Plângere contravenţionala. Încălcarea dispoziţiilor art. 19 din o.g. 2/2001. Sancţiune. Depăşirea vitezei legale (contravenţia prevăzuta de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din o.g. 195/2002). Constatarea faptei cu un mijloc tehnic omologat si verifica...

Asupra cauzei civile  de fata, constata urmatoarele :

Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr.18093/245/2008 petentul  L L D a formulat in contradictoriu  cu intimatul I P J I - S P R plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei seria CC încheiat la 03.09.2008.

În motivarea cererii petentul a aratat în primul rând ca procesul verbal este lovit de nulitate, fiind încheiat cu încalcarea dispozitiilor legale în materie, deoarece agentul constatator  a consemnat în procesul verbal ca nu are obiectiuni, desi a exprimat verbal astfel de obiectiuni si pentru ca, la rubrica martor asistent nu este nici o semnatura .

Pe fondul plângerii, petentul a  aratat pe de o parte ca, nu putea atinge o viteza de 72 km/h, fiind în localitate iar pe de alta parte, ca manevra de depasire a fost obligatorie pentru ca pe carosabil se afla oprit un microbuz .Învedereaza de asemenea petentul ca, în acea zona nu exista indicatorul depasirea interzisa, astfel ca nu se poate retinea aceasta contraventie în sarcina sa .

Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat mentinerea procesului verbal ca legal si temeinic si a învederat totodata ca,  abaterea petentului fiind constata de catre agentul de politie în virtutea dispozitiilor legale, iar petentul nu invoca de natura a înlatura caracterul contraventional al faptelor retinute în sarcina sa .

De asemenea, a învederat ca procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozitiilor legale în materie.

Petentul, legal citat,  a solicitat, iar instanta a încuviintat proba testimoniala cu un martor, in dovedirea plângerii, iar instanta, din oficiu a dispus citarea martorului asistent.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

Prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria CC încheiat la 03.09.2008 petentul a fost sanctionat contraventional in baza art. 100 alin 3 lit. c si a art. 108 alin 1 lit. b pct. 2 din  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice modificata prin Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, întrucât la data de 03.09.2008, petentul, a condus autoturismul marca BMW, pe DN 28 _ Tomesti cu viteza de 72 km/h si  a efectuat manevre de depasire a microbuzului IS ____ în zona de actiune a indicatorului depasirea interzisa .

?În primul rând, instanta constata ca, motivele de nulitate invocate de catre

petent prin plângere, referitoare la încalcarea dispozitiilor art. 16 si 19 din OG nr. 2/2001, sunt aparari de fond ce vor fi tratate ca si aspecte ale fondului procesului, reprezentând un aspect de drept material, substantial .

Verificând în conformitate cu dispozitiile art.34 al.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, instanta retine ca acesta a fost întocmit cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absoluta.

Raportat la motivele de nulitate invocate de catre petent prin plângere, instanta constata ca procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 16 alin 1 si art. 19 din OG nr. 2/2001 .

Mai mult decât atât, nulitatea prevazuta de art. Art. 16 alin 7 si art. 19 din OG nr. 2/2001modificata si completata este o nulitate relativa si nu absoluta, astfel ca, fiind vorba de o nulitate virtuala, anularea actului intervine în conditiile art. 105 Cod procedura civila doar în masura dovedirii unei vatamari care sa decurga din viciul constatat si care sa nu poata fi înlaturata decât prin anularea actului, iar petentul nu a dovedit ca ar fi suferit vreo vatamare, procesul verbal comunicându-i-se în mod legal .

 Petentului  nu i s-a încalcat dreptul la aparare în conditiile în care a avut posibilitatea sa formuleze plângere împotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, iar în cursul procesului sa-si formuleze apararile pe care le considera necesare.

Din acest punct de vedere, sustinerile petentului sunt neîntemeiate .

?Cu privire la fondul cauzei :

Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art.34 din OG 2/2001 instanta administreaza orice alte probe prevazute de lege necesare verificarii acesteia si hotaraste asupra sanctiunii.

Potrivit art. 1169 Cod civil cel ce face o propunere înaintea judecatii, trebuie sa o dovedeasca. Din perspectiva jurisprudentei Curtii europene a drepturilor omului în materia prezumtiei de nevinovatie sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Conventiei nu interzice existenta unor prezumtii de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumtii, statele trebuie sa respecte cerinta proportionalitatii între mijloacele folosite si scopul legitim urmarit (Janosevic c. Suedia par.101).

Asadar, prezumtia de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contraventiei  nu este, per se, contrara dispozitiilor art. 6 par.2 din Conventie. Autorului contraventiei i se asigura fara nicio îngradire dreptul de a se adresa justitiei, cerând anularea procesului verbal de constatare a contraventiei iar intr-o astfel de situatie, este firesc ca el sa dovedeasca netemeinicia sau nelegalitatea constatarii contraventiei sau a sanctiunii aplicate.

Aceasta nu înseamna rasturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit caruia cel care face o afirmatie in justitie trebuie s-o dovedeasca.

Procesul-verbal de constatare a contraventiei stabileste definitiv vinovatia persoanei în cauza numai în conditiile în care aceasta nu întelege sa se foloseasca de caile prevazute de lege pentru a-l contesta.

Or, în speta, petentul,  a dovedit  o situatie de fapt contara, nelimitându-se la a contesta modalitatea de determinare a vitezei, ci producând o proba contrara, dovedind efectuarea manevrei de depasire în conditiile prevazute de art.  79 din HG 1391/2006.

