Fara titlu

Judecătoria Mediaş

Sentinţa civil nr.2055/04.11.2009

Domeniu asociat - fond funciar

Constată că prin plângerea înregistrată la instanţă la data de 3 ianuarie 2008 petenta G. R., domiciliată în G., K. W.- 3, -w., cu domiciliul procesual ales  la Cab. de avocat C. S., cu sediul în B., B-dul - nr.-, sc.-, ap. -, jud. B., prin mandatar R. C. D., cu domiciliul procesual ales la G. D., str. A. O. nr. -, T., jud. T., solicită în contradictoriu cu intimaţii C. J. S. P. S. D. P. A. T., cu sediul în S., str. A. Ş. nr. -, jud. S., şi C. L. B.  A. L. F. F., cu sediul în B., str. T. V. nr.-, anularea Hotărârii nr. 362/2007 a C. J. S.  A. L. F. F., obligarea acesteia la analizarea pe fond a cererii sale şi emiterea titlurilor de proprietate pentru suprafaţa de teren de care au fost deposedaţi antecesorii săi.

În motivare arată că S. R. i-a deposedat pe bunicul şi mama sa de terenurile agricole, casa şi terenul intravilan, că fără temei C. J. S. i-a respins cererea pentru că nu deţine cetăţenia română, iar pentru terenul agricol intravilan pentru că nu face obiectul Legii nr. 18/1991, ci al Legii nr. 10/2001. Mai arată că, în calitate de moştenitoare a bunicului şi mamei sale, s-a considerat îndreptăţită la reconstituire în baza art. 68 din Legea fondului funciar, potrivit căruia persoanele care dobândesc în proprietate terenuri prin moştenire sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de la data dobândirii, ceea ce înseamnă că aceste persoane pot dobândi terenuri, dat trebuie să le înstrăineze; că potrivit dispoziţiilor Titlului X din Legea nr. 247/2005 cetăţenii străini şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile legii speciale, lege care arată că prevederile sale nu se aplică în cazul dobândirii dreptului de proprietate de către cetăţenii străini prin moştenire legală, aşa cu este şi cazul său; şi că terenurile intravilane aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după, caz, la cerere, situaţie în care, potrivit Titlului V din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută actele de constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane, trimiterea la Legea nr. 10/1991 fiind abuzivă, pentru că aceste terenuri ar fi trebuit să se afle în proprietatea Statului român întrucât Legea nr. 112/1995 prevedea doar vânzarea apartamentelor şi terenului aferent de sub clădiri, nu şi a terenului liber de construcţii.

Prin întâmpinare, C. J. S. solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că în ce priveşte terenurile agricole solicitate petenta nu a depus acte doveditoare din care să rezulte că deţine cetăţenia română, condiţie prevăzută de art. 48 din Legea nr. 18/1991, Curtea Constituţională considerând că dispoziţiile acestui text de lege sunt în conformitate cu prevederile constituţiei, iar în ce priveşte terenul intravilan aferent casei de locuit, acesta nu face obiectul legilor fondului funciar şi, ca atare, această solicitare nu este de competenţa Comisiei de fond funciar. Mai arată că, în acest sens, instanţele de judecată s-au pronunţat în litigiul având ca obiect revendicarea acestui teren de la Primăria comunei B..

În drept invocă dispoziţiile legii nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, modificată şi completată de Legea nr. 247/2005, HG nr. 890/2005, art. 115 şi urm. Cod pr. civilă.

Prin completarea depusă la instanţă la data de 10.03.2008 petenta a solicitat chemarea în judecată în calitate de pârâtă şi a C. L. B. A. L. F. F., care, citată fiind, nu a formulat întâmpinare.

Examinând plângerea instanţa reţine:

În fapt, petenta a solicitat . L. B.A. L. F. F. reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri agricole şi restituirea unei suprafeţe de teren intravilan ce a fost expropriat odată cu casa de locuit, sens în care a înregistrat la această comisie mai multe cereri. C. L. B. i-a respins cererea, motiv pentru care a formulat contestaţie la C. J. S., care, prin Hotărârea nr. 362707.09.2007, i-a respins contestaţia cu motivarea că pentru terenurile agricole solicitate nu a depus acte doveditoare din care să rezulte cetăţenia română, condiţie prevăzută de art. 48 din Legea nr. 18/1991, iar pentru terenul intravilan aferent imobilului casă de locuit, cu motivarea că această solicitare nu face obiectul legilor fondului funciar, nefiind în competenţa de soluţionare a C. J., pentru că ea face obiectul Legii nr. 10/2001, iar instanţele de judecată s-au pronunţat asupra acestei cereri în procesul pe care petenta l-a promovat împotriva Primăriei B..

Plângerea este neîntemeiată pentru cele ce urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 18/1991  “Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

 De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativă agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.”

Conform dispoziţiilor art.48 din Legea nr. 18/1991 “Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pană la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).”

