Modificare titlu de proprietate

CIVIL

FOND FUNCIAR – MODIFICARE TITLU PROPRIETATE

Cod ECLI ECLI:RO:TBNMT:2017:018.001064  - modificare titlu de proprietate -

Dosar nr. XX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL XX

SECTIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr.

Şedinţa publică de la

Completul compus din:

PREŞEDINTE: XX - judecător

 - XX - judecător

- XX - grefier

Pe rol se află soluţionarea apelului declarat de reclamanţii XX,  XX, XX, toţi cu domiciliul în satul XX, XX şi de pârâta XX domiciliaţi în satul XX, împotriva sentinţei civile nr.XX din 24.02.2017 pronunţată de Judecătoria XX în dosarul nr.XX, în contradictoriu cu intimaţii – pârâţi XX, XX, XX, toţi cu domiciliul în satul/comuna XX, XX cu domiciliul ales în comuna XX, la Postul de Poliţie, Comisia Comunală XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat conform dispoziţiilor art. 231 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică,  a răspuns apelantul – reclamant XX identificat cu C.I. seria XX,CNP XX asistat de avocat XX care îi reprezintă şi pe apelanţii – XX, XX şi XX cu împuternicirea avocaţială seria XX din 18.09.2017, lipsă fiind celelalte părţi.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, grefierul de şedinţă învederând următoarele:

- obiectul cauzei este fond funciar-modificare titlu de proprietate;

- stadiul procesual - apel;

-  cauza se află la primul termen de judecată;

-  procedura de citare este legal îndeplinită;

- alte aspecte procesuale - în urma verificărilor efectuate în sistemul ECRIS pentru primul termen de judecată de astăzi, s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unor cereri formulate de aceleaşi părţi, împotriva aceloraşi persoane şi având acelaşi obiect ca în prezenta cauză, drept pentru care s-a întocmit referatul anexat.

Preşedintele completului de judecată constată că apelul ce face obiectul prezentei cauze, aflat la primul termen de judecată, a fost formulat şi motivat cu respectarea termenului prevăzut de lege fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul, în baza art. 244 alin. 1 şi 3 Cod Procedură Civilă, constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul apelanţilor, prin avocat XX, în cadrul dezbaterilor.

 Având cuvântul apărătorul apelanţilor, avocat XX susţine că, prin sentinţa civilă apelată pronunţată de Judecătoria  XX a fost respinsă cererea având ca obiect modificare titlu de proprietate formulată de reclamanţi, modificările vizând completarea suprafeţei de teren situată în intravilanul satului XX, comuna XX, punctul „XX” de la 1484 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. XX/2002 la 3600 m.p. pentru care defuncţilor XX şi XX le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991 şi înscrierea corect a numerelor topografice şi a vecinătăţilor terenului situat în acest punct.

Mai susţine că la pronunţarea soluţiei, instanţa de fond nu a ţinut cont de probele administrate, cu toate că în cauză a fost efectuată şi o expertiză topografică, nici nu s-a amintit despre administrarea acestei probe, prin care s-a concluzionat că suprafaţa de 3541 m.p.( 3600 m.p. în acte) există şi în ea este inclusă şi suprafaţa de 1484 m.p. înscrisă în titlu de proprietate şi că întreaga suprafaţă este stăpânită fără litigii de reclamanţii XX şi XX.

Mai arată că din rolul agricol a celor doi defuncţi rezultă în mod cert că au avut în proprietate şi au stăpânit suprafaţa totală de 2,43 ha teren, iar în intravilanul satului XX, în punctul „XX” au avut o XX în suprafaţă totală de 3600 mp, iar în fişa premergătoare eliberării titlului de proprietate întocmită de Comisia Comunală în luna noiembrie 2002 a fost înscrisă doar suprafaţa de 1484 m.p. în intravilan în loc de 3600 m.p., diferenţa de 2116 m.p. dispărând fără nicio justificare sau explicaţie.

De asemenea arată că, procesul verbal de punere în posesie a fost semnat la rubrica”Proprietar” de către numitul XX – ginerele defuncţilor, tot acesta a fost cel care a ridicat titlul de proprietate.

Susţine de asemenea că, reclamanţii XX şi XX au cumpărat în anul 1994 de la XX terenul arabil în suprafaţă de 3600 m.p. din intravilanul satului XX, parcela”XX”, teren pentru care vânzătorului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/91. Ulterior, în luna noiembrie 2002, după decesul soţilor XX, aceeaşi comisie comunală a dispus înscrierea în fişa premergătoare emiterii titlului de proprietate numai a suprafeţei de 1484 m.p. şi concomitent cu diminuarea terenului din intravilan cu 2116 m.p. Comisia comunală XX a majorat unele suprafeţe de teren situate în extravilanul satului XX pentru ca per total, suprafaţa reconstituită să nu fie modificată.

