Minori şi familie - reîncredinţare minor

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 4.03.2010, sub nr. de mai sus, reclamanta MAKKAI MELINDA a chemat în judecată pe pârâtul GAL JENO ATTILA, solicitând instantei ca prin hotarea ce o va pronunta, să dispună reîncredinţarea minorei Gal Debora-Melinda spre creştere şi educare reclamantei, stabilirea unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei şi în sarcina pârâtului în funcţie de veniturile realizate de pârât, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esenţă că, în anul 2000 a divorţat de pârât iar minora i-a fost încredinţată spre creştere şi educare. În anul 2001, prin sentinţa civilă nr. 2781/26.04.2001 a Judecătoriei Târgu-Mureş s-a dispus reîncredinţarea minorei spre creştere şi educare pârâtului iar ca urmare a acestui fapt s-a mutat din nou cu pârâtul. Reclamanta a învederat că de atunci pârâtul a început a fi agresiv atât fizic cât şi verbal inclusiv faţă de minoră, fetiţa nu era lăsată să se joace în parc cu copiii şi de multe ori era obligată să stea în camera ei pe întuneric, nemâncată. Reclamanta a precizat că atât ea cât şi minora trebuiau să se supună regulilor impuse de pârât, în caz contrar fiind bătute în mod brutal.

Reclamanta a învederat că pârâtul consumă în mod frecvent băuturi alcoolice iar agresivitatea pârâtului rezultă şi din dosarele penale în care a fost condamnat pentru vătămare corporală, ameninţare, loviri sau alte violenţe, partea vătămată fiind reclamanta. Pârâtului i-a fost întocmit şi proces-verbal de contravenţie pe motiv că a agresat-o şi a făcut scandal la locul ei de muncă, adresându-i cuvinte jignitoare şi ameninţări. De asemenea reclamanta a precizat că pârâtul a fost internat de mai multe ori în cadrul Clinicii de Psihiatrie Târgu-Mureş în perioada 1993-1997.

Reclamanta a învederat că minora a fost supusă şi unui consult neuropsihiatric din cauza traumelor provocate de comportamentul extrem de agresiv şi terorizant al pârâtului iar în prezent fetiţei îi este extrem de frică să rămână numai cu pârâtul în casă. Reclamanta a mai arătat că a solicitat ajutor Centrului de Prevenire, Monitorizare şi Combatere a Violenţelor în Familie Mureş.

Reclamanta a precizat că în prezent locuieşte cu minora la părinţii săi care o vor ajuta şi are în proprietate un magazin din care are un venit lunar asigurat.

În drept, s-au invocat dispozitiile art.112 Cod proc. civ. şi art. 44 Cod fam.

În susţinerea cererii au fost anexate următoarele înscrisuri, în fotocopii: sentinţa civilă nr. 6588/23.10.2000 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosar nr. 6489/2000 (f. 8), sentinţa civilă nr. 2781/26.04.2001 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosar nr. 2447/2001 (f. 9-10, 53-54), certificatul de naştere al minorei Gal Debora-Melinda (f. 11), cartea de identitate a reclamantei (f. 12), declaraţie autentificată sub nr. 2357/4.09.2009 (f. 13), scrisoare medicală (f. 14), raport psihologic (f. 15-17), adresă (f. 18), adeverinţă (f. 19), certificat medico-legal (f. 20, 23, 24, 25, 27, 29, 30), adeverinţă medicală (f. 21), livret militar (f. 22), proces-verbal de contravenţie (f. 26, 28), bilet de ieşire din spital (f. 31), extras dispozitiv (f. 32), planşă foto (f. 33), certificat de înregistrare (f. 34), autorizaţie (f. 35), sentinţa penală nr. 1741/27.10.2004 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosar nr. 1283/2004 (f. 36-38).

În cauză, instanţa a încuviinţat şi au fost administrate proba cu înscrisuri şi anchetele sociale efectuate la domiciliile părţilor.

