Civil - acţiune în constatare - acţiune în constatare nulităţi absolute

ROMANIA

JUDECATORIA FAGARAS

JUDETUL BRASOV

Sedinta  publica  din  30 aprilie  2007

Pe rol fiind pronuntarea cauzei civile formulate  de reclamanta C P H impotriva paratilor Primaria com. H, Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar si fond forestier H, Comisia Judeteana pentru aplicarea si stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Brasov si C A-primarul comunei H pentru actiune in constatarea nulitatii absolute.

La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsa partile.

Procedura indeplinita.

Cauza s-a dezbatut pe fond la termenul din 23 aprilie 2007, cand reprezentanta reclamantei a pus concluzii inregistrate conform art.13 din Legea nr.304/2004 republicata si consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta cauza.

I N S T A N T A

Constata ca prin actiunea civila inregistrata la aceasta instanta sub nr.454/2006, reclamanta C P H a chemat in judecata pe paratele Pcom. H, prin  primarul com. H, Comisiile pentru aplicarea legilor fondului funciar si a fondului Forestier H, Comisia judeteana pentru aplicarea si stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Brasov si pe paratul A Ci, primarul com. H, solicitand a se constata:

1. -nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr.1/L1 codul 041113 emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate la data de 25 iulie 2002;

-nulitatea absoluta a procesului verbal incheiat de Comisia locala H la data de 10.05.2001 privind verificarea documentatilor si adresei de inaintare nr.2650 din 18.05.2001 prin care s-a solicitat validarea anexei 56 (paduri comunale);

-nulitatea absoluta a anexelor nr.56 si a documentatiilor aferente acesteia emise de Comisia locala pentru aplicarea Legii nr.1/2000, din cadrul Primariei H;

-nulitatea absoluta a Hotararii nr.83 din 24.08.2001 a Comisiei judetene de aplicare a Legii nr.1/2002 Brasov.

Reclamanta a aratat ca toate aceste nulitati privesc constituirea si stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier inscris in CF M,

 A+ 1:1982/a/1/2/2 –padure in N – in suprafata de 313.146 mp

 A+2:1982/a/1/4/2  -parau Fantanele – in suprafata de 3.729,6 mp

 A+3:1982/a/1/6/2  -parau Iasului -  in suprafata de  1.130,4 mp

 A+4:1982/b-c/2/2 – paraul lupului in suprafata de 3.218,4 mp

 A+5:1983/a-f/1/1 – paratul Sebesului VACAREA MICA 5.094 mp

 A+6:1983/a-f/9/2 – padurea Vacarea Mica –in suprafata de 2.553.682 mp

Total ………………..2.874.906,40 mp

2. sa fie obligata parata nr.1 sa intocmeasca documentatia necesara in vederea punerii in posesie si a emiterii titlului de proprietate pe numele Comunei Politice H asa cum este inscrisa in CF mai sus aratat;

3. Obligarea la daune cominatorii incepand cu data pronuntarii sentintei si pana la executarea acesteia, prin predarea efectiva a terenului forestier solicitat intr-un cuantum de 10.000.000 lei ROL/zi precum si la plata cheltuielilor de judecata.

Motivandu-si actiunea, reclamanta a aratat ca a depus documentatia in vederea restituirii terenului forestier care a apartinut membrilor Comunei Politice H, forma asociativa prevazuta de Legea nr.247/2005, autorizata prin sentinta civila nr.173/2006 a Judecatoriei Fagaras. Terenul forestier care a apartinut fostei Comune Politice a fost solicitat de catre Primaria H in baza Legii 1/2000, desi acesta nu a detinut niciodata teren forestier, dar a pretins ca este fosta C P H, ori in conformitate cu dosarul nr.4359/1932 al Judecatoriei Mixte de Pace Fagaras, rezulta infiintarea acestei forme asociative – membri acestei forme, tabele cu fostii proprietari. De asemenea, mai rezulta terenul care s-a atribuit atunci oamenilor din satul H la cererea expresa a acestora, procese verbale cu numele fostilor membri ai Comunei Politice, tabelele de proprietari. Primaria H nu a avut niciodata teren in locul numit Vacarea Mica. Acesta a fost inscris initial in CF x M din care rezulta ca intreaga padure s-a preluat in favorul Statului Roman iar in anul 1927, 3 iunie, in baza Ordonantei nr.30644/1922 a Ministerului Justitiei – Directoratul General Cluj, dreptul de proprietate asupra intregului fond forestier s-a intabulat in favorul Statului Roman sub administratia directiunii silvice Cluj. In anul 1933 in baza Hotararii Comisiunii de ocol de expropriere si improprietarire Z, nr.14/1922, in baza hotararilor comisiunii de ocol si expropriere si improprietarire Fagaras nr.369/1923, nr.181/1925, nr.159/1929, nr.175/1930, nr.117/1931 si nr.13/1932 ramase definitive si in baza lucrarilor tehnice imobilele din acest CF s-au dezmembrat si s-au trecut in proprietatea celor improprietariti in aceste locuri si suprafete corespunzatoare (act CF nr.x/12 ianuarie 1933)