În concluzie solicită admiterea apelului pentru motivele invocate în scris şi susţinute oral, schimbarea în  totalitate a sentinţei apelate în sensul admiterii cererii şi modificarea titlului de proprietate nr. XX/2002 emis pe numele proprietarilor XX şi XX XX. Cu obligarea la cheltuieli de judecată a Preşedintelui Comisiei Comunale XX potrivit chitanţei de la dosar.

Precizează că numita XX care a fost citată în cauză în calitate de intimată – petentă, nu are calitate de parte litigantă, având în vedere că aceasta a formulat cerere de intervenţie în interes propriu respinsă în mod definitiv prin decizia civilă nr.630 din 31.05.2016 pronunţată de Tribunalul XX în dosarul nr.XX/a1.

În considerarea dispoziţiilor art. 394 Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise şi reţine cauza în pronunţare faţă de existenţa cererii de judecare a cauzei şi în lipsă.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată că prin sentinţa civilă nr.XX din 24.02.2012017 pronunţată de Judecătoria XX XX în dosarul nr. XX a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanţii XX, XX, XX şi XX, în contradictoriu cu pârâţii  XX, XX, XX, XX (fostă XX), XX XX, Comisia Comunală XX pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru modificare titlu.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă de fond a reţinut că prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei XX sub nr.XX şi precizată la data de  27.10.2015, reclamanţii XX, XX, XX şi XX au chemat în judecată pe pârâţii XX, XX, XX, XX (fostă XX), XX XX, Comisia Comunală XX pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună modificarea titlului de proprietate nr.XX/2002 emis pe numele defuncţilor XX XX şi XX XX, în sensul ca în tarlaua 11, parcela 6, pct. ”XX”, să se scrie suprafaţa de 3600 mp în loc de suprafaţa de 1484 mp.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că defuncţii înscrişi  pe titlul de proprietate nr.XX/2002  au avut în proprietate şi posesie înainte de anul 1962, suprafaţa totală de 2,43 ha teren situat pe raza comunei XX, suprafaţă ce era evidenţiată pe parcele şi categorii de folosinţă în registrul agricol aferent anilor 1959-1963. Cu această suprafaţă, cei doi s-au înscris în GAC XX, conform cererii nr.1252/1962.

În baza Legii nr.18/1991, defuncţilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate  pentru suprafaţa de 2,39 ha. Ulterior, suprafaţa a fost mărită la 2,4957 ha, pentru aceasta fiind emis titlul de proprietate ce face obiectul prezentei acţiuni.

În ceea ce priveşte suprafaţa totală, aceasta corespunde înscrierilor din registrul agricol, însă nu  au fost respectate suprafeţele aferente fiecărei sole şi parcele aşa cum sunt  înscrise în registrul agricol din perioada 1959-1963.

Astfel:

- în registru, în intravilanul satului XX, este trecută suprafaţa de 0,27 ha teren arabil, în pct. ”XX”, iar în titlu, pe acelaşi amplasament, figurează numai suprafaţa de 1484 mp

- în registru, în intravilan, este trecută suprafaţa de 0,09  ha teren curţi construcţii, însă în titlu, această suprafaţă nu mai apare deloc.

Se mai arată în motivarea cererii faptul că în timp ce suprafaţa din intravilan a fost micşorată,  cea din extravilan a fost mărită.

Astfel, în registrul agricol, defuncţii figurau cu suprafaţa de 0,21 ha teren păşune, iar în titlu a fost trecută suprafaţa de 0,30 ha. La fel, s-a întâmplat şi cu terenul din pct.”XX”, unde, în registru este trecută suprafaţa de 0,30 ha, iar în titlu apare suprafaţa de 0,34 ha, fapt constatat şi în pct.”XX”.

Reclamanţii XX şi XX au precizat că au achiziţionat de la  defuncţii  titulari ai terenului, suprafaţa de 20 prăjini sau 3600 mp teren arabil situat în intravilanul satului XX, pct. ”XX” fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1.09.1994 de Notariatul Judeţean XX.