Prin urmare, Legea nr. 18/1991 instituie dreptul foştilor cooperatori sau a moştenitorilor acestora la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole, precum şi dreptul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştilor cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră care le-au aparţinut în proprietate.

Deşi textul art. 48 din Legea nr. 18/1991 nu face referire şi la dreptul moştenitorilor cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate sau a celor care şi-au redobândit cetăţenia română, de a cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile celor pe care îi moştenesc şi care la data intrării în vigoare a legii nu se mai aflau în viaţă, având în vedere scopul declarat al legii, adică retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a proprietăţii asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole sau de către stat, şi ţinând seama şi de dispoziţiile art. 8 alin. 2, rezultă că textul este aplicabil şi moştenitorilor.

Ca urmare, moştenitorii foştilor cetăţeni români, cu domiciliul în străinătate, care au un drept propriu la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru că titularul dreptului nu mai era în viaţă la data intrării în vigoare a legii, încât să poată el solicita reconstituirea, trebuie şi ei să îndeplinească aceeaşi condiţie de redobândire a cetăţeniei pentru a putea beneficia de dreptul conferit de Legea nr. 18/1991. Ar fi profund inechitabil ca un fost cetăţean român, cu domiciliul în străinătate, care nu şi-a redobândit cetăţenia şi care se află în viaţă, să nu aibă dreptul la reconstituire, iar moştenitorul unui astfel de cetăţean, care nu se mai află în viaţă, să poată beneficia de prevederile legii, chiar dacă nu are cetăţenia română. Spiritul Legii nr. 18/1991 este acela că numai cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, şi moştenitorii acestora, care au cetăţenia română sau şi-au redobândit-o, indiferent dacă au sau nu domiciliul în ţară, pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, moştenitorii în calitatea lor de succesori în drepturi ai fostului proprietar. În temeiul Legii nr. 18/1991 moştenitorii nu dobândesc dreptul de proprietate ca urmare a unei dezbateri succesorale, ci în mod direct, ca urmare a preluării dreptului autorului lor.

Prevederile art. 68 din Legea nr. 18/1991, de care se prevalează petenta în plângere, au fost abrogate prin Legea nr. 54/2 martie 1998, care, prin art. 3, a prevăzut că persoanele fizice care au cetăţenia română şi domiciliul în străinătate pot dobândi în România, prin acte juridice între vii şi prin moştenire, terenuri de orice fel.

Legea nr. 54/1998 a fost şi ea abrogată prin art. 8 din Legea nr. 247/2005, care, la rândul său, prin art. 3 din Titlul X, prevede că cetăţenii români şi apatrizi precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevăzute de legea specială.

Legea nr. 312/2005, legea specială privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, prevede condiţiile în care aceste persoane pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România. Prin art. 1 alin. 2 aceasta statorniceşte că prevederile ei nu se aplică în cazul dobândirii dreptului de proprietate de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală.

Prin urmare, art. 48 din Legea nr. 18/1991, legea specială în materia reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, stabileşte dreptul de a putea cere reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în România, regulă care se aplică şi moştenitorilor acestora, dacă ei solicită în mod direct reconstituirea dreptului.

Alta este situaţia moştenitorilor unui cetăţean român sau care şi-a redobândit cetăţenia, care a solicitat el reconstituirea şi care a decedat pe parcurs. În această situaţie moştenitorii pod dobândi dreptul de proprietate chiar dacă nu au cetăţenia română, dacă autorul lor a îndeplinit condiţia cetăţenie la data formulării cererii. Nu este însă cazul petentei, care are un drept propriu la reconstituire pentru terenurile ce au aparţinut bunicului şi mamei sale, care, fiind decedaţi, nu s-au mai putut bucura de dreptul de a solicita ei reconstituirea. Ca urmare, petenta, pentru a se putea bucura de prevederile Legii nr. 18/1991, trebuia să aibă cetăţenia română la data la care a depus cererea. Or, această condiţie petenta nu o îndeplineşte nici în prezent.

Cât priveşte reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren aferentă casei de locuit, expropriată de la mama petentei, înscrisă în CF x B. (fila 48 dosar), care a fost atribuită în proprietate cumpărătorului locuinţei în baza Legii nr. 112/1995, petenta a formulat contestaţie la Tribunalul Sibiu, care a analizat-o din perspectiva Legii nr. 10/2001 şi a respins-o cu motivarea că nu a urmat procedura stabilită de art. 21 din această lege. Apelul petentei împotriva acestei hotărâri a fost respins prin Decizia civilă nr. 4/A/2007 a Curţii de apel Alba Iulia.

Prin urmare, s-a stabilit că redobândirea dreptului de proprietate aspra acestui teren cade în prevederile Legii nr. 10/2001, după procedura acolo stabilită şi, prin urmare, în mod legal şi corect C. J. S. a respins contestaţia cu privire la acest capăt de cerere.

În raport de considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 54 şi urm. din Legea nr. 18/1991 plângerea va fi respinsă ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare