Iesire din indiviziune

CIVIL

 IEŞIRE DIN INDIVIZIUNE

Judecătoria Horezu

Sentinţa civilă nr. 1003/30.10.2009

Asupra cauzei de faţă  constată următoarele

Prin actiunea formulata de  reclamantul C.V. a chemat in judecata  pe piritii O. E. ,O.V. , O. D., O. I.  si M. M., solicitind  instantei ca prin hotarirea ce va pronunta sa  dispuna :  iesirea din indiviziune  a  piritilor cu privire la terenul in suprafata de  2500 mp.  din pct. La  boier Ghita  sau Boier Boca   sau Pluta  din com.Stoenesti,sat.Birlogu şi atribuirea  in lotul piritei O. E. a acestui bun.Motivind in  fapt actiunea  a  aratat  ca  prin somatia imobiliara  transcrisa  sub nr. 23265/17.06.2008 executorul  judecatoresc a  indisponibilizat  terenul  ca  urmare a intocmirii  unui dosar de executare  impotriva  debitoarei pirite O. E.;prin procesul  verbal din 22.07.2008  executorul a constatat  ca debitoarea  se afla in indiviziune succesorala cu privire la acest bun  care a  fost proprietatea soţului piritei-autorul  O. I.Gh. A  arătat reclamantul ca autorul  are ca mostenitori pe  pirita O. E. in calitate de  sotie supravietuitoare ce culege cota de ?  din mostenire conform art.1 din Legea  319/1944  si  pe ceilalti piriti, in calitate de descendenti de gr. I ce culeg cite o cota de  3/16 fiecare din mostenire.

In drept a invocat art.  493 c.pr.civ.  iar in probatiune a solicitat  inscrisuri.

Actiunea a fost legal timbrata.

Piritul O.V. a formulat intimpinare  ( f. 19  ) prin care a solicitat respingerea actiunii motivat de faptul ca terenul  din pct. Boier  Ghita este proprietatea sa fiind  dat de  bunicii sai O.  I. si O. M. ce l-au crescut de la virsta de 3 ani.

Pirita O.  E. a formulat  intimpinare  ( f. 20 )  si cerere  reconventionala prin care a solicitat respingerea actiunii intrucit terenul din pct. Boier Ghita a fost dat de  socrul sau  piritului O. V.  si  obligarea reclamantului la  contravaloarea imbunataţirilor efectuate pe terenul din pct. Fugaroaia. In sedinta publica din 24 aprilie 2009 a fost disjunsa cererea  reconventionala de cererea principala apreciindu-se se instanta ca  nu este indeplinita conditia inscrisa in art. 119  al. 1 c.pr.civ.  neexistind legatura intre obiectul cererii principale si pretentiile cuprinse in cererea  reconventionala.

La dosar s-au depus inscrisuri,s-a luat interogatoriu  piritilor O. V. –f.40 si O.E.-f.39, s-au solicitat relatii de la  Primaria comunei  S. si s-a efectuat un raport de expertiza  de expertul  S. Gh. f.84-92 şi f.101-103.

Piritii O. I., O.D.  si M. M. nu au formulat intimpinare si nu s-au prezentat la interogatoriu.Acestia sunt insa inscrisi in cererea  de la f. 38 formulata de O. E. – si in dreptul  numelor  lor  este inscrisa  mentiunea -Nu sunt de acord - apoi urmeaza  semnaturile.