Achiziţionarea terenului a fost făcută în baza rolului agricol din perioada 1969-1963, a adeverinţei de proprietate eliberată în baza Legii nr.18/1991 şi a procesului-verbal de punere în posesie nr.XX/1.08.1994.Practic, a fost vândută  şi cumpărată suprafaţa de 3600 mp, compusă din suprafeţele de 2700 mp şi 900 mp.

Mai menţionează reclamanţii că deşi autorii au avut în proprietate şi posesie terenul de 3600 mp, în titlul de proprietate nr.XX/2002 a fost înscrisă doar suprafaţa de 1484 mp. Au constatat situaţia de fapt în luna martie 2015, când au fost  chemaţi în judecată într-o acţiune în revendicare formulată de XX, XX şi Parohia XX.

În drept, au invocat dispoziţiile art.58 din Legea nr.18/1991.

În dovedire, au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, testimonială şi cea cu expertiză topografică.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, fiind depuse  la dosar, în copie:titlul de proprietate nr.XX/2002, registrul agricol, cerere de înscriere în GAC,cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, adeverinţa nr.XX/1991, Hotărârea nr.XX/2002, proces-verbal de punere în posesie, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1994, acte de stare civilă, registre agricole şi titlul de proprietate nr.XX/2000 (f.7-26,75-80).

Totodată, a fost încuviinţată proba cu expertiză topografică (f.204,15)

Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Comisia Comunală XX  pentru aplicarea legilor fondului funciar  a solicitat respingerea acţiunii.(f.34).

 În motivare, a arătat că în registrul agricol aferent perioadei 1959-1963, suprafaţa totală a defuncţilor XX XX şi XX XX a fost de 2,43 ha , iar în titlul contestat, a fost trecută suprafaţa totală de 2,4957 ha.

În registrul de evidenţă intravilan –Comuna XX, sat XX-OCOT XX este înscris XX XX, cu sola 1, parcela 6 (şi nu sola 11, cum din eroare s-a menţionat în titlu) cu suprafaţa de 0,1484 ha.

În registrul agricol din perioada 1959-1963, suprafaţa de teren înscrisă în pct.”XX” este de 0,27 ha, iar în titlu a fost înscrisă suprafaţa de 0,1484 mp, suprafaţa fiind diminuată urmare a constituirii în mod legal a parcelelor 9 şi 9/a, sola 1 teren aferent curţi-construcţii pentru care au  fost eliberate titluri de proprietate numiţilor XX şi XX, conform art.23 din Legea nr.18/1991, coroborate cu prevederile art.8 din Decretul-lege nr.42/1990, fiecare cu câte 1000 mp.

Se mai susţine faptul că suprafaţa de teren a intrat în circuitul civil prin perfectarea în faţa notarului a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1994.

Se mai arată în întâmpinare că în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1.09.1994, reclamanţii XX şi XX  au cumpărat suprafaţa de teren de la XX XX declarând în mod expres că au achiziţionat terenul în cauză în lipsa actelor doveditoare de proprietate  şi înţelegând să dobândească terenul pe riscul propriu.

XX XX a solicitat în fapt reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 2,43 ha, iar titlul de proprietate a fost emis pentru suprafaţa de 2,4957 ha, faţă de suprafaţa validată de 2,39 ha, conform anexei 2a/173.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.23, 27 alin.2 din Legea nr.18/1991, art.8 din Decretul-lege nr.42/1990.

 În dovedire, pârâta a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, în copie, registrul de evidenţă intravilan, plan de situaţie, registrul agricol din perioada 1959-1963, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nr.XX/1991, titlul de proprietate nr.XX/1993 (f.36-41).

Pârâta Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus întâmpinare solicitând să nu se reţină nicio culpă procesuală în sarcina ei.(f.70).

Comisia locală XX a înaintat documentaţia premergătoare eliberării titlului de proprietate criticat de reclamanţi, iar la data de 19.11.2002 a fost eliberat titlul de proprietate, cu respectarea strictă a datelor înscrise în procesele verbale de punere în posesie.

Mai arată pârâta că nu este abilitată să stabilească amplasamentul suprafeţelor atribuite în proprietate persoanelor îndreptăţite,această operaţiune revenind comisiilor locale.

La termenul de judecată din data de 2.02.2016, pârâţii XX XX, XX şi XX au arătat că nu sunt de acord cu acţiunea,  iar reclamanţii cumpărători şi-au asumat achiziţionarea terenului ştiind ce cumpără (f.220).

