Instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun comun al sotilor, cand obligatia este proprie numai unuia dintre soti

Hotărâre x din 15.12.2008


Prin cererea înregistrata sub nr. 21569/245/2008, SC S C SRL a solicitat prin reprezentantii sai legali instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului-apartament situat în Iasi aflat în proprietatea pârâtului, desemnarea administratorului sechestrului si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii societatea reclamanta învedereaza faptul ca pârâtul a fost împuternicit de administratorii acesteia sa administreze si sa reprezinte interesele persoanei juridice amintite în activitatile pe care urma sa le desfasoare în România.

În aceasta calitate pârâtul a desfasurat în România o serie de activitati care au adus societatii reclamante un prejudiciu, motiv pentru care reprezentantii SC S Ci SRL au formulat plângere penala împotriva pârâtului, constituindu-se si parte civila în vederea recuperarii debitului creat.

În drept invoca disp. Art. 598 si urmatoarele din Codul de Procedura Civila, art. 112, 274 din acelasi cod.

Depun înscrisuri în dovedirea cererii formulate.

În replica pârâtul formuleaza întâmpinare prin care întelege sa invoce exceptia inadmisibilitatii cererii, solicitând respingerea acesteia pe fond.

Sustine ca între parti nu exista nici un litigiu pendinte pe rolul instantelor de judecata, iar societatea reclamanta nu justifica nici un drept în contra pârâtului. Totodata nu s-a stabilit ca pârâtul a cauzat vreun prejudiciu reclamantei pentru a fi necesara masura indisponibilizarii bunurilor sale în vederea repararii acestuia.

Întelege sa-si dovedeasca întâmpinarea prin depunerea de înscrisuri doveditoare.

În cauza formuleaza cerere de interventie în interesul alaturat pârâtului sotia acestuia S M, care invocând exceptia inadmisibilitatii cererii solicita de asemenea, respingerea ei pe fond.

Invoca faptul ca apartamentul a carui sechestru se solicita este bun comun cu pârâtul, nu a facut înca obiectul unui partaj pentru a se cunoaste caruia dintre soti îi revine si astfel s-ar indisponibiliza si partea cuvenita acesteia, ea nefacând obiectul cercetarii penale în cadrul plângerii înaintate de reprezentantii reclamantei.

Acordând cuvântul cu privire la exceptia invocata – a inadmisibilitatii cererii – si referitor la fondul acesteia, instanta declara dezbaterile închise retinând urmatoarele aspecte:

Cu privire la exceptia inadmisibilitatii formularii cererii de instituire a sechestrului judiciar instanta observa ca actiunea se întemeiaza pe disp. Art. 599/CPC care prevad ca

(1) Se va putea, de asemenea, încuviinta sechestrul judiciar, chiar fara a exista proces:

1. asupra unui bun pe care debitorul îl ofera pentru liberarea sa;

2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;

3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, când acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori când are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau deteriorari.

Astfel, chiar daca bunul este comun al pârâtului si intervenientei si chiar daca nu exista înca un litigiu pe rolul instantelor de judecata ori nu s-a stabilit înca un prejudiciu în sarcina pârâtului, cererea este admisibila, urmarindu-se indisponibilizarea temporara a apartamentului în conditiile în care reprezentantii reclamantei au reclamat organelor de cercetare penala un prejudiciu substantial cauzat prin fapte penale de catre pârât cu ocazia exercitarii mandatului în baza caruia a actionat. Va considera exceptia neîntemeiata urmând sa o respinga.

Referitor la fondul actiunii cu care societatea reclamanta a investit instanta de judecata se retine ca cererea se întemeiaza pe disp. art 599, alin. 1, pct. 2/CPC. Mandatul acordat de reprezentantii reclamantei pârâtului, prejudiciul substantial înregistrat de societatea reclamanta aferent perioadei în care pârâtul a reprezentat în România interesele SC S C SRL constituie „…motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual”

Prin urmare instanta considera ca cererea de instituire a sechestrului judiciar este întemeiata în ceea ce priveste cota devalmasa care i se cuvine pârâtului din imobilul bun comun, urmând a admite cererea, a-l institui pe acesta în calitate de administrator al bunului conf. art. 600, alin. 2, teza 1 si a-l obliga în conf. cu disp. art

274/CPC la plata cheltuielilor de judecata astfel cum au fost dovedite.