Deliberind  instanta constata  in fapt si in drept cele ce  urmeaza :  prin sentinta civila nr. 934 din 10 septembrie 2007 pronuntata de  Judecatoria Horezu in dos.nr. 41/241/2005  ( f. 14) a fost  admisa in  parte actiunea  formulata de reclamantul C. V.  contra piritei O.E. ( cit si impotriva altor piriti)  fiind obligata  aceasta sa-i respecte dreptul de  proprietate  asupra terenului din pct Fugaroaia  in suprafata de 2550  mp. ; prin aceeasi hotarire a fost obligata  pirita O.I.E.  si piritul O. N. la  plata  contravalorii productiei de  mere si  fin  pe  ultimii trei ani in suma de  2649 lei; aceeasi piriti au fost obligati la cheltuieli de  judecata,  in solidar, in suma de  600 lei. Sentinta a ramas irevocabila prin dec.civ.nr.  181/R din 11 februarie 2008 prin care s-au respins recursurile.Reclamantul a procedat la punerea in executare a acestei hotariri ,intocmindu-se in acest sens dosarul de executare nr. 83/2008 in cadrul caruia  executorul judecatoresc a intocmit procesul verbal din  22.07.2008 ( f.  7 ) prin care a  identificat terenul  din pct. Boca- Ghita sau Pluta in suprafata de 2500 mp.  dobindit de pirita debitoare prin mostenire de la sotul sau O. I.Gh.Prin acelasi proces verbal a constatat ca alaturi de debitoare sunt si alti mostenitori cu vocatie succesorala, respectiv: O. V.,O.D.,O. M.  si O. I.Constatind ca sunt incidente prevederile art. 493  al 1 c.pr.civ. a indrumat creditorul sa se adreseze instantei cu  actiune pentru partajarea terenului  asupra caruia a instituit  sechestru, suspendind in acest sens  executarea.

Potrivit  cererii pentru deschiderea  procedurii succesorale (f.4) si  extrasului  din registrul de deces  (f.109) inaintat de  Primaria comunei S. prin adresa nr.  172 din 03.08.2009, autorul  O. Gh. a decedat  la  26 aprilie 1991, la decesul sau raminind ca mostenitori cu vocatie sucesorala O. E.-sotie supravietuitoare,O. V.,O. D., M. M. si O.I.– in calitate de  descendenti de gr.I. Autorul a fost  fiul lui O. I.  si O.  M., decedati la  5 decembrie 1975  respectiv  21 septembrie 1988 – conform certificatelor de  deces de la  f. 53. Aceste  aspecte nu au fost contestate  de piriti.

In ce priveste situatia terenului  ce se solicita a fi partajat se retine de instanta: prin contractul de vinzare cumparare  autentificat sub nr. 2237 din 25  iulie 1973 numitul  O.I.  ( tatal autorului O. Gh) a  dobindit in proprietate, prin cumparare de la  C. A., un teren in suprafata de 2500 mp. din care 500 mp. pentru constructie si restul arabil  din locul numit Boier Ghita.Dobindirea de catre  autorul O. I.a terenului in litigiu prin actul mentionat nu a fost contestată de parti.

Problema care  s-a pus in discutie si care urmeaza a fi examinata de instanta este aceea daca  terenul s-a transmis de la O. I. catre nepotul sau O. V.  sau catre fiul sau O. Gh prin mostenire legala.Avind a se pronunta asupra  acestei  probleme - determinanta in  solutionarea cauzei  - instanta  constata ca sustinerile piritilor nu se confirma,terenul fiind  proprietatea indiviza a piritilor dobindita prin mostenire legala de la O . Gh., care, la rândul sau l-a dobindit prin mostenire legala,de la tatal sau-O. I.Astfel ; piritul O. V. a pretins ca  a primit terenul de la bunicul sau.Acesta sustinere nu este probata insa cu inscrisuri  privind transmiterea dreptului de proprietate -in conditiile prevazute de art. 644, 645 c.civ.Mai mult, din  relatiile comunicate  de Primaria comunei S. si din raspunsul la interogatoriu luat piritei O. E. nu se confirma sustinerea piritului O. V. nici sub aspectul posesiei. Pirita O. E. a  aratat -  f. 39 ca  terenul a fost folosit de socrii sai, pina la deces si  ulterior de ea ;  in plus a aratat ca sotul sau a impartit terenurile  ( impartire ce exclude  ideea unei transmisiuni a  proprietatii catre  O.  V. de bunicul sau O.  I.) ce le detinea si  terenul in litigiu a fost dat lui O.V.In acelasi sens a  declarat si piritul  O.V. - f.40, prin raspunsul la interogatoriu, aratind ca tatal sau i-a dat terenul  intrucit fusese crescut de mic de bunicul sau. Din relatiile comunicate de  Primaria comunei S.  prin adresa nr.  3741  din 30 iulie 2009 ( f.108) rezulta ca  terenul in litigiu a fost inscris  initial la rolul agricol al cumparatorului-O. I. si dupa deces  la rolul sotiei sale-O. M., care a preluat  rolul  acestuia. Din  anul 1991 cind a decedat  O.  Gh.-  fiul lui O. I.- pina in anul 1998  terenul a figurat la rolul lui O.E.  si din  anul  1999 terenul a  fost inscris la rolul  lui O. V. Toate aceste elemente  probeaza, dincolo de faptul ca nu s-a incheiat un act de catre O. I. prin care sa se transmita proprietatea terenului catre O. V.,că terenul nu a  fost folosit  exclusiv de O. V.  si nu a fost inscris la rolul acestuia decit din anul 1999.

In consecinta  terenul a fost dobindit prin mostenire legala de O.  Gh.si  asupra acestui bun exista o stare de indiviziune succesorala intre mostenitorii lui O. Gh.

Actul primar de  dobindire a  proprietatii (reprezentat de  contractul de  vinzare cumparare din anul 1973)  a fost aplicat pe teren de expertul S. Gh care  a concluzionat  ca raportat la  vecinatatile inscrise  in  contract  (N- dumul satului B.,S-padurea comunala, E-C. I. si V-P.I. ) suprafata reala este compusa din parcelele S1,S2,S3 ce totalizeaza  498,66 +1429,74 +1119,70=3.048 mp. Sub  acest  aspect se constata contradictii intre concluzii  pe de o parte ( f. 87 – 88)  si intre concluzii si schita anexa  ( f. 92 ) pe de alta parte .Astfel :  expertul  identificind suprafata arata ca  se compune din parcelele S1,S2,S3, S4  ce totalizeaza  3680 mp. Aceasta concluzie  se confirma prin insumarea  suprafetelor inscrise in  schita anexa de la  f. 92.Ulterior ( f. 88) expertul prezinta o concluzie contrara, in sensul ca  suprafata de  3048  mp. cuprinde  toate parcelele inclusiv S4, concluzie ce nu poate fi retinuta intrucit prin insumarea  celor patru  parcele rezulta totalul stabilit initial de expert de  3680 mp. In consecinta suprafata  cuprinsă intre vecinatatile inscrise in actul primar ( respectiv pina la vilcea,  fara a se cuprinde terenul padure situat dincolo de vilcea) este in suprafata de  3.048 mp. ( din totalul de  3680 mp. ce cuprinde si  parcela de padure care nu este cuprinsa in act si care nu va fi retinuta  la masa succesorala).De altfel, aceste  contradictii au fost explicate si refacute de expert prin  completarea depusa (f.101) completare care nu a fost dispusa de instanta insa a fost depusa de  expert cu motivarea ce rezulta din preambulul completării  in sensul ca a ajuns la concluzia ca nu a explicat suficient de clar  situatia terenului  ( f. 102).În această completare  arata ca  in anexa A ( f. 103) se identifica terenul in  suprafata de  3048 mp. cuprins intre punctele A-B-C-D-E-F-A.

In consecinta  suprafata  care va fi retinuta  la partaj este de  3048 mp. formata din parcelele S1,S2,S3 identificata grafic in anexa  A(f.103) cu culoare rosie cuprinsa intre punctele  A-B-C-D-E-F-A.

Sub  aspectul evaluarii  expertul a prezentat mai multe variante, avind in vedere pe de o parte intreaga suprafata ( inclusiv S4 categorie padure -care nu  va fi retinuta la partaj, motiv pentru care va fi inlaturata aceasta varianta)iar  pe de altă parte  suprafaţa  de 3.048 mp. situată până la vâlcea (în doua variante, în funcţie de  categoria actuala  şi de  posibilitatea de  valorificare-cu categoria intravilan construibil).Din aceste variante corespunde  realitatii cea care are in vedere  categoria actuala si nu posibilitatile  de valorificare a terenului .