La termenul de judecată din data de 1.03.2016, pârâta XX a declarat că părinţii săi au vândut reclamanţilor XX şi XX 20 prăjini teren, din care 5 erau livadă, iar restul agricol. Nu a fost vândut teren curţi-construcţii. A mai declarat că terenurile au fost date pe vechile amplasamente.(f.253).

Reclamanţii au depus la dosar răspuns la întâmpinare (f.72).

Au arătat că susţinerea pârâtei Comisia Comunală XX  pentru aplicarea legilor fondului funciar  potrivit căreia suprafaţa de 1484 mp a intrat în circuitul civil în anul 1994 şi modificarea titlului de proprietate nu ar mai fi posibilă  este profund greşită şi nu are suport legal întrucât:

-  nu a fost solicitată modificarea pe cale administrativă a titlului de proprietate, iar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1994 are ca obiect suprafaţa de 3600 mp şi nu 1484 mp.

- vânzarea-cumpărarea a fost efectuată în baza procesului-verbal de punere în posesie nr.XX/1994 şi a adeverinţei nr.XX/1991

- titlul de proprietate contestat a fost eliberat la data de 19.11.2002.

Totodată, se arată că susţinerea pârâtei conform căreia diferenţa de suprafaţă de teren se regăseşte în titlurile de proprietate ale lui XX şi XX nu este adevărată. În realitate, terenurile provin de la XX, XX, XX şi XX XX. Terenurile soţilor XX s-au învecinat pe latura sudică, cu terenurile lui XX şi XX.

Mai arată reclamanţii că defuncţii au figurat în registrul agricol din perioada 1959-1963 cu suprafaţa de 2,43 ha, din care, în intravilanul satului XX, pct.”XX” cu suprafaţa de 0,27 ha teren arabil şi 0,09 ha teren curţi-construcţii. În GAC  s-au înscris cu această suprafaţă, iar  cererea de reconstituire a fost formulată tot pentru aceeaşi suprafaţă.

La data de 22.10.2015, numita XX a formulat cerere de intervenţie principală, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din data de 2.02.2016.

La data de  13.10.2016, reclamanţii au formulat cerere prin care au solicitat efectuarea de modificări şi radieri în cuprinsul  titlului  de proprietate nr.XX/2002 (f.58).

Instanţa a calificat solicitarea ca fiind o cerere de modificare a obiectului cererii de chemare în judecată. În aceste condiţii a fost solicitată poziţia procesuală a părţilor.

Reţinând că nu sunt  îndeplinite condiţiile prevăzute de art.204 alin.2 C.proc.civ., la termenul de judecată din data de 10.02.2017, instanţa a respins cererea de modificare a obiectului acţiunii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă de fond a apreciat că acţiunea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Modificarea titlului de proprietate presupune existenţa unei erori materiale la emiterea  titlului a cărui analiză se solicită, finalitatea acţiunii  constând în corectarea acelei erori, fără afectarea substanţei sau întinderii dreptului recunoscut.

În cauză, reclamanţii au susţinut faptul că  în etapa premergătoare emiterii titlului de proprietate, defuncţilor XX XX şi XX XX  li s-au întocmit acte pentru suprafaţa de 3600 mp teren situat în intravilanul comunei XX, pct.”XX”,  dar că la emiterea titlului de proprietate, a fost trecută suprafaţa de 1484 mp.

Examinând  anexa 2 depusă la fila 50 dosar (vol.al II-lea), se reţine că la poziţia nr.173 sunt înscrişi defuncţii  XX XX şi XX, care s-au  înscris în GAC cu suprafaţa de 2,34 ha, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,30 ha, iar urmare a Hotărârii nr.2334/2002 a Comisiei Judeţene  XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost propusă pentru validare suprafaţa de 2,4957 ha.

 De asemenea, din examinarea procesului  verbal de punere în posesie  depus la fila 51 dosar (vol.al II-lea), semnat atât de reprezentanţii comisiei, cât şi de proprietar, se constată  că pentru parcela 1 (în titlu, 11) sola 6, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1484 mp, aşa cum este menţionat şi în titlul de proprietate nr.XX/19.11.2002.

Faţă de cele constatate, se apreciază că în situaţia în care titularul pe numele căruia a fost eliberat titlul de proprietate ar fi  fost nemulţumit de  măsurile comisiilor ori de hotărârile acestora, ar fi avut la dispoziţie dreptul de a formula plângere, conform dispoziţiilor art.53 şi urm.din Legea nr.18/1991, fapt ce nu a avut loc.