In baza acestor hotarari, mai sus aratate in CF 232, s-a inscris si dreptul de proprietate al formei asociative C P H, la numele acesteia, in CF nr.x M cu nr.top. corespunzatoare mai sus identificat. S-a mai aratat ca improprietarirea a avut loc ca urmare a Legii reformei agrare din 1921 care se referea la reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures publicata in Monitorul Oficial nr.93 din 30 iulie 1921. In acest mod s-a dobandit proprietatea de catre C P H care a si folosit aceasta parte din padure care i-a revenit in baza improprietaririi. Din aceasta cauza Primaria H a fost reimproprietarita in mod abuziv. Primaria H nu avea dreptul sa fie reimproprietarita in baza Legii 1/2000 deoarece in conformitate cu art.29 din aceasta lege doar comunele, orasele si municipiile puteau beneficia de acest drept.

In termen legal a depus intampinare Primaria com. H.

In motivarea intampinarii s-a aratat ca forma asociativa C P H s-a constituit in mod nelegal deoarece, in legislatia antebelica, notiunea de comuna politica era similara actualei structuri administrativ teritoriale. In conformitate cu art.28 din Legea nr.1/2000 modificata prin Legea nr.247/2005, fiecare forma asociativa reinfiintata trebuie sa fie continuatoare a vechii structuri. In conceptia sa Comuna politica  reprezinta intreaga entitate dintr-o localitate in conditiile in care fiecare localitate era recunoscuta ca o astfel de entitate. In acest context numai actuala comuna prin organul local al administratiei de stat, are competenta de a reinfiinta o comuna politica ca forma asociativa in intelesul Legii nr.247/2005. Comuna politica, nu poate fi considerata in nici un caz o asociatie privata ci o continuatoare a unei structuri de drept public. Pentru dovedirea faptului ca, aceasta forma asociativa, era forma de organizare administrativa in perioada interbelica, Primaria com. H a depus la dosar documente care au stat la baza improprietarii Comunei Politice H cu padurea cuprinsa in cartea funciara nr.1378 M. Tot in probatiune s-a depus si o copie a cartii funciare nr.x Codlea. De asemenea, s-a aratat ca din examinarea  legii reformei agrare din 1921, rezulta ca au fost improprietarite comunele cu izlazuri comunale si paduri comunale nicidecum comunele politice  ca forme asociative de drept privat. Pe de alta parte, formele asociative in intelesul art.26 si 28 din Legea nr.247/2005 trebuiau sa se constituie in conformitate cu disp. Legii nr.21/1924, legea asociatiilor si fundatiilor si sa fie inregistrate in registrul special al asociatiilor si fundatiilor din Romania. Reclamanta nu poate face dovada ca este succesoarea in drepturi a Comunei Politice H. Acest drept ii revine actualei comune H. De asemenea, reclamanta nu face dovada ca membrii formei asociative au fost inscrisi in foaia B a cartii funciare in conformitate cu Regulamentul de inregistrare in CF. Pentru toate aceste considerente parata solicita instantei sa respinga ca nefondata actiunea reclamantei.

Au fost invocate apoi exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a primariei intrucat primaria nu are capacitate de folosinta, exceptia lipsei calitatii procesuale a primarului comunei, C A, precum si exceptia prematuritatii actiunii formulata de catre reclamanta. Aceste exceptii au fost solutionate la termenul din 12 iunie 2006 (f.52) Totodata s-a formulat si o actiune reconventionala, prin care s-a solicitat a se constata nulitatea absoluta a constituirii asociatiei C P H, ca persoana de drept privat, fara scop lucrativ si sa se dispuna radierea reclamantei din registrul persoanelor juridice de pe langa Judecatoria Fagaras..

