Drept civil. Succesiune. - art. 689, art. 690, art. 696 si art. 700 Cod civil.

Drept civil. Succesiune.

- art. 689, art. 690, art. 696 si art. 700 Cod civil.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe reclamanţii X şi Y au chemat în judecată pe pârâta Z, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate masele succesorale rămase de pe urma defuncţilor A, B şi C, calitatea de moştenitori a părţilor ?i cotele lor părţi succesorale.

În motivarea cererii reclamanţii arată că sunt mostenitorii defunctilor. În masele succesorale au rămas două case de locuit, terenul aferent construcţiilor si un apartament. Reclamantul este nepotul defunctului şi a aflat despre existenţa testamentului după deces.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Din contractul de vânzare – cumpărare rezultă cumpărarea de la RAGCL a unui apartament compus din 2 (două) camere.

Din Decizia Primăriei orasului rezultă că  numitului i s-a atribuit în proprietate terenul în suprafată de 20 mp aferent apartamentului.

Din testamentul autentificat, rezultă că A a testat ca după decesul său să îi revină numitei uzufructul viager asupra cotei-părţi indivize de 5/8 din imobilul casă de locuit şi din terenul aferent în suprafaţă de 1014 mp., situate în oraşul Ţăndărei, str. Agricultori, nr. 6, judeţul Ialomiţa.

Din memoriul justificativ depus la dosar rezultă că imobilul casă de locuit, construit în anul 1957, compus din 2 camere, cu o suprafată construită de 31 mp si imobilul casă de locuit, construit în anul 1991 din cauri, acoperit cu tablă, compus din 3 camere si un hol, cu o suprafată construită de 58 mp sunt amplasate pe terenul intravilan în suprafaţă de 1012 m.p., situat în orasul.

Din adeverinta Primăriei orasului rezultă că A figurează în registrul agricol cu un teren arabil în suprafată de 1 ha situat în extravilanul orasului si cu o cotă parte indiviză din terenul arabil în suprafată de 4 ha situat în extravilanul orasului.

Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că B şi A l-au avut ca fiu pe C. La data de a decedat şi C, moştenitorii lui, fiind X (soţie supravieţuitoare) şi Y în calitate de fiu.

Prin sentinta civilă a Judecătoriei a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de anulare a testamentului autentificat prin încheierea de BNP Dincă Mirela – Luminiţa.

În prezenta cauză se vor avea în vedere prevederile din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.  Potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 conform cărora prevederile art. 930 - 934 din Noul Cod Civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazul în care posesia a început la data intrării in vigoare a acestuia, adică 01.10.2011. Pentru cazurile in care posesia a inceput inainte de această dată, sunt aplicabile dispozitiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În consecintă, se apreciază că faptul posesia a început în anul 1957 (când a fost construită casa), deci sub imperiul vechiului cod civil, ale căror norme vor fi avute în vedere la solutionarea prezentei cauze civile.

Potrivit art. 1846 Cod civil „orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înşine sau de altul în numele nostru.”

Conform art.1847 Cod civil, „ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.”

Potrivit art.1860 Cod civil, „orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.”

Conform art.1890 Cod civil „toate acţiunile, atât reale, cât şi personale pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile şi pentru care n-a fixat un termen de prescripţie, se vor prescrie în 30 de ani, fără ca cel care invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua-credinţă.”

Conform art. 492 Cod civil orice „construcţie făcută asupra pământului este prezumată a fi făcută de proprietarii acelui teren, cu cheltuiala lor şi că sunt ale lor până la proba contrară”.

Potrivit art. 30 Codul familiei bunurile dobândite în timpul  căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Orice convenţie contrară este nulă.  Calitatea de bun comun  nu trebuie să fie dovedită.

Conform prevederilor art. 91-98 cap. VI din Legea nr. 71/2011, instanta va avea în vedere prevederile actelor normative în materia mostenirii, existente la data decesului defunctului.

Conform art. 651 cod civil succesiunile se deschid prin moarte.

Potrivit art. 650 cod civil succesiunea se deferă sau prin lege, sau după vointa omului, prin testament.

Conform art. 1 lit. a din Legea nr. 319/1944 soţul supravieţuitor moşteneşte din averea celuilalt soţ o pătrime, când vine la succesiune cu copiii legitimi şi recunoscuţi sau numai cu unii din ei ori cu descendenţii lor.

Potrivit art. 669 Cod civil, copiii sau descendenţii lor succed tatălui, mamei, bunicilor şi oricărui alt ascendent, fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuţi din căsătorii deosebite. Ei succed în părţi egale când se găsesc toţi în gradul dintâi şi sunt chemaţi după propriul lor drept şi succed pe tulpină când sunt chemaţi toţi sau unul din ei prin reprezentare.

Potrivit art. 856 cod civil orice persoană este capabilă de a face testament, dacă nu este oprită de lege.

Conform art. 888 cod civil legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasă după moarte, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.

La dosar nu s-a depus un titlu de proprietate din care să rezulte că B a dobândit în proprietate un teren arabil în suprafată de 3 ha. Având în vedere că nu s-a dovedit dreptul de proprietate asupra acestui teren, precum si faptul că nu mai există nici un depozit consituit în bani pe numele, instanta va respinge capătul de cerere privind constatarea că în masa succesorală a defunctului B, au rămas un teren arabil în suprafată de 3 ha si suma de bani.

În cauză se constată că în anul 1957 sotii au construit o casă de locuit compusă din 2 camere pe un teren în suprafaţă de 1012 m.p. Ulterior, după decesul sotiei, A a lăsat prin testament, ca după deces, uzufructul viager asupra cotei lui părti indivize din aceste imobile, să fie mostenit de pârâtă, ca urmare a faptului că i-a acordat îngrijire până la deces.

Având în vedere probatoriul administrat în cauză, textele de lege invocate, faptul că reclamantii au reuşit să dovedească că au dobândit imobilele casă de locuit, că ei sunt moştenitorii legali ai acestora, iar pârâta este mostenitoarea testamentară, instanţa consideră că cererea este întemeiată, urmând a o admite.

Sentinţa a rămas inrevocabilă prin nerecurare la data de 26.07.2012.

Domenii speta

Spete similare