În ceea ce priveşte faptul că defunctul XX XX şi reclamanţii XX şi XX au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1.09.1994 de Notariatul Judeţean XX,  instanţa reţine că această înţelegere a avut loc anterior finalizării  procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamanţii  XX şi XX asumându-şi  riscul dobândirii terenului în lipsa actelor doveditoare a  proprietăţii,  situaţie  prevăzută  în mod expres şi în conţinutul contractului.

Faptul că ulterior au constatat că deţin o suprafaţă mai mică,  nu îndreptăţeşte pe reclamanţi ca, trecând peste voinţa titularului  titlului de proprietate, manifestată  atât în tot cursul procedurii premergătoare emiterii titlului, cât şi în momentul semnării procesului verbal de punere în posesie,  să  solicite modificarea  acestui act, prin înscrierea unei suprafeţe mai mari de teren, suprafaţă ce nu a fost reconstituită, aşa cum reiese din documentaţia premergătoare emiterii titlului de proprietate.

 Faţă de situaţia  de fapt şi de drept astfel reţinute, Judecătoria XX a respins cererea ca nefondată.

Împotriva acestei soluţii, în termen legal, au formulat apel reclamanţii XX, XX, XX şi XX, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, aceştia au arătat că prin cererea introductivă de instanţă au solicitat modificarea titlului de proprietate nr.XX/2002 emis pe numele proprietarilor XX XX şi XX XX în sensul înscrierii corecte a suprafeţei de 3600 mp teren arabil situat în intravilanul satului XX, comuna XX, pct.”XX” sau „XX”, a numerelor topografice, precum şi a vecinătăţilor acestei parcele. Au reluat argumentele şi motivele prezentate în faţa primei instanţe, prezentate deja mai sus.

Au învederat că hotărârea de fond este esenţial nelegală şi vădit netemeinică, având în vedere următoarele:

Este de necontestat faptul că defuncţii XX XX şi XX XX au avut în proprietate şi stăpânit, înainte de anul 1962, în intravilanul satului XX, comuna XX, pct.”XX” sau „XX” suprafaţa de 3600 mp sau 20 de prăjini teren din care 2700 mp teren arabil şi 900 mp alte terenuri-curţi construcţii. Cu acest teren, defuncţii au figurat înscrişi în registrul agricol al satului XX. Pe acest teren a existat şi o casă de locuit în care a locuit până la data căsătoriei XX XX, devenită prin căsătorie XX XX, ulterior, casa respectivă fiind demolată.

Cu acest teren, soţii XX s-au înscris în GAC în anul 1962 (cererea nr.1252/1962-fila 9 dosar fond), iar în anul 1991, autorii reclamanţilor au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate., prin cererea nr.XX din 07.03.1991 (fila 10 dosar fond). Această cerere a fost validată iniţial pentru suprafaţa de 2,39 ha, eliberându-se adeverinţa de proprietate nr.XX din 31.08.1991. prin hotărârea nr.XX/2002, suprafaţa iniţială de 2,39 ha a fost majorată la 2,4957 ha.

Instanţa de fond nu a dat nicio eficienţă procesului verbal de punere în posesie nr.XX din 31.08.1994 prin care XX XX a fost pus în posesie cu suprafaţa de 3600 mp teren arabil intravilan sat XX, punctul XX, punerea în posesie făcându-se în baza adeverinţei de proprietate nr.XX din 31.08.1991, în temeiul unor măsurători efectuate în conformitate cu prevederile art.27 din Legea nr.18/1991 de către specialiştii în cadastru ai comunei XX, înscrisul fiind semnat de comisia Comunală XX.

În baza adeverinţei de proprietate nr.XX din 31.08.1991 şi a procesului verbal de punere în posesie nr.XX din 31.08.1994, XX XX a vândut soţilor XX şi XX terenul arabil în suprafaţă de 3600 mp intravilan sat XX, pct.XX prin contractul autentic nr.XX din 01.09.1994.

Ulterior, în anul 2013, soţii XX au întabulat dreptul de proprietate mai sus dobândit în cartea funciară.

Deşi autorilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,3957 ha teren din care face parte şi suprafaţa de 3600 mp arabil pct.XX, documentaţia premergătoare emiterii titlului de proprietate a fost întocmit de comisia comunală XX abia în luna noiembrie 2002, fiind semnată la rubrica proprietar de XX, iar titlul de proprietate nr.XX/2002 a fost emis la data de 19.11.2002.

Or, la data întocmirii fişei premergătoare emiterii titlului de proprietate nr.XX/2002, proprietarii XX XX şi XX XX erau decedaţi, la datele de 25.08.1996 şi 25.05.1997, aşa încât nu putea să cunoască ce suprafaţă se va înscrie în titlul de proprietate la sola 1, pct.XX.