In cauza a formulat intampinare, de asemenea, si  Institutia Prefectului Brasov, prin care s-a solicitat respingerea actiunii formulate de catre C P H.

In motivarea intampinarii s-a aratat ca denumirea de Comuna politica se identifica concretual cu unitatea administrativ teritoriala asa cum a fost ea definitiva de Legea nr.2/1968, singura denumire utilizata la momentul respectiv in actele oficiale. In masura in care s-ar identifica Comuna politica cu un alt beneficiar, respectiv cu o asociatie ar trebui sa se faca dovada formei asociative si respectiv a autorilor care s-au inscris in aceasta forma, dupa care actualii solicitanti ar urma sa faca dovada dreptului de mostenire. Or, in situatia analizata reclamanta nu face dovada existentei unei forme asociative si nici dovada titularilor acestui drept de la momentul constituirii, motiv pentru care instanta urmeaza  a respinge ca netemeinica actiunea formulata.

Reclamanta, C P H, a raspuns la intampinarea  formulata de catre parata Primaria H aratand ca legalitatea constituirii formei asociative prevazute de Legea nr.1/2000, modificata de Legea nr.247/2005 a fost verificata de catre instanta competenta. Constituirea acesteia s-a facut in conditiile respectarii legalitatii, a inscrierilor in registrul formelor asociative existent in prezent la Judecatoria Fagaras cu respectarea tuturor prevederilor legale si mai ales a art.26 si 28 din Legea nr.1/2000, modificata prin Legea nr.247/2005. La dosarul respectiv s-a depus si aprobarea denumirii de Comuna politica emisa de catre Ministerul Justitiei. Este greu a se explica identitatea intre comuna H si Comuna Politica M, sau Comuna Politica C, sau Comuna Politica T. S-a mai aratat ca din intreg dosarul de reforma agrara din 1921-1932, rezulta ca toata corespondenta s-a facut cu Primaria H existenta la acea data si nu cu Comuna politica care s-a infiintat ca urmare a improprietarii in baza legii reformei agrare – Legea 30/1921. In baza acestei legi si avand la baza o alta documentatie au fost improprietariti membri Comunei Politice H asa cum rezulta din dosarul nr.4359/1932. Pentru toate aceste considerente solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

Instanta examinand  actiunea reclamantei prin prisma actelor si probelor existente la dosar, respectiv: copia titlului de proprietate aflata in dosar fila 5, extras CF ( fila 6), procese verbale de punere in posesie , Hotararea nr.83/2001 (f.7-12), copia cartii funciare nr.x Codlea, cereri si inscrisuri aflate in dosarul 4359 al Judecatoriei Mixte de Pace Fagaras, sentinta civila nr.173/2006 a Judecatoriei Fagaras, inscrisurile aflate in dosar filele 91-113 din care rezulta modul in care Primaria com. H a dobandit proprietatea asupra terenurilor forestiere in suprafata de 770,5 ha, copiile dupa procesele verbale emise in baza Legii reformei agrare in anul 1922 pentru locuitorii comunei H (f.123-215) provenite din dosarul nr.4359, raspunsurile la interogator ale paratelor Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar H, a Primariei com. H, dosarul nr.2856/2005 al Judecatoriei Fagaras, retine in fapt urmatoarele:

Asa cum rezulta din Titlul de proprietate aflat in doar fila 5, paratei Primaria com. H i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 770,5 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza com. H, jud. Brasov la data de 25.07.2002, in baza art.28 din Legea nr.1/2000. Punerea in posesie asupra acestui teren a avut loc la o data anterioara, respectiv la 20.03.2002.

Reclamanta, C P H, se pretinde succesoare a fostei Comune Politice H invocand ca temei al acestei sustineri disp.art.26, 28 din Legea nr.1/2000, modificata prin Legea nr.247/2005 si sentinta civila nr.173/2006 a Judecatoriei Fagaras, prin care s-a autorizat reinfiintarea formei asociative cu denumirea de C P H. Scopul acestei forme asociative este mentionat in art. 6 din statut si el consta in: reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pasunilor si fanetelor, persoanelor fizice sau dupa caz a mostenitorilor care au formulat cerere conform art.45 din Legea nr.1/2000 si a Legii fondului funciar nr.18/1991 cu modificarile aduse prin Legea 247/2005; punerea in posesie asupra padurilor,pasunilor si fanetelor, detinut anterior de catre C P H precum si a altor terenuri care intra in aceasta categorie; eliberarea titlurilor de proprietate de catre Comisiile locale, in conditiile Legii 18/1991 si in conformitate cu prevederile Legii 1/2000 si Legii 247/2005; punerea in exploatare a padurii, pasunilor si fanetelor, stapanita in indiviziune – in total sau partial, prin arendare, vanzare cu licitatie, arendarea carierelor de piatra, pentru vanat si pescuit in conformitate cu legislatia speciala silvica in materie;conservarea si administrarea padurii, pasunilor si terenurilor fanete, detinuta in indiviziune – pe cote parti; apararea dreptului de proprietate asupra padurii, pasunilor fanetelor in forma asociativa pentru tulburari de posesie, incalcarea si cotropirea de catre terte persoane a averii comunei,