Piritii  au formulat obiectiuni -f. 115, cu privire la categoria de folosinta avuta in vedere de expert la stabilirea valorii  terenului, asupra carora instanta a dispus ca  le va examina cu ocazia deliberarii avind suficiente elemente si fiind intocmite mai multe variante de evaluare.

Critica  piritilor în sensul ca evaluarea trebuie  raportata la un teren  livada si nu la teren finete  nu este întemeiată.Este real ca  expertul a  stabilit ca pe teren exista pomi  insa  a  aratat motivele pentru care  nu poate porni in calculul valorii pe mp. de  la  un pret pentru livada (f. 88) întrucât  pomii sunt  clasici iar plantatia nu este intensiva, ce au fost obtinuti prin  dislocarea puietilor rasariti spontan sau au fost adusi de pe alte terenuri .

Valoarea  calculata de expert pentru  suprafata de  3048 mp. conform categoriei actuale este de  8230 lei (  f. 102)  valoare ce este mai  mare decit cea calculata intr-o alta varianta in care a avut in vedere  pretul mediu de  piata libera in zona. Dintre aceste doua variante instanta  va avea in vedere pe cea care corespunde categoriei avuta in vedere de expert  si nu cea raportata la pretul de circulatie din  zona.

O alta  obiectiune formulata de  piriti priveste lotizarea terenului cu respectarea cotelor  succesorale legale ale partilor ; aceasta obiectiune constituie de fapt o aparare circumscrisa fondului  urmind a fi solutionata cu ocazia sistarii  indiviziunii.In acest sens instanta retine ; conform art.  493 c. pr.civ. creditorii personali ai unui debitor  coproprietar  sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca  partea acestuia  din imobilele  aflate in proprietate comuna ci vor trebui sa ceara mai intii  imparteala acestora.Cum terenul  in litigiu este proprietatea indiviza a  piritilor  in cote de ? pentru pirita O. E.  in calitate de sotie  supravietuitoare si in cote de cite 3/16 fiecare pentru  ceilalti piriti in calitate de descendenti de gr. I se justifica demersul intreprins de creditor  ce are ca finalitate  determinarea in materialitatea sa a dreptului  ce i se cuvine debitorului,asupra caruia  creditorul sa-si exercite dreptul de urmarire.Piritii au pretins ca disp. art. 493 c.pr.civ. trebuie interpretat in sensul ca fiecare  parte  inclusiv debitoarea trebuie sa primeasca cite o suprafata  corespunzatoare cotei succesorale, interpretare care  nu rezulta din prevederile art. 493 c.pr.civ. Textul mentionat  impune conditia  sistarii starii de indiviziune in cazul in care bunul urmarit nu apartine exclusiv debitorului iar art. 493  al. 2 c.pr.civ. prevede si posibilitatea umaririi cotei ideale.In  ce priveste regulile partajului se aplica disp. art.  673 indice 9 c.pr.civ. si art.  741 c.civ.- prin care sunt stabilite criteriile ce trebuiesc avute in vedere la  atribuirea bunurilor. Ori  in cadrul partajului succesoral ( indiferent daca este promovat de un mostenitor succesoral sau de creditorul unui mostenitor) regulile  aplicabile sunt aceelasi iar aceste reguli  nu  impun impartirea bunului in natura fiecarei  parti conform cotei ci  dimpotriva  obliga  la evitarea faramitarii excesive. In consecinta  terenul va fi atribuit in lot in proprietate exclusiva debitoarei pirite O. E., iar  piriti vor primi sulta de la pirita O. E. in suma de cite  1543,1 lei.

In temeiul art. 274 c.pr.civ. vor fi obligati piritii la cheltuieli de  judecata  catre reclamant in suma de  1990,3 lei reprezentind onorariu avocat, taxa de timbru si onorariu expert.

Domenii speta

Spete similare