Reclamanţii au aflat despre existenţa titlului de proprietate abia în anul 2014, când au fost chemaţi în judecată într-o acţiune în revendicare de numita XX. În acel moment au cunoscut faptul că în TP nr.XX/2002, titlu ridicat de XX, ginerele defuncţilor, în intravilan XX, sola XX este înscrisă numai suprafaţa de 1484 mp teren arabil în loc de 3600 mp, în aceste condiţii fiind formulată prezenta acţiune, susţinând că nu este vorba despre o eroare materială neintenţionată, ci despre o deposedare abuzivă a reclamanţilor de suprafaţa de 2116 mp.

Că este aşa stă şi faptul că în timp ce terenul de 3600 mp mai sus descris a fost diminuat cu suprafaţa de 2116 mp, unele parcele au fost majorate cu aceeaşi suprafaţă pentru ca totalul de 2,4957 ha să nu sufere modificări. Astfel, terenul din pct.XX a fost mărit cu 400 mp, terenul din pct.XX a fost mărit cu 816 mp, iar terenul din pct.XX a fost mărit cu 900.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că întreaga suprafaţă de 3541 mp (3600 mp în acte) este stăpânită fără litigii de reclamanţii XX şi XX, însă instanţa de fond nu a amintit nimic de această probă.

În drept, cererea de apel nu a fost motivată.

Apelul este scutit de la plata timbrajului în temeiul art.42 din Titlul VI al Legii nr.247/2005.

Intimata Comisia Judeţeană XX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a formulat întâmpinare prin care a arătat că îşi menţine poziţia procesuală exprimată în faţa primei instanţe de fond, solicitând respingerea unui eventual capăt de cerere privind cheltuielile de judecată.

Intimata Comisia Comunală XX pentru Aplicarea legilor fondului Funciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel ca nefondată.

În motivare a arătat că, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, modificarea titlului de proprietate presupune existenţa unei erori materiale în cuprinsul acestuia, fără a afecta întinderea sau substanţa dreptului astfel recunoscut. Astfel, în titlul de proprietate nr.XX/2002 a fost înscrisă clar suprafaţa de 1484 mp teren arabil, intravilan sat XX, comuna XX, sola 11, parcela 6, iar nu suprafaţa de 3600 mp cum pretind reclamanţii că ar fi corect.

Defuncţii XX XX şi XX au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 2,30 ha, iar prin hotărârea nr.2334/2002 a Comisiei Judeţene XX a fost propusă spre validare o suprafaţă mai mare, de 2,4957 ha, astfel fiind emis titlul de proprietate nr.XX/2002.

În procesul verbal de punere în posesie, semnat şi însuşit de proprietar, a fost înscrisă în parcela 1 (în titlu 11) sola 6, intravilan sat XX, comuna XX suprafaţa de 14854 mp, menţionată ulterior şi în TP nr.XX/2002.

Titularii dreptului de proprietate, numiţii XX XX şi XX nu s-au arătat nemulţumiţi de măsurile luate de comisiile de fond funciar şi nu au formulat plângere conform dispoziţiilor art.53 şi urm. din Legea nr.18/1991.

Mai mult, reclamanţii XX şi XX au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.XX/1994 înaintea finalizării procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate al vânzătorilor, aceştia asumându-şi riscul dobândirii terenului în cauză în lipsa actelor doveditoare ale proprietăţii, situaţie care a fost prevăzută chiar în conţinutul contractului încheiat.

Astfel, reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi să treacă peste voinţa titularilor dreptului de proprietate nr.XX/2002, defuncţii XX XX şi XX, care a fost manifestată în mod evident atât în cursul procedurii emiterii acestui titlu, cât şi în momentul semnării procesului verbal de punere în posesie.

Apelanţii-reclamanţi au formulat răspuns la întâmpinare, cu depăşirea termenului prevăzut de lege, prin care au reiterat susţinerile iniţiale.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate în raport de motivele invocate, precum şi din oficiu, potrivit art.479 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul declarat nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată sub nr.XX din 07.03.1991, defunctul XX XX a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în baza dispoziţiilor Legii nr.18/1991, pentru mai multe suprafeţe de teren, totalizând 2,30 ha. În baza dispoziţiilor legii nr.18/1991, defuncţilor XX XX şi XX li s-a admis cererea pentru suprafaţa totală de 2,39 ha, fiindu-le eliberată adeverinţa de proprietate nr.XX din 03.09.1991, iar ulterior, în baza hotărârii nr.XX din 19.11.2002 suprafaţa a fost majorată la 2,4957 ha, fiind emis titlul de proprietate nr.XX/2002.