Obiectivele formei asociative sunt: gospodarirea si exploatarea terenurilor forestiere, a pasunilor, fanetelor atribuite in conditiile Legii 1/2000, art.24, cu respectarea regimului silvic, potrivit legii; organizarea exploatarii terenurilor forestiere, pasunilor si fanetelor prevazute in art.24, 25, 26 din Legea nr.1/2000modificata cu Legea 247/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si cele forestiere cu raportare la Legea nr.18/1991 si ale Legii 169/1997; organizarea, intretinerea si exploatarea, cu respectarea legislatiei in vigoare a fondului cinegetic de pe suprafetele de teren care intra, sau vor intra in C P H, precum si a altor terenuri; sa desfasoare orice activitati si actiuni necesare realizarii scopului propus.

Raportand actiunea reclamantei la prevederile statutare mai sus precizate s-ar putea sustine ideea ca forma asociativa C P H este lipsita de capacitate de folosinta in ce priveste solicitarile acesteia de a se constata nulitatea documentelor mai sus descrise prin actiune stiut fiind ca, in privinta persoanelor juridice, este clar stabilita regula specialitatii capacitatii de folosinta spre deosebire de situatia persoanele fizice unde capacitatea de folosinta nu difera de la o persoana la alta.

Principiul specialitatii capacitatii de folosinta este consacrat atat de prevederile art.9 din Legea 21/1924 potrivit caruia persoanele juridice de drept privat cazand sub prevederile legii de fata nu se pot folosi decat de drepturile ce le sunt necesare in realizarea scopurilor si destinatiunii lor, cat si de disp. art.34 din Decretul 31/1954 care prevad  ca persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.

Din prevederile statutului Comunei Politice H, nu rezulta faptul ca unul dintre scopurile asociatiei este acela de a-si redobandi proprietatile prin anularea actelor care au stat la baza dobandirii dreptului de proprietate al comunei H.

Instanta admite totusi ca un astfel de scop poate fi subinteles. Intr-o astfel de situatie se poate discuta si exceptia lipsei capacitatii procesuale active a reclamantei in promovarea actiunii, exceptie  invocata prin intampinare (fila 52), care presupune inexistenta unei identitati intre titularul dreptului subiectiv si cel care este titularul actiunii dedusa judecatii.

Cel putin din punct de vedere formal reclamanta justifica calitatea procesuala activa,  dat fiind ca prin sentinta judecatoreasca ii este recunoscuta calitatea de succesoare a fostei Comune Politice H.

Drept urmare exceptia lipsei capacitatii active a reclamantei urmeaza a fi respinsa. Pentru acelasi motiv urmeaza a respinge cererea paratei (reclamanta reconventionala) de constatare a nulitatii infiintarii Comunei Politice H si a radierii inscrierilor din registrul special al Judecatoriei Fagaras.

Cu toate acestea instanta apreciaza ca sentinta nr.173/2005,a Judecatoriei Fagaras nu este opozabila paratei Primaria H, care este proprietara a imobilului teren forestier, ce formeaza in parte, obiectul litigiului deoarece aceasta din urma nu a fost parte in dosar nr.2856/2005 al Judecatoriei Fagaras.  Convingerea instantei este aceea ca reclamanta Comuna politica H nu este continuatoarea Comunei Politice H, inscrisa in CF x M, dimpotriva apreciaza ca notiunea de comuna politica s-a confundat in perioada 1921-1946, cu aceea de comuna, ca forma administrativ- teritoriala. Pentru argumentarea acestei sustineri ,instanta urmeaza a proceda,  mai intii ,la o prezentare sintetica a argumentelor de care intelege sa se foloseasca reclamanta.