La data de 16.06.2010, prin Serviciul Registratură, la dosarul cauzei s-au depus anchetele sociale efectuate la domiciliile părţilor (filele 48-49, 50).

La data de 16.06.2010 minora Gal Debora-Melinda a fost ascultată în camera de consiliu, cele declarate de minoră fiind consemnate la fila 57 din dosar.

La termenul de judecată din data de 16.06.2010 instanţa a procedat la audierea martorei Baricz Semina, declaraţia acesteia dată sub prestare de jurământ fiind consemnată şi ataşată la dosar la filele 55-56.

Pârâtul, deşi legal citat, nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru formularea poziţiei procesuale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată urmatoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 6588/23.10.2000 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosarul nr. 6489/2000 a fost desfăcută căsătoria încheiată între parti, din vina exclusivă a pârâtului. S-a dispus de asemenea ca soţia să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de Makkai, iar minora Gal Deborah-Melinda, născută la data de 23.03.2000, rezultată din căsătoria părţilor, a fost încredinţată spre creştere şi educare mamei reclamante, pârâtul fiind totodată obligat la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei.

Prin sentinţa civilă nr. 2781/26.04.2001 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosar nr. 2447/2001, minora Gal Deborah-Melinda a fost reîncredinţată tatălui-reclamant spre creştere şi educare, pârâta fiind totodată obligată la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei.

Această sentinţa a rămas definitivă şi a devenit irevocabilă prin neapelare.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că pârâta a recunoscut că, ulterior desfacerii căsătoriei, neavând timpul necesar pentru îngrijirea minorei şi niciun venit, a lăsat copilul în îngrijirea tatălui reclamant, care şi în prezent se ocupă de creşterea şi educarea minorei. S-a mai reţinut de asemenea că, potrivit celor precizate de pârâtă, aceasta nu are posibilitatea de a o îngriji pe minoră, părinţii neacordându-i niciun fel de sprijin pentru creşterea acesteia, fiind de acord cu admiterea acţiunii. Instanţa a mai constatat că potrivit anchetei sociale efectuate la domiciliul reclamantului, acesta locuieşte la părinţi, în comuna Păsăreni, sat Gălăţeni, împreună cu fiica Deborah-Melinda iar în creşterea şi educarea copilului reclamantul este ajutat de părinţi. Instanţa a apreciat astfel că reclamantul poate asigura minorei condiţii de viaţă bune atât din punct de vedere material cât şi moral.

Învestită fiind cu soluţionarea cererii privind reîncredinţarea minorei, instanţa va retine, în rezolvarea problemei litigioase, incidenţa prevederilor art. 44 din Codul familiei.

Conform textului de lege menţionat, în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, a autorităţii tutelare sau a vreunei instituţii de ocrotire, instanţa judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divorţaţi şi copii.

În speţă, instanţa reţine din probatoriul administrat, respectiv înscrisurile depuse la dosar, declaraţia martorei Baricz Semina şi opţiunea minorei Gal Deborah-Melinda exprimată cu ocazia audierii acesteia în Camera de Consiliu, că împrejurările care au determinat măsura reîncredinţării minorei către pârât s-au modificat substanţial.

Astfel, în prezent, minora locuieşte împreună cu reclamanta, care se ocupă de creşterea şi educarea acesteia, iar din audierea minorei Gal Debora-Melinda instanţa reţine dorinţa expresă a acesteia de a fi încredinţată mamei, care se ocupă îndeaproape de ea, ajutând-o la lecţii şi având grijă de ea, minora precizând că nu mai ţine minte de când tatăl nu a mai vizitat-o. În plus, instanţa reţine şi faptul că, potrivit celor declarate de minoră, aceasta este mai apropiată de mamă. În privinţa tatălui instanţa reţine din declaraţia acesteia că minora manifestă un sentiment de teamă accentuată faţă de acesta, urmare a comportamentului violent şi sever al tatălui.

