Plangere Contraventionala

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GHERLA

JUDEŢUL CLUJ

DOSAR NR. 2157/219/2007

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2806/2008

Şedinţa publică din data de 24 Noiembrie 2008

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE :

GREFIER :

Pe rol pronunţarea în cauza civilă formulată de contestatoarea S.C. S.T. S.R.L., împotriva intimatului INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CLUJ,  având ca obiect plângere contravenţională.

Dezbaterile pe fond au avut loc în şedinţa publică de la 19.11.2008, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre,  când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de azi, 24.11.2008, când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej la data de 14.11.2007 sub nr. 2157/219/2007 formulată împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, petenta SC S.T.  SRL, a solicitat instanţei anularea procesului verbal de constatare a  contravenţiei ca netemeinic şi nelegal şi, pe cale de consecinţă, exonerarea acesteia de la plata amenzii în valoare de 4500 lei dispusă prin procesul-verbal atacat.

În motivele plângerii sale, motivare depusă la termenul de judecată din 17.01.2008, petenta a invocat drept motiv de formă pentru care solicită anularea procesului-verbal ca nelegal şi netemeinic acela al lipsei din cuprinsul său al rubricii care să conţină obiecţiunile contravenientului aşa cum prevede imperativ art. 16 pct. 7 din OG nr. 2/2001.

S-a arătat că agentul constatator are obligaţia de a pune în vedere contravenientului dreptul de a face obiecţiuni raportat la starea de fapt şi de drept cuprinsă în procesul-verbal şi are, de asemenea, obligaţia de a consemna poziţia contravenientului, indiferent dacă acesta înţelege să facă sau nu aceste obiecţiuni, această prevedere legală circumscriindu-se ca un prim drept la apărare al contravenientului încă din faza încheierii procesului-verbal, dând posibilitatea şi instanţei sesizate prin eventuale plângeri să compare şi să analizeze poziţia contravenientului.

Mai arată petenta că această nulitate este una absolută, lucru care rezultă din analiza art. 16 si urm. din OG nr. 2/2001, vătămarea fiind prezumată.

Petenta a mai învederat că starea de fapt reţinută în procesul-verbal atacat nu este conformă cu realitatea şi că afirmaţia că la data efectuării controlului, respectiv 26.10.2007, trei persoane isi desfăşurau activitatea la punctul de lucru din Gherla al S.C. S. T. S.R.L. fără a avea semnat un contract individual de muncă este nereală deoarece în data de 29.10.2007 angajatorul a prezentat contractele individuale de muncă încheiate în formă scrisă cu toate cele patru persoane care îşi desfăşurau activitatea la punctul de lucru Gherla.

Se mai arată că, fiind un act juridic bilateral şi consensual, contractul individual de muncă presupune că fiecare dintre părţi îşi exprimă, în mod neechivoc, valabil şi în deplină cunoştinţă de cauză voinţa de a contracta şi respectiv de a respecta contractul încheiat şi că forma scrisă a contractului individual de muncă este prevăzută de lege nu ad validitatem, ci ad probationem, astfel dovedirea raporturilor juridice poate fi făcută în lipsa iniţială a formei scrise prin toate mijloacele admise de lege.

Petenta învederează că aceasta prevedere a fost instituită de lege în special pentru protectia interesului salariatului, asigurându-i-se acestuia un mijloc de probă mai sigur şi mai usor de administrat pentru dovedirea contractului în sens de negotium, iar în cazul de faţă atât angajatorul cât şi salariatul recunosc existenţa contractului individual de muncă încă de la începutul colaborării dintre aceştia prin exercitarea de către fiecare angajat a atribuţiunilor specifice fişelor postului pe care aceştia le-au semnat.

În continuare se arată că, chiar dacă se admite că o zi sau două unul dintre angajati nu ar fi apucat să semneze contractul individual de muncă, astfel cum a fost negociat cu angajatorul, aceasta nu este o încălcare a legii, deoarece art. 16 alin. 2 din Codul muncii prevede că „în situaţia în care contractul de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractule şi a prestaţiilor efectuate, prin orice alt mijloc de probă."