Argumentele reclamantei:

- art.26 din Legea nr.1/2000, modificata prin Legea nr.247/2005: formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor, obsti de mosneni… composesorate, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, li se vor elibera un singur titlu de proprietate la solicitarea reprezentantului legal al acestora.

- Legea Reformei agrare de la 1921

- Comuna H nu a detinut niciodata teren forestier;

- Din dosarul nr.4339/1932 al Judecatoriei Mixte de Pace Fagaras, rezulta infiintarea acestei forme asociative, membrii acesteia, tabelele cu fostii proprietari, tabelele care s-au atribuit oamenilor din satul H, procesele verbale cu numele fostilor membri ai Comunei politice precum si tabelele de proprietari;

- Comuna politica s-a infiintat ca urmare a improprietaririi in baza Legii Reformei agrare

- Comuna politica a folosit aceste paduri  dupa anul 1933

- Primaria H a fost improprietarita in mod abuziv;

- Doar comunele, orasele si municipiile puteau fi improprietarite, nicidecum primariile.

- Dosarul nr.2856/2005 in care s-a pronuntat sentinta nr.173/2006 din care rezulta dobandirea personalitatii juridice de catre C P H.

- Aprobarea denumirii de comuna politica de catre Ministerul Justitiei.

Prin aceste argumente se cauta a se demonstra ca in legislatia romaneasca nu este cunoscuta notiunea de Comuna Politica la nivelul administratiei publice locale. Se sustine ca forma asociativa, C P H,  este continuatoarea comunei politice inscrisa in CF nr.x M, iar actualii membri ai formei asociative sunt succesorii fostilor membri ai Comunei Politice H.

In opinia instantei dovada infiintarii si functionarii Comunei Politice H, ulterior datei de 25 noiembrie 1932,ca forma asociativa, nu se face cu o simpla inscriere in CF. Dovada infiintarii si existentei oricarei forme asociative se face prin acte care atesta dobandirea personalitatii juridice, ca urmare a inscrierii in registrul special al asociatiilor si fundatiilor , aflat in pastrarea instantelor judecatoresti. O astfel de proba era deosebit de utila cauzei in conditiile in care fosta denumire si fostul patrimoniu al comunei politice este disputata de catre parti. In lipsa ei reclamanta trebuia sa depuna la dosar acte doveditoare din care sa rezulte ca  pretinsa forma asociativa a functionat sub aceasta denumire, in baza unui statut, precum si faptul ca a avut evidente proprii ale patrimoniului, ale modului de functionare si ale membrilor care o  compuneau. La dosar nu exista dovezi in acest sens desi perioada  de timp in care se pretinde ca forma asociativa a functionat ( 1933-1945) este relativ recenta in raport cu perioada anterioara (1921-1933) cand s-au facut nenumarate demersuri, pe langa autoritatile statului, pentru obtinerea in proprietate  a terenului inscris in CF  nr.x M. Mergand pe aceasta logica este paradoxal faptul ca la dosar exista inscrisuri referitoare la perioada 1921-1946, toate provenind din dosarul nr.4359/1932, dar nu exista nici un act (inscris) care sa probeze infiintarea si functionarea Comunei politice H, ca forma asociativa.

Acest rationament reprezinta un prim argument care sprijina ideea identificarii fostei Comune Politica H cu structura administrativ- teritoriala a statului roman din perioada interbelica, Comuna H.

Alte argumente care sprijina aceasta idee:

- pornind de la examinarea art.24 si art.32 din Legea reformei agrare, rezulta cat se poate de clar ca legiuitorul de la 1921 a constituit (infiintat) dupa trebuinta pasuni comunale si paduri comunale si ,acolo unde a fost cazul, le-a completat pe cele existente. Cele 3 notiuni sunt folosite ca atare in lege. Administrarea acestor paduri se realiza prin organele silvice ale Statului Roman ( art. 37)

Din cuprinsul legii reformei agrare nu rezulta preocuparea Statului Roman de a improprietari formele asociative, indiferent de denumirea pe care  acestea o purtau.

Singurii care au beneficiat de improprietarire au fost„taranii muncitori de pamant”, preferati de lege in ordinea stabilita prin art.92.