Totodată, instanţa de apel reţine că în anexa 2 depusă la fila 50 dosar (vol.al II-lea), se reţine că la poziţia nr.173 sunt înscrişi defuncţii  XX XX şi XX, care s-au  înscris în GAC cu suprafaţa de 2,34 ha, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,30 ha, iar urmare a Hotărârii nr.2334/2002 a Comisiei Judeţene  XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost propusă pentru validare suprafaţa de 2,4957 ha.

Totodată, din examinarea procesului  verbal de punere în posesie  depus la fila 51 dosar (vol.al II-lea), semnat atât de reprezentanţii comisiei, cât şi de proprietar, respectiv unul din succesorii defuncţilor se constată  că pentru sola 1 (în titlu, 11) parcela 6, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1484 mp, aşa cum este menţionat şi în titlul de proprietate nr.XX/19.11.2002.

Prin Hotărârea nr. 2334/2002, Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerea Comisiei locale XX de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea defuncţilor XX XX şi XX pentru suprafaţa de 2,4957 ha.

În baza hotărârii menţionate anterior şi necontestate de către persoanele interesate, la data de 19.11.2002, s-a emis titlul de proprietate nr.XX/2002

În condiţiile în care reclamanţii (sau autorii lor) nu au urmat procedura prealabilă instituită prin prevederile art. 50-53 din Legea nr. 18/1991, prin neformularea plângerii împotriva Hotărârii nr.2334/2002 emisă de Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, nu pot uza de prezenta acţiune.

Totodată, instanţa mai reţine că reclamanţii (sau autorii lor) nu au contestat nici celelalte acte premergătoare emiterii titlului (în condiţiile în care aceştia au semnat procesul – verbal de punere în posesie, acesta este prezumat a fi şi momentul în care au luat cunoştinţă de modalitatea în care au fost validaţi de vreme. În acest proces verbal de punere în posesie se menţionează clar suprafaţa de 1484 mp. Chiar dacă anterior a fost semnat un proces verbal de punere în posesie nr.XX din 31.08.1994 doar pentru suprafaţa de 3600 mp intravilan sat XX, comuna XX, ulterior, în procedura de reconstituire, s-a emis un nou proces verbal de punere în posesie prin care erau identificate clar toate suprafeţele ce urmau a fi reconstituite şi înscrise în titlul de proprietate a cărui modificare se solicită.

Însă, controlul judiciar asupra posibilităţii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane se poate realiza numai sub forma plângerii la care s-a făcut referire anterior.

Mai este de menţionat că procedura specială şi obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de H.G. nr. 890/2005 se finalizează cu o hotărâre de validare sau invalidare a cererii formulată de foştii proprietari sau de moştenitorii acestora, emisă de comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, împotriva căreia se poate formula plângere conform art. 53 din Legea nr. 18/1991.

În aceste condiţii, formularea unei acţiuni având ca obiect modificarea unei suprafeţe din titlu de proprietate care nu este urmarea unei simple erori de înscriere, de întocmire a titlului de proprietate, ci este confirmată de actele premergătoare emiterii acestuia, nu poate fi primită pe această cale.

Legile adoptate în materia fondului funciar (nr. 18/1991, 169/1997 şi 1/2000) au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietăţii asupra terenurilor agricole şi forestiere finalizată cu emiterea titlului de proprietate.

Fiind o procedură specială, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste în condiţiile precis determinate de lege.

Aceste etape premergătoare emiterii titlului au ca obiect stabilirea întinderii şi autorului/moştenitorilor dreptului de proprietate, precum şi a amplasamentului ternului atribuit. Orice nemulţumire a solicitanţilor legată de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoştinţa comisiilor de aplicare a legii fondului funciar care rezolvă acest gen de contestaţii anterior emiterii titlului de proprietate.

După eliberarea titlului, asemenea contestaţii nu mai sunt posibile întrucât, acceptarea lor ar presupune o eludare şi o nesocotire a dispoziţiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil, în reconstituirea proprietăţii.

Orice nemulţumire a reclamanţilor legată de reconstituire trebuia adusă la cunoştinţa forului competent înainte de emiterea titlului de proprietate. După acest moment, beneficiarul titlului de proprietate nu îl mai poate contesta deoarece s-ar eluda şi nesocoti dispoziţiile legale care reglementează expres procedurile cu caracter prealabil.