?Depasirea vitezei legale :

În primul rând, din analiza art. 49 alin 1 din  OUG nr. 195/2002 si a art. 108 alin 1 lit. b pct. 2 din OUG nr. 195/2002, reiese fara putinta de tagada ca aceasta fapta contraventionala poate fi constatata exclusiv cu  mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, agentul constatator neputând aprecia ex propriis sensibus o eventuala depasire a limitei legale de viteza .

a)Ori, din actele si lucrarile dosarului rezulta cu certitudine ca

înregistrarea vitezei legale nu a fost constata conform dispozitiilor art. 4.3 coroborate cu dispozitiile art. 5.2 si 5.3 din Ordinul nr. 301/23.11.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor .

Din buletinul de verificare metrologica nr. 0099339/29.08.2007 rezulta ca, verificare

cinemometrului s-a efectuat la 29.08.2007, astfel ca, la data încheierii procesului verbal acesta nu mai era atestat metrologic – în conditiile în care intervalul maxim admis între doua verificari metrologice este de un an, conform pozitia L 44 din anexa la Ordinul 27/2004 pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal L.O. – 2004 .

În aceste conditii, aparatul cu care s-a efectuat masurarea nu mai era atestat conform dispozitiilor legale în vigoare, capacitatile functionale ale acestuia fiind puse la îndoiala .

b)Agentul constatator nu a respectat dispozitiile legale la

înregistrarea vitezei cu care circula petentul, în sensul ca nu a asteptat ca aparatul sa se calibreze în urma autotestarii, asa cum prevad expres dispozitiile art.3.5.1. si 3.5.2 din  Ordinul nr. 301/23.11.2005 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 153/29.08.2007  .

De asemenea, art. 3.2.6 din aceeasi norma, prevede ca înregistrarea efectuata trebuie sa contina mentiunea ca a fost efectuata autotestarea aparatului". Iar pe perioada de testare a aparatului, pozele facute nu au valoare probanta pentru ca acest aparat înca îsi calibreaza frecventele.

Faptul ca aparatul radar nu era în stare de functionare normala reiese cu certitudine din plansele foto de la dosar, pe toate cele trei planse aparând litera „T” în coltul din stânga jos, astfel ca evident acesta era în autotestare.

Aceasta situatie este confirmata si de catre martorul audiat în cauza G G, care afirma ca detectorul radar al petentului a detectat semnalul cu întrerupere .

În aceste conditii, instanta nu poate retine în sarcina petentului aceasta contraventie cu atât mai mult cu cât, cinemometrul utilizat nu corespundea normelor legale, viteza a fost detectata cu aparatul înca în stare de autotestare si reglare iar  cum agentul constatator nu putea constata cu propriile simturi viteza cu care a circulat petentul, singura dovada care putea sustine afirmatia era plansa foto efectuata  cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, dovada care nu exista.

În aceste conditii, nu a fost efectuata dovada depasirii de catre petent a vitezei legale admise .

Nu în ultimul rând, potrivit principiului in dubio pro reo, îndoiala trebuie interpretata în favoarea petentului, în sensul ca acesta a circulat  în mod regulamentar, respectând regulile de circulatie, astfel ca sanctionarea petentului apare ca netemeinica. 

?Nerespectarea indicatorului depasirea interzisa :

Din probele administrate in cauza,  rezulta o alta situatie de fapt decât cea retinuta in procesul verbal de constatare a contraventiei, respectiv cea potrivit careia,  petentul,  a efectuat manevre de depasire în zona în care sensurile de mers erau despartite de marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua  .

În primul rând, acest lucru reiese din plansele foto depuse chiar de catre intimat, instanta retinând ca, acestea pot fi luate în considerare ca si planse foto si nu ca acuratete a masurarii vitezei .

Asadar, din cele trei planse foto se poate observa pe de o parte ca, petentul a fost obligat sa efectueze o manevra de depasire întrucât un microbuz era stationat pe sensul sau de deplasare, iar pe de alta parte, manevra a fost efectuata în conditiile în care marcajul longitudinal era discontinuu si permitea efectuarea acestei manevre .

Aceasta situatie este dovedita si confirmata si de catre cei doi martori audiati în cauza, ambii aflati în masina condusa de catre petent si  constatând  ex propriis sensibus realitatea faptelor imputate petentului .

Pe de alta parte, în procesul verbal nu este sustinut de nici o proba administrata în prezenta cauza, deoarece raportul agentului nu poate sustine procesul verbal pe care tot acesta l-a întocmit .

Nu în ultimul rând, potrivit principiului in dubio pro reo, îndoiala trebuie interpretata în favoarea petentului, în sensul ca acesta a circulat  în mod regulamentar, respectând semnificatia indicatoarelor de circulatie, astfel ca sanctionarea petentului apare ca netemeinica. 

Pentru aceste considerente, instanta urmeaza sa admita plângerea, sa anuleze procesul verbal de constatare a contraventiei seria CC încheiat la 03.09.2008 de catre I P J I - S P R, sa exonereze petentul de  sanctiunea amenzii în cuantum de 400 lei aplicata prin procesul verbal anulat .

De asemenea, va reveni si asupra masurii complementare, în sensul ca va dispune restituirea catre petent a permisului de conducere retinut odata cu întocmirea procesului verbal anulat .

Domenii speta

Spete similare