Drept civil. Dreptul familiei. Incredintare minor

Sentinţă civilă 50 din 12.01.2010


Drept civil. Dreptul familiei. Incredintare minor

O data cu încredintarea minorului, instanta se pronunta si asupra pensiei de întretinere. Daca paratul desfasoara activitati liberale iar veniturile comunicate la dosar sunt doar cu caracter estimativ si au o valoare modica, mai mica decat venitul minim, instanta va calcula pensia in baza venitului minim.

Reclamanta BG, a  chemat in judecata pe paratul BV, solicitand ca in baza probelor ce vor fi administrate instanta sa îi încredinteze spre crestere si educare pe minora BAG iar paratul sa fie obligat la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei, in raport de veniturile realizate si sa plateasca reclamantei cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este casatorita cu paratul si din casatoria partilor a rezultat minora BAG. A mai precizat ca paratul a parasit domiciliul comun la trei zile dupa nasterea minorei, refuzand sa accepte sarcinile ce ii reveneau ca tata si ca ulterior a aflat ca au fost abandonate datorita unei relatii extraconjugale pe care sotul o avea inainte de nasterea fetitei.

In raport de faptul ca reclamanta s-a ocupat de cresterea minorei de la nastere si pana la data formularii cererii, ca aceasta ii este puternic atasata sufleteste, avand in vedere varsta frageda si imprejurarea ca se poate ocupa personal de cresterea si educarea minorei si ca de la despartirea in fapt piritul nu s-a mai interesat deloc de minora, reclamanta a solicitat admiterea cererii urmand ca instanta sa ii incredinteze spre crestere si educare minora.

A mai invederat ca piritul exercita o profesie liberala si in aceste conditii se impune ca instanta sa il oblige la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei in raport de veniturile realizate, solicitind ca acesta sa fie obligat si la plata cheltuielilor de judecata.

In sedinta publica, reclamanta a precizat ca solicita obligarea piritului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei, calculata in raport de venitul minim pe economie.

In dovedirea cererii a solicitat proba cu inscrisuri, ancheta sociala si declaratii de martori.

Paratul, legal citat , a formulat întampinare in cauza, prin  care a precizat ca este de acord ca minora sa ii fie incredintata reclamantei spre crestere si educare si a precizat ca a contribuit la cheltuielile necesare pentru cresterea acesteia.

In cursul cercetarii judecatoresti a fost administrata, la solicitarea reclamantei, proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiati in calitate de martori VM si SA, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar, iar pentru pirit s-a admis proba cu inscrisurile depuse.

De asemenea, la solicitarea instantei, au fost intocmite referate de ancheta sociala la domiciliul ambelor parti, care au fost atasate la dosar .

Din referatul de ancheta sociala efectuat în cauza la domiciliul reclamantei, rezulta ca aceasta s-a despartit de pirit de la data nasterii minorei, data de la care minora s-a aflat in grija exclusiva a reclamantei, iar piritul a venit sa isi vada copilul o singura data. Se mai retine ca reclamanta este cunoscuta ca o persoana respectabila, cu un comportament adecvat.

Totodata se retine din analiza referatului de ancheta sociala efectuat la domiciliul piritului ca piritul si-a vizitat fiica o data pe luna la domiciliul reclamantei.

Martorele VM si SA,  audiate la cererea reclamantei au confirmat ca partile s-au despartit dupa nasterea minorei, paratul fiind acela care a parasit domiciliul. Au aratat ca de la nastere minora a fost ingrijita in mod exclusiv de catre reclamanta, este puternic atasata de mama sa este bine ingrijita, reclamanta oferind conditii bune pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a minorei.

Prin intimpinarea formulata in cauza piritul a aratat ca este de acord ca minora sa ii fie incredintata reclamantei.

Potrivit art. 100 C. familiei copilul minor locuieste cu parintii sai. Daca parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide de comun acord la care dintre ei va locui copilul. In caz de neîntelegere între parinti, instanta judecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a împlinit varsta de 10 ani, va decide tinand seama de interesele copilului.

Conform  art. 31 alin. 3 din Legea 272/2004 in cazul existentei unor neîntelegeri între parinti cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului si potrivit art.. 33 copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, împotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.

In acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care este constanta in a aprecia ca, pentru un parinte si copilul sau, faptul de a fi împreuna reprezinta un element fundamental al vietii de familie, iar masurile care împiedica acest lucru constituie o ingerinta in dreptul protejat de articolul 8 al Conventiei – Cauza Eriksson C. Suediei, hotararea din 22.06.1989.

Avand in vedere probatoriile administrate in cauza, textele de lege invocate, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, varsta minorei, opinia anchetei sociale, instanta apreciaza ca este numai in interesul copilului ca aceasta sa fie încredintata spre crestere, îngrijire si educare mamei, astfel ca se va admite cererea modificata formulata de aceasta. 

Potrivit. disp. art. 86 alin. 1 din C. fam. obligatia de intretinere exista intre parinti si copii, iar in baza alin. 3 din acelasi articol, descedentul, cat timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla.

In baza art. 101 alin. 1 din C. fam. parintii sunt obligati sa ingrijeasca de copil iar potrivit alin. 2 din acelasi articol, parintii sunt obligati sa creasca copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia.

Conform art. 107 din C. fam. copilul minor este intretinut de parintii sai.

In ceea ce priveste  cuantumul obligatiei  de întretinere instanta are în vedere  prevederile art. 94 din Codul familiei, potrivit carora  întretinerea se acorda  potrivit cu  nevoile  celui care o cere si cu mijloacele celui care o  acorda, trebuind totodata sa fie respectate limitele  întretinerii ce urmeaza a fi acordata  de parinte  din venitul sau din munca, prev. de art. 94 din Codul familiei.

Fiind indeplinite aceste cerinte legale, instanta va obliga paratul la plata unei pensii de intretinere  in favoarea minorei .

La stabilirea cuantumului pensiei de întretinere se vor avea în vedere si prevederile art. 94 alin. 3 C.fam. potrivit carora cand întretinerea este datorata de parinti ea se stabileste pana la o patrime din venit cand întretinerea se datoreaza pentru un copil.

In raport de faptul ca paratul exercita o profesie liberala, iar veniturile comunicate la dosar sunt doar cu caracter estimativ si au o valoare modica, instanta va admite solicitarea reclamantei si va calcula pensia in baza venitului minim (veniturile comunicate fiind mai mici).

Domenii speta