- procesele verbale care s-au intocmit la nivelul anului 1921, depuse la dosar pentru a folosi ca probe, nu reprezinta altceva decat evidente obligatorii, in procedura reglementata de lege, pentru intocmirea tabloului de improprietarire (art.104, 106) in functie de criteriile stabilite in art.92. Continutul acestor procese verbale se reflecta si  in tabloul taranilor improprietariti din comuna H (f.208 – 214) precum si in procesul verbal al comisiei de ocol pentru expropriere si improprietarire Fagaras, intocmit la data de 18 decembrie 1922 (f.127 a se vedea fata - verso). Toate acele procese verbale evidentiaza faptul ca cei selectati pentru improprietarire cu teren agricol, au fost  barbatii din comuna H care au participat la razboi si au indeplinit cel putin unul din criteriile prev.de art.92 din lege (in special criteriul de la pct.4).

Asadar afirmatiile reclamantei, bazate pe acest argument, nu sunt dovedite, respectiv nu se produce proba ca cei nominalizati in procesele verbale sunt membri ai fostei Comune Politice H. Pornind de la aceasta premisa afirmatia conform careia actualii membri ai Comunei Politice H sunt mostenitorii celor de mai sus, in calitatea pe care acestia ar fi avut-o in fosta Comuna politica, nu beneficiaza de un suport real.

Este adevarat faptul ca statul a stabilit prin lege necesarul de teren forestier al comunelor,  avand in vedere criteriul de 3 iugare pentru o familie. Aceasta nu inseamna ca terenul respectiv se atribuia efectiv unei familii determinate, dimpotriva statul urmarea sa puna la dispozitia comunei o suprafata de teren suficienta pentru a satisface necesitatile fiecarei familii care facea parte din comuna respectiva.  Din prevederile art.32, 84 ale legii reformei agrare rezulta ca s-au infiintat doar paduri comunale. Persoanele fizice nu au fost improprietarite cu paduri cum de altfel nu au fost improprietarite nici formele asociative care aveau in proprietate paduri, in cele 4 provincii romanesti vizate de catre lege (Transilvania, Banat Crisana si Maramures). In concluzie se poate sustine ca atribuirea s-a facut doar pentru structurile administrativ-teritoriale existente la momentul adoptarii legii.

- denumirea de Comuna politica nu sugereaza existenta unei persoane juridice structurata dupa regulile formelor asociative, chiar daca in art.26 din Legea nr.1/2000, modificata prin Legea nr.247/2005 este inclusa si aceasta, in mod impropriu si fortat in categoria unor astfel de tipuri asociative de proprietate, asupra terenurilor forestiere. Instanta apreciaza ca sintagma Comuna politica trebuie examinata prin semnificatia termenilor care o compun, astfel: prin comuna (conform DEX) se intelege (unitatea de baza administrativ economica alcatuita din unul sau mai multe sate, condusa de un consiliu comunal) iar prin politica „forma de organizare si conducere a unei comunitati umane de asigurare a unei ordini interne”.

- comunele functioneaza si sunt organizate in baza legii.Formele asociative de proprietate (care au fost numeroase in Tara Fagarasului fiind cunoscute sub denumirea de composesorate) detineau in proprietate privata de grup, terenuri impadurite fiind organizate prin statutul de constituire. Ceea ce este specific acestor grupuri de proprietari, in indiviziune organizate in forma asociativa, este faptul ca ele nu se identifica niciodata cu totalitatea membrilor unei colectivitati, care sunt organizati din punct de vedere administrativ-teritorial sub forma comunelor. Comunele ii au in componenta lor pe toti locuitorii satelor care le alcatuiesc.

- bunurile care faceau parte din patrimoniul comunelor erau impartite si in perioada interbelica in doua categorii: unele care apartineau domeniului public si altele care apartineau domeniului privat. Ceea ce particularizeaza in mod special cele doua forme de proprietate este posibilitatea instrainarii bunurilor comunale de catre cel care le administreaza.

Astfel este cunoscut faptul ca bunurile apartinand domeniului privat se pot instraina in conditiile legii, neingradit (art.480 cod civil), in timp ce bunurile apartinand domeniului public sunt inalienabile.

Instanta apreciaza ca aceste paduri comunale, care au fost infiintate prin legea reformei agrare din 1921, faceau parte din proprietatea publica. De aici decurge si denumirea proprietarului acesteia (asa cum se reflecta in cartea funciara) de Comuna politica. In legislatia actuala apartenenta acestor paduri la domeniul public este reglementata in anexa nr.1 pct.2 din Legea nr.213/2003, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

In conformitate cu acest text de lege domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri:

1.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …………………………….