Din concluziile referatului de anchetă socială efectuat în cauză de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei com. Păsăreni (f. 48-49), instanţa reţine că minora locuieşte cu mama şi bunicii materni în Păsăreni, într-o casă (parter+1 etaj) compusă din şase camere, două bucătării şi dependinţe, cu utilităţi: energie electrică şi gaz, din acest imobil fiind folosit doar parterul compus din 3 camere, o bucătărie şi dependinţe. Acest imobil are în componenţă şi curţi şi clădiri în suprafaţă de 0,47 ha. În ceea ce priveşte situaţia materială a familiei, aceasta deţine 7,30 ha terenuri agricole şi 0,47 ha curţi şi clădiri, 1,56 ha fond forestier, bunicul minorei având o pensie de 712 lei iar bunica un salariu de 1.368 lei. Potrivit concluziilor aceluiaşi referat, membrii gospodăriei au o comportare socială normală, un climat familial normal iar relaţiile familiei cu comunitatea sunt bune. Bunicul matern al minorei a precizat că fiica şi nepoata sa se află la acest domiciliu din 19.02.2010 şi le poate pune la dispoziţie o cameră separată şi drept de folosinţă la bucătărie, cămară şi baie pentru a locui acolo. Se arată de asemenea că în imobilul anchetat sunt asigurate condiţii de locuire şi convieţuire pentru minoră şi mamă.

Minora frecventează cursurile Şcolii Generale din Păsăreni.

Reclamanta desfăşoară activitate de comerţ cu amănuntul a bunurilor de ocazie vândute prin magazine, conform Autorizaţiei nr. 37/3.12.2007 (f. 35) şi certificatului de înregistrare (f. 34).

Din concluziile referatului de anchetă socială efectuat în cauză de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei com. Păsăreni (f. 50), instanţa reţine că tatăl locuieşte cu părinţii şi două surori într-o casă compusă din două camere, o bucătărie şi utilităţi: energie electrică, gaz. Imobilul deţinut are în componenţă şi curţi şi clădiri în suprafaţă de 0,24 ha. În ceea ce priveşte situaţia materială a familiei, aceasta nu deţine terenuri agricole, tatăl şi mama pârâtului având fiecare o pensie de 498 lei. S-a mai reţinut de asemenea că pârâtul nu are loc de muncă. Membrii gospodăriei au o comportare socială normală, un climat familial normal iar relaţiile familiei cu comunitatea sunt bune. Pârâtul nu a fost găsit la domiciliu, părinţii acestuia declarând că ei sunt de acord ca minora să fie încredinţată mamei.