Nu se poate reţine că se încalcă dispoziţiile art. 21 alin. 4 din Constituţia României ce consacră accesul liber la justiţie şi caracterul facultativ al procedurilor administrative speciale, întrucât în materia fondului funciar procedura prealabilă instituită prin prevederile art.  50-53 din Legea nr. 18/1991 nu are un simplu caracter administrativ, ci este de natură administrativ-jurisdicţională, în acest sens art. 52 prevăzând în mod expres caracterul de autoritate publică cu atribuţii administrativ-jurisdicţionale al comisiei judeţene de aplicare a legilor fondului funciar. Astfel, obligativitatea urmării procedurii prealabile nu este contrară art. 21 din Constituţia României, întrucât nu afectează substanţa dreptului de proprietate, ce este garantată atât constituţional, cât şi prin prevederile art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.

În acest sens CEDO a statuat, în cauza „Golder contra Regatului Unit” (1975) că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut, existând posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor  care circumscriu conţinutul oricărui drept”. Aşadar, cu condiţia ca dreptul să fie efectiv, statul poate să reglementeze într-un anumit mod accesul la justiţie şi chiar să îl supună unor limitări şi restricţii, o asemenea modalitate de limitare sau restrângere putând fi reprezentată de instituirea obligativităţii parcurgerii unei proceduri speciale.

Prin urmare, accesul la justiţie presupune în mod necesar, în această situaţie ca, după parcurgerea procedurilor prealabile, partea interesată să aibă posibilitatea să se adreseze unei instanţe judecătoreşti, exigenţă ce este respectată de dispoziţiile art. 53 din Legea 18/1991 republicată, astfel încât nu se poate reţine o încălcare a dreptului liberului acces la justiţie.

În mod corect a reţinut prima instanţă că modificarea titlului de proprietate presupune existenţa unei erori materiale la emiterea  titlului a cărui analiză se solicită, finalitatea acţiunii  constând în corectarea acelei erori, fără afectarea substanţei sau întinderii dreptului recunoscut, ceea ce nu este cazul în speţă.

În speţă, reclamanţii contestă corectitudinea reconstituirii numai pentru suprafaţa de 1484 mp situată în intravilan XX, comuna XX în loc de 3600 mp, situaţie care nu poate fi reglementată pe calea aleasă de aceştia, respectiv cea a modificării titlului de proprietate.

În consecinţă, nici motivele de apel vizând neluarea în considerare de către instanţa de fond a procesului verbal de punere în posesie nr.XX/1994, a concluziilor raportului de expertiză topografică nu sunt fondate în condiţiile în care, astfel cum s-a arătat mai sus, reclamanţii sau autorii lor nu au formulat plângerea reglementată de dispoziţiile art.53 şi urm. din Legea nr.18/1991, nemulţumiţi fiind de suprafeţele de teren propuse spre reconstituire.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii de parte litigantă a numitei XX, tribunalul o va admite având în vedere că aceasta a formulat cerere de intervenţie în interes propriu respinsă în mod definitiv prin decizia civilă nr.630 din 31.05.2016 pronunţată de Tribunalul XX în dosarul nr.XX/a1, aşa încât preluarea acesteia în citativul dosarului prezent s-a efectuat în mod eronat.

Pentru considerentele expuse şi apreciind că prima instanţă de fond a pronunţat o soluţie legală şi temeinică, tribunalul va respinge ca nefondată cererea de apel formulată de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr.XX din 24.02.2017 a Judecătoriei XX.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 Admite excepţia lipsei calităţii de parte litigantă  în cauză a numitei XX.

Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanţii XX, domiciliată în satul XX, comuna XX, XX, domiciliat în satul XX, XX, XX, ambii cu domiciliul în satul XX, comuna XX şi de pârâta XX, domiciliată în satul XX, împotriva sentinţei civile nr. XX din 24.02.2017 pronunţată de Judecătoria XX în dosarul nr.XX în contradictoriu cu intimaţii – pârâţi XX, XX, XX, toţi cu domiciliul în satul/comuna XX, XX cu domiciliul ales în comuna XX, la Postul de Poliţie, Comisia Comunală XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia Judeţeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 septembrie 2017.

Preşedinte, Judecător, Grefier,

XX XX XX

Red./tehnored. XX  10.11.2017/tehnored XX. 13.11.2017, ex. 13

Fond:XX

Domenii speta

Spete similare