să producă un anumit răspuns emoţional care poate afecta dezvoltarea sa fizică şi psihică. Mai mult decat atat, din referatulde ancheta sociala intocmit la domiciliul paratului-reclamant reiese ca acesta doreste ca minorul sa-i fie incredintat spre crestere si educare cat timp mama este plecata in strainatate, urmand ca la revenirea acesteia in tara minorul sa locuiasca impreuna cu ea. A dispune incredintarea minorului catre tata ar insemna ca minorul sa fie smuls din mediul familial in care tocmai a reusit sa se integreze, sa fie inserat in mediul familial al paratului-reclamant, iar dupa o anumita perioada de timp, cand mama minorului va reveni in tara, minorul sa revina in mediul familial al reclamantei-parate. Mai mult, chiar daca instanta ar dispune incredintarea minorului catre tata, copilul s-ar afla in cea mai mare parte a timpului in ingrijirea si supravegherea bunicii paterne, avand in vedere ca paratul-reclamant este angajat in munca la o societate comerciala cu sediul in judetul Ilfov, asa cum reiese din adeverinta de la fila 66. 

Din aceste considerente, instanta va admite cererea, va respinge cererea reconventionala si va dispune încredinţarea minorului mamei sale, considerând că mama are suficiente garanţii materiale şi morale pentru asigurarea unei dezvoltări normale din punct de vedere fizic, intelectual şi pentru realizarea unei educaţii corespunzătoare, dând eficienţă dispoziţiilor art.42 alin.1 coroborate cu dispoz.art.38 alin. C.fam.

Dispunând încredinţarea minorului către mama, în conformitate cu dispoz.art. 42 alin.3 C.fam., instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la pensia de întreţinere datorată de tata, având în vedere că descendentul este prezumat a fi în nevoie câtă vreme este minor, oricare ar fi pricina nevoii în care se află. Ca urmare, întrucât obligaţia de întreţinere există între părinte şi copilul său – art.86 C.fam., instanţa va stabili în sarcina paratului-reclamant o pensie de întreţinere proporţional cu mijloacele de care dispune, reţinând veniturile dovedite prin adeverinţa ataşată la dosarul cauzei (f.66) şi faptul că nu prestează întreţinere altor persoane faţă de care să fie în mod legal obligat. În consecinţă, va da eficienţă dispoz.art.94 C.fam. şi va stabili pensia până la o pătrime din câştigul său din muncă, cu începere de la data  introducerii prezentei acţiuni şi până la majoratul copilului.

In temeiul art.274 C.proc.civ., va dispune obligarea paratului-reclamant la plata sumei de 306,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa timbru, timbru judiciar si onorariu avocat catre reclamanta-parata.