Din declaraţia martorei Baricz Semina (f. 55-56) care îi cunoaşte atât pe reclamantă cât şi pe pârât de mai mulţi ani, instanţa reţine că pârâtul consumă în mod excesiv alcool şi este o persoană foarte agresivă, lovind-o pe reclamantă chiar şi atunci când minora era de faţă. Martora a precizat că în iulie 2009 părţile s-au împăcat iar după ce s-au mutat în Reghin, în vara anului trecut, pârâtul a bătut-o pe reclamantă, iar minora şi reclamanta au ajuns în Târgu-Mureş la Centrul de combatere a violenţei. Martora a învederat că de la reclamantă cunoaşte că aceasta a fost de acord ca minora să fie reîncredinţată tatălui deoarece pârâtul a convins-o să îi dea dreptul de tată înapoi. Minora locuieşte acum cu mama şi părinţii reclamantei în Păsăreni, unde merge la şcoală. Martora a precizat că pârâtul este momentan plecat din ţară dar acesta a sunat-o şi i-a spus că este de acord cu reîncredinţarea minorei, deoarece vrea să îşi refacă viaţa, precizându-i că are o relaţie în acest moment. Din luna februarie 2010 minora stă cu mama sa în Păsăreni la bunici, pârâtul nu a fost să o viziteze, dar a vorbit cu minora la telefon de mai multe ori şi a fost la şcoala din Păsăreni unde învaţă fetiţa, fără însă a discuta cu aceasta. În ianuarie 2010, când părţile locuiau în Odorheiu Secuiesc, minora nu a fost la şcoală. Martora a declarat că atât pârâtul cât şi reclamanta i-au spus că minora şi reclamanta nu aveau voie să iasă din casă decât în prezenţa lui, pârâtul precizându-i că le încuia în casă pentru ca acestea să nu plece la părinţii reclamantei. Cât timp părţile au locuit în Odorheiu Secuiesc minora a slăbit 8 kilograme, părţile precizându-i că minora şi reclamanta mâncau doar pâine cu untură. De la minoră şi de la pârât martora a aflat de un incident legat de faptul că minora a uitat să ia de la şcoală un triunghi de brânză, minora fiind trimisă înapoi la şcoală de pârât însă aceasta a început să plângă. Atunci fetiţa a fost bătută de pârât care i-a spus că în acea zi nu va mânca şi că a doua zi nu va primi pachet la şcoală. Martora a precizat că minora era pedepsită de pârât atunci când aceasta solicita diverse lucruri. Pârâtul nu lucra iar familia era susţinută financiar de reclamantă care avea un magazin second-hand în Reghin şi unde pârâtul o aştepta pe reclamantă după programul de lucru. Martora a menţionat că de ziua fetiţei, în aprilie 2010, când părţile s-au întâlnit pentru ca pârâtul să-i dea cadou minorei o pereche de cercei, fetiţa a fugit şi a început să ţipe şi să plângă. Pârâtul a sunat-o atunci pe martoră căreia i-a spus că nu se va mai duce să vadă fetiţa deoarece acesteia îi este frică de el. De la minoră martora a aflat că pârâtul nu o lăsa pe fetiţă să se joace cu alţi copii. Minora învaţă bine la şcoala din Păsăreni, bunicii şi reclamanta au grijă de minoră, fetiţa a fost în excursii, minora precizând martorei că este fericită că la bunici poate să mănânce tot ce vrea şi aceştia îi cumpără lucrurile pe care le cere.

Potrivit Adeverinţei nr. 561/1.09.2009 (f. 19) reclamanta s-a adresat Centrului de Prevenire, Monitorizare şi Combatere a Violenţei în Familie Mureş iar începând cu data de 7.04.2003 şi până în 2009 a beneficiat de servicii de consiliere psihologică, juridică şi asistenţă socială. Se precizează de asemenea că în data de 20.08.2009 asistentul social din cadrul UPU/SMURD a contactat reprezentanţii centrului solicitând servicii de adăpostire pentru reclamantă şi minoră, deoarece s-a produs un nou incident de violenţă în familie, în aceeaşi zi fiind realizată admiterea de urgenţă în cadrul Centrului unde au beneficiat de serviciile sociale de specialitate.

Prin Sentinţa penală nr. 1741/27.10.2004 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosarul nr. 1283/2004 (f. 34-38) pârâtul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi la pedeapsa de 800 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, iar pedepsele au fost contopite, executarea pedepsei pentru infracţiunea cea mai grea fiind suspendată condiţionat, parte vătămată în această cauză fiind reclamanta.

Prin Sentinţa penală nr. 468/22.03.2005 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosar nr. 989/2004 (f. 32) pârâtul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de insultă şi ameninţare la plata unor amenzi penale, parte vătămată în această cauză fiind reclamanta.

Totodată instanţa reţine din adresa nr. 141/29.03.2002 (f. 18) că pârâtul a fost internat la Clinica de Psihiatrie din Târgu-Mureş în anii 1993, 1994 şi 1997 cu diagnosticul decompensare depresivă, depresie reactivă cu tent. de tip paranoid şi depresie reactivă.

