Revendicare

Prin sentinţa civilă nr. 5016/11.10.2006, Judecătoria Brăila a respins excepţia calităţii procesuale pasive a pârâtei SC A SA, a admis cererea formulată de reclamantul LS împotriva pârâtelor PCT şi SC A SA, a obligat pârâtele să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren de 710 mp, a stabilit linia de hotar dintre proprietăţile reclamantului şi ale pârâtei PCT, a obligat pârâta SC A SA să ridice construcţiile amplasate pe terenul reclamantului, a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă PCT.

Instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei SC A SA întrucât din probele administrate a reieşit că terenul revendicat se afla în posesia acestei pârâte în baza contractelor de închiriere încheiate succesiv cu Primăria com. T, iar construcţiile pe care reclamantul solicită a fi desfiinţate aparţin pârâtei SC A SA, astfel că există identitate între persoana pârâtei şi cel care se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Instanţa a reţinut că potrivit titlului de proprietate nr. 58854-65532/12.02.2001 emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar, numitului L.A i s-a restituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţa de 4185 mp şi a fost în posesie conform procesului verbal la data de 13.10.2002. După decesul lui LA, s-a dezbătut moştenirea, iar terenul a revenit în lotului moştenitorului LS, conform certificatului de moştenitor cu partaj nr. 607/18.11.2003. S-a reţinut că titlul de proprietate a lui LA a fost emis cu respectarea dispoziţiilor Legii 18/1991 şi i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 4185 mp, întrucât a figurat cu această suprafaţă în registrul agricol din anii 1948-1951. Din adresa nr. 5408/18.12.2003 emisă de PCT a rezultat că în urma măsurătorilor efectuate de Comisia de Fond Funciar, reclamantul deţine doar suprafaţa de 3476 mp, mai puţin cu 710 mp, întrucât pe această suprafaţă îşi are amplasate construcţii pârâta SC A SA, recomandându-se ca pârâta SC A SA să plătească o chirie pentru aceste teren sau să facă un schimb cu un alt lot.

În privinţa cererii de atribuire prin compensare a unei suprafeţe de teren echivalente celei de 710 mp pentru care s-a efectuat punerea în posesie, instanţa a apreciat că această cerere este inadmisibilă întrucât potrivit Legea 18/1991 nu dă posibilitatea instanţelor judecătoreşti să dispună în sensul acestei solicitări. 

În privinţa revendicării, instanţa a constatat că reclamantul este proprietarul suprafeţei de 710 mp, iar posesia acestui teren se află la pârâta SC A SA, care a încheiat contractul de închiriere cu Primăria com. T şi întrucât reclamantul nu beneficiază de niciunul din cele trei atribute ale dreptului de proprietate, a admis acest capăt de cerere şi a obligat pârâta PCT să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantului suprafaţa de 710 mp.

În privinţa grăniţuirii, instanţa a stabilit linia de hotar aşa cum a reieşit din raportul de expertiză.

În privinţa capătului de cerere privind obligarea pârâtei SC A SA să-şi ridice construcţiile amplasate pe terenul reclamantului, instanţa a admis acest capăt de cerere reţinând că pârâta a recunoscut că are amplasate pe terenul reclamantului nişte construcţii.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta SC A SA a declarat apel arătând că nu li s-a comunicat interogatoriul şi că prin aplicarea dispoziţiei instanţei de demolare a construcţiilor sale s-ar ajunge la stânjenirea activităţii sale ca societate comercială. Pârâta PCT a declarat apel, învederând instanţei că a fost neglijat dreptul de proprietate al său asupra terenului de 710 mp întrucât potrivit art. 42, alin. 3 a Legii 18/1991 nu pot fi atribuite în proprietate suprafeţe de teren pe care s-au efectuat învestiri, altele decât îmbunătăţiri funciare, iar construcţiile au fost edificate în intervalul 1985-1986, deci existau la data aplicării Legii 18/1991 şi a solicitat să se dispună nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis pe numele reclamantului.

Tribunalul Brăila a constatat, având în vedere obiectul acţiunii, că este vorba de o acţiune reală evaluabilă în bani şi a calificat calea de atac ca fiind recurs şi nu apel şi a respins prin dec. civ. nr. 111/03.04.2007, recursurile declarate de pârâte, întrucât s-a apreciat că la dosarul de fond este depusă copia interogatoriului pentru pârâte, iar pârâta PCT a răspuns la interogatoriul. Instanţa de recurs a reţinut că, construcţiile C2, C8 şi C9 au fost edificate de fosta unitate AESC Traianu care s-a transformat în actuala SC A SA, iar potrivit art. 494 C.civ., proprietarul are dreptul să le ţină pentru dânsul sau să oblige persoana care le-a construit să le ridice, iar proprietarul a optat pentru varianta ca amplasamentele respective să fie ridicate. Totodată, Trib. Brăila a respins şi recursul pârâtei PCT, apreciind că nu i-a fost încălcat dreptul de proprietate atât timp cât din cuprinsul Registrului Agricol din anii 1948-1951 a rezultat că reclamantul este proprietar pe acel teren şi că nu se poate efectua o compensare de terenuri de către instanţa, acesta fiind atributul comisiilor de fond funciar, instanţa fiind competentă doar să verifice legalitatea hotărârilor date de comisia judeţeană de aplicare a legii fondului funciar. Punerea în posesie, stabilirea amplasamentului sau a despăgubirilor ori compensarea de terenuri cu altele sunt atribute ale organelor administrative învestite cu competenţa în materia fondului funciar.

Domenii speta

Spete similare