……………………………………………………………………………..

9. terenuri cu destinatie forestiera daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat.

- Faptul ca locul Comunei politice nu se afla in cadrul formelor asociative prev.de art.26, rezulta din continutul art.27 din Legea nr.1/2000 care prevede ca: „administrarea si exploatarea terenurilor forestiere prevazute de art.26 din prezenta lege se face in conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia Statului Roman in perioada anilor 1921-1946 in masura in care nu contravin legislatiei in vigoare”.

Prin dispozitiile acestui text de lege s-a inlaturat, intr-o mare masura, confuzia creata prin introducerea comunelor politice in randul formelor asociative. Fosta C P H nu a avut un statut de organizare si functionare, ea fiind cunoscuta sub aceasta denumire doar din CF x M.

- Este o realitate de necontestat faptul ca in perioada interbelica satele care alcatuiesc astazi comuna H erau la randul lor comune, avand fiecare un teritoriu determinat, propria populatie si propria avere comunala. O parte a acestei averi a constituit-o padurea comunala, dobandita prin Legea reformei agrare.

In timp, majoritatea acestor comune, au disparut ca urmare a constituirii unor unitati administrativ teritoriale de dimensiuni mai mari in care au fost incluse, de regula cateva sate. Dreptul de succesiune la fosta avere a satelor care astazi intra in componenta comunelor nu-l poate avea decat comuna care le include in structura sa. Aceasta concluzie se impune deoarece in conditiile actualei legi a administratiei publice locale (Legea 215/2001 republicata) nu se poate concepe, ca un bun apartinand domeniului public – padurea comunala fosta candva proprietatea satelor (foste comune)care alcatuiesc comunele actuale -  sa devina proprietatea exclusiva a unor forme asociative de proprietate.

In conformitate cu disp.art.10 din aceasta lege, autoritatile administrative publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de bunurile proprietate publica sau privata al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor in conformitate cu principiile autonomiei locale. Principala atributie in aceasta materie revine consiliului local care, in conformitate cu art.36 lit.c din lege, administreaza domeniul public si privat al comunelor, oraselor si municipiului.

Rezulta asadar ca si in cazul padurilor comunale responsabilitatea administrarii acestora in conformitate cu interesele comunitatii (comunitatilor) locale, revine consiliului local, fiind excluse ale interpretari.

- in perioada anilor 1921-1932 s-au facut numeroase demersuri pentru repartizarea catre comuna H a unei paduri comunale, atat de catre locuitorii comunei cat si de catre reprezentantii acesteia. Cu titlu de exemplu amintim demersul intreprins de catre Consiliul comunal H la Ministerul Agriculturii la data de 17 noiembrie 1921, prin care se solicita padure comunala in numele comunei. Acest lucru demonstreaza interesul general al tuturor locuitorilor comunei Hirseni cat si al autoritatilor locale pentru infiintarea unei paduri comunale care sa le asigure necesarul de lemne de foc si de constructie.

- din anexele pentru deschiderea procedurii succesorale aflate in dosarul instantei (vol.II), nu rezulta,  decat intr-o mica masura, ca membri fondatori ai Comunei Politice H sunt succesori ai persoanelor improprietarite cu teren agricol, in comuna Hirseni, in baza legii reformei agrare (s-au depus 7 sesizari pentru deschiderea procedurii succesorale.)

- In procesul verbal intocmit de catre agronomul sef regional al Plasei Fagaras la 20 iunie 1921 cu ocazia deplasarii in comuna H, pentru a cerceta plangerile si reclamatiile locuitorilor acestei comune se utilizeaza notiunea de C P H, despre care se afirma ca este constituita din 175 case (familii) cu 900 suflete (f.41). In acelasi proces-verbal este folosita apoi, in mod frecvent, notiunea de comuna H.  Concluzia care se poate desprinde din aceasta observatie este aceea ca, cele doua notiuni erau percepute ca fiind identice.

- Este nefondata afirmatia reclamantei referitoare la modul de infiintare al Comunei politice Hirseni ca urmare a improprietarii in baza legii reformei agrare,  deoarece principalele scopuri urmarite de lege au fost : exproprierea  pentru o cauza de utilitate publica si improprietarirea pentru completarea proprietatilor rurale taranesti precum si  izlazurile si padurile comunale rurale ( art. 1, pct.1) .Comunele politice existau la  data adoptarii legii reformei agrare , fapt ce rezulta din prevederile art. 17 ale acesteia: ? Terenurile neproductive : rapi, nisipuri miscatoare,saraturi, lacuri ( rauri) cu trestisurile de pe ele,lacuri mlastinoase, mocirlele, daca cad in complexul pamantului expropriat, se vor putea expropria, urmand ca aceste pamanturi neproductive, intrucat vor forma un complex compact mai mare, sa se dea comunelor politice?. Iata deci ca legiuitorul nu era strain de notiunea de comuna politica.