Din Raportul psihologic nr. 101/2.09.2009 efectuat la Cab. Ind. de psihologie Porutiu Daniela (f. 15-17) la cererea mamei şi la recomandarea Clinicii de Neuropsihiatrie Infantilă Târgu-Mureş (f. 14) rezultă că minora suferă de tulburare de stres postraumatic manifestând probleme emoţionale şi tulburări afective, datorate probabil traumelor psihologice la care a fost supusă în familie-abuz emoţional şi fizic de către tată, problemelor dintre părinţi, divorţului părinţilor. S-a mai reţinut că în urma bătăilor primite de la tată şi a terorii psihice la care fetiţa a fost supusă în familie prin comportamentul abuziv al tatălui de-a lungul anilor fetiţa manifestă: frică intensă; amintiri stresante recurente şi intruzive a bătăilor primite, a abuzului fizic şi emoţional la care a fost supusă; dificultăţi de a adormi şi a se trezi; dificultăţi de concentrare şi comportament dezorganizat; hipervigilitate; răspuns de tresărire exagerat; vise stresante recurente ale evenimentelor-trezire noaptea plângând; distres psihologic intens la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizează sau se aseamănă cu un aspect al evenimentului traumatic; reactivitate fiziologică la evenimente care simbolizează sau se aseamănă cu evenimentul traumatic; efortul de a evita gândurile, sentimentele sau conversaţiile asociate cu traumele; efortul de a evita activităţi, locuri sau persoane care trezesc amintiri ale traumelor; diminuare marcantă a interesului sau participării la activităţi plăcute; sentiment de înstrăinare şi izolare de alţii. În raport s-a arătat că aceste simptome persistă de mai mulţi ani, recomandându-se mediu familial lipsit de violenţă, regim de viaţă echilibrat, cu evitarea expunerii la factori stresanţi şi traumatizanţi, psihoterapie pentru reducerea efectelor traumelor psihice la care a fost supusă.

Faţă de cele expuse instanţa constată că atât reclamanta cât şi minora au fost supuse în repetate rânduri violenţelor fizice din partea pârâtului şi care au determinat-o pe reclamantă să se refugieze cu copilul, iniţial, la Centrul de prevenire, monitorizare şi combatere a violenţei în familie din Târgu-Mureş, unde au fost găzduite un timp, după care, mama, împreună cu copilul minor, s-au mutat în locuinţa părinţilor reclamantei. Actele de violenţă ale tatălui asupra mamei şi asupra copilului, regimul sever de viaţă impus fetiţei care denotă un profund dezinteres al tatălui faţă de nevoile minorei, au influenţat negativ starea psihică a minorei căreia îi este frică de tatăl reclamant. În consecinţă, instanţa apreciază că expunerea copilului la comportamentul agresiv al tatălui reprezintă un real pericol pentru dezvoltarea psihică şi comportamentală a minorei.

 În consecinţă, instanţa apreciază că interesul pe termen lung al copilului este acela de a nu fi expus la comportamentul violent al tatălui, interesul primordial al copilului fiind cel al unei dezvoltări psiho - comportamentale sănătoase, dezvoltare sănătoasă care îi este pusă în pericol alături de tatăl reclamant.

Familia este primul mediu în care copilul experimentează relaţii şi el va dezvolta relaţii în afara acestui mediu pornind de la modelele pe care le-a preluat de aici. De aceea, un copil are nevoie de legături emoţionale stabile, de sentimentul apartenenţei necondiţionate la un grup de persoane, în esenţă familie sa, de un mediu securizant, care să-i permită experienţe normale de viaţă.

Probele au relevat că după plecarea mamei împreună cu minora la părinţii reclamantei, cât timp minora nu s-a mai aflat în prezenţa tatălui, aceasta a început să fie mai liniştită şi să se simtă în siguranţă. Cu toate acestea, conflictele existente între părţi, starea tensionată în care minora a crescut continuă să aibă consecinţe asupra minorei manifestate prin tulburări afective şi probleme emoţionale.