In aceasta situatie se naste  in mod firesc urmatoarea intrebare: Daca in anul 1921 comunele politice erau cunoscute ca subiecte de drept, cum ar fi putut fi infiintate ele in urmatorii ani, ca urmare a aplicarii legii reformei agrare, dupa cum sustine reclamanta?

Raspunsul nu poate fi decat unul singur: Comuna politica nu era altceva decat comuna, cunoscuta ca unitate administrativ-teritoriala. Ca este asa se verifica si prin continutul procesului verbal intocmit la 05 iunie 1920 de catre Comisia Locala H pentru aplicarea legii reformei agrare. Astfel este important de retinut, din acest document ? rugarea delegatiilor satenilor de a se exopera pe seama comunei politice , teritoriul de pasune si padure numit Vacarea Mica si Vacarea Mare din proprietatile erarului silvic?,( fila 120) din dosarul 2859/2005. In alta ordine de idei, pornind de la continutul acelui articol 17 se naste inca  o intrebare, respectiv : care erau acele comune politice, la care s-a gandit legiuitorul, atunci cand a reglementat exproprierea pamanturilor neproductive? Daca raspunsul ar fi :? forma asociativa a comunei politice ?, atunci pe buna dreptate ,intrebarea urmatoare este inevitabila : De ce nu au fost preferate toate formele asociative de proprietate existente la acea data in legislatia Statului Roman?

- Din dosarul nr.4359/1932 nu rezulta infiintarea acestei forme asociative, asa cum se afirma prin actiune. De fapt acest dosar cuprinde demersuri intreprinse de comuna H, de locuitorii acestei comune pentru ca statul sa infiinteze padurea comunala necesara unui nr. de 171 familii, cat si toata documentatia necesara pentru improprietarirea celor indreptatii, in special a celor care au participat in calitate de militari in primul razboi mondial.

- Din depozitia martorului B S (f.267) rezulta ca inainte de 1945 Comuna politica a functionat separat de institutia statului dar in acelasi timp precizeaza ca acea Comuna politica „a fost, ceea ce in termenii de azi numim Primaria”.

Este adevarata sustinerea reclamantei referitoare la nelegala reconstituire a dreptului de proprietate la numele paratei Primaria H. In mod normal ,in temeiul Legii 1/2000, titlul de proprietate trebuia eliberat pe numele Comunei H. Aceasta greseala a Institutiei Prefectului va putea fi corectata  prin masuri administrative.

 Reclamanta, C P H nu si-a propus sa inlature aceasta greseala pentru ca nu era in interesul ei sa o faca atata timp cat obiectivele reclamantei in acest proces au fost cu totul altele.

In raport de toate aceste considerente instanta, dupa ce a constatat inexistenta unei identitati intre reclamanta Comuna Politica  H si fosta Comuna Politica H, urmeaza a constata, de asemenea, netemeinicia actiunii reclamantei cu privire la  toate capetele de cerere, si pe cale de consecinta va dispune respingerea acesteia in totalitate si fata de toti paratii care au fost actionati in judecata. Aceasta solutie se impune cata vreme titlul de proprietate si documentatiile care au stat la baza emiterii acestuia sunt la adapost de critica, in ce priveste dreptul de proprietate al comunei H asupra fostei paduri comunale.

Pentru aceste motive

IN NUMELE LEGII

H O T  A R A S T E

Respinge exceptia privind lipsa de calitate procesuala activa a reclamantei Asociatia C P H, jud. Brasov, exceptie invocata de catre Primaria com. H, jud. Brasov.

Respinge actiunea civila formulata de catre reclamanta Comuna Politica, cu sediul in H, nr.150, jud. Brasov legal reprezentata prin dl. P F impotriva paratilor Primaria H, Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar si a fondului forestier H, Comisia judeteana pentru aplicarea si stabilirea dreptului de proprietate Brasov si C A – primarul comunei H, precum si actiunea reconventionala.

Domenii speta

Spete similare