Luând în considerare şi dorinţa manifestată fără echivoc de minora Gal Debora-Melinda, aceea de a fi încredinţată mamei, vârsta minorei şi ţinând seama de toate considerentele anterior arătate anterior, precum şi de dispoziţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care prevăd că toate măsurile luate trebuie să se subordoneze cu prioritate interesului superior al copilului, interes care, în speţă, este determinat de vârsta minorei, legătura mai strânsă dintre mamă şi fetiţă, posibilităţile reclamantei de a-i asigura o dezvoltare fizică, intelectuală şi morală exemplară şi preocuparea acesteia manifestată faţă de minoră, instanţa apreciază că reclamanta, în a cărei îngrijire se află în prezent minora, prezintă garanţiile morale şi materiale necesare creşterii, educării şi întreţinerii acestora.

Totodată instanţa apreciază că, pentru raţiuni ce ţin de necesitatea asigurării pentru minore a unui cadru de stabilitate şi echilibru, ceea ce reprezintă o condiţie sine qua non pentru o dezvoltare normală şi armonioasă a acesteia şi luând în considerare faptul că reclamanta nu este decăzută din drepturile părinteşti, se impune reîncredinţarea minorei către reclamantă, pârâtul nefiind în măsură să asigure acesteia o creştere, educare şi o dezvoltare corespunzătoare nevoilor minorei.

În luarea acestei decizii, instanţa reţine şi faptul că nu există niciun fel de indiciu care să conducă la concluzia că viaţa minorei ar fi afectată în mod negativ dacă ar fi încredinţată spre creştere şi educare mamei, ci din contră, probatoriul administrat confirmă dorinţa minorei şi disponibilitatea şi posibilitatea reclamantei de a se ocupa în mod corespunzător de tot ceea ce implică creşterea copilului. Totodată instanţa constată că minora s-a aflat tot timpul în îngrijirea mamei iar în prezent locuieşte cu reclamanta.

Dreptul fiecărui părinte cu privire la copii trebuie analizat prin raportare la modul de îndeplinire de către acesta a îndatoririlor părinteşti şi care rezultă dintr-un ansamblu de factori precum conduita şi responsabilitatea părinţilor, mediul familial lipsit de violenţă, conflicte, tensiuni, receptivitatea la nevoile copiilor, impunerea unui regim de viaţă echilibrat. Aceste aspecte sunt deosebit de importante deoarece au consecinţe asupra dezvoltării ulterioare al minorului a cărui personalitate este în formare.

Pentru considerentele anterior expuse, în raport de dispoziţiile art. 42 şi 44 Codul familiei, instanţa, considerând că există o justificare temeinică a cererii, va admite acţiunea şi va dispune reîncredinţarea minorei Gal Deborah-Melinda, născută la data de 23.03.2000, spre creştere şi educare mamei reclamante.

Totodata, potrivit art.42 al.3 C.fam., instanta judecatoreasca va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, in cuantumul prevazut la art.94 al.3 C.fam.. Întrucât in cauza nu s-a făcut dovada veniturilor din muncă realizate de pârât, instanţa urmează sa stabilească cuantumul pensiei la nivelul venitului minim net pe economie, respectiv 600 lei, potrivit H.G. nr. 1051/2008.

În consecinţă, in temeiul art.86 si art.94 al.3 C.fam., instanţa va obliga paratul la plata unei pensii de întreţinere in favoarea minorei Gal Deborah-Melinda in cuantum de 150 lei lunar, începând cu data introducerii prezentei cereri, respectiv 4.03.2010 si până la majoratul minorei.

În baza art. 274 Cod proc. civ., instanţa va obliga pârâtul, ca parte căzută în pretenţii, să plătească reclamantei suma de 1.008,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 1.000 lei reprezintă onorariu avocat, 8 lei reprezintă taxa judiciară de timbru iar 0,30 lei timbru judiciar.

Domenii speta

Spete similare