Petenta invocă în acest sens jurisprudenţa instanţelor superioare potrivit cărora: "Contractul de muncă există chiar şi în lipsa unui înscris, cerinţa fiind doar ad probationem, iar natura juridică se determină după obiectul acestuia, felul şi durata muncii prestate (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 1905/R/2006), respectiv: "inexistenţa formei scrise nu înseamnă lipsa raporturilor juridice între părţi (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia VII civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 2041/R/2005).

Precizează contestatoarea că a prezentat aceste prevederi legale şi poziţii ale instanţelor pentru ipoteza în care între părţi nu ar fi fost încheiate contracte de muncă în formă scrisă, însă în realitate, în urma acordului de voinţă între părţi s-au încheiat aceste contracte şi s-au semnat fişele posturilor, precum şi fişele cu instruire la angajare.

În drept, petenta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 5, 16 pct. 7 din O.G. nr. 2/2001,  şi art. 16 alin. 1 şi 2 din Codul muncii.

În probaţiune i-au fost ataşate cererii de chemare în judecată, în xerocopie, înştiinţare de plată (f. 3) ; procesul-verbal de control 26026/29.10.2007 (f. 5) ; fişele postului (f. 15-18), contracte individuale de muncă (f. 19-22), fişe de instruire la angajare (f. 23-30) şi a fost solicitată încuviinţarea probei testimoniale cu martorii M. S. şi C. I..

Conform dispoziţiilor art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 cererile în materie de contravenţii sunt scutite de taxă judiciară de timbru.

La data de 20.03.2008, prin serviciul registratură al instanţei, s-a depus la dosarul cauzei de către intimatul Intimatul Inspectoratul Teriorial de Muncă Cluj întâmpinare prin care acesta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Dej.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că, în ceea ce priveşte excepţia invocată, având în vedere că fapta săvârşită de petent a fost constatată la punctul de lucru situat în localitatea ….., instanţa competentă nu este Judecătoria Dej, ci Judecătoria Gherla.

În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 115 C.proc.civ. şi art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001.

În probaţiune, intimata a depus, în xerocopie, următoarele documente cuprinzând: declaraţii (f. 41-42), măsuri dispuse ca urmare a neconformităţiilor faţă de prevederile legislaţiei (f. 43-45), procesul-verbal de control nr. 26026/29.10.2007 (f. 46), înştiinţare de plată (f. 47), procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj (f. 48).

La termenul din data de 20.03.2008 instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Dej, invocată de către intimatul Inspectoratul Teriorial de Muncă Cluj, şi a declinat competenţa judecării plângerii contravenţionale formulate de către petenta SC S.T. SRL către Judecătoria Gherla, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub acelaşi număr la data de 11.04.2008.

La data de 21.10.2008, prin serviciul registratură al instanţei, s-a depus la dosarul cauzei de către intimatul Intimatul Inspectoratul Teriorial de Muncă Cluj întâmpinare prin care acesta solicitat respingerea excepţiei invocate, pe fond respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenţionale, menţinerea ca legal şi temeinic a procesului verbal nr. 8419/29.10.2007.

În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat, în legătură cu excepţia lipsei obiecţiunilor invocată de reclamantă, că aceasta nu poate fi primită , deoarece în procesul-verbal de contravenţie nr. 8419/29.10.2007 reclamanta a înscris obiecţiunea: „declaraţiile date de persoanele în cauză nu corespund cu realitatea”.

Intimatul precizează că, în fapt, în data de 26.10.2007, în cadrul Campaniei naţionale pentru depistarea muncii la negru, la punctul de lucru organizat de reclamanta pe …., inspectorii de muncă au depistat în activitate un număr de 3 persoane care lucrau pentru reclamantă şi care nu aveau încheiate contracte individuale de muncă aşa cum prevăd dispoziţiile art. 16 alin 1 din Codul Muncii, numitele H. A., N. M., C. I. D. declarând, în data de 26.10.2007, că lucrează pentru contestatoare şi că nu au semnat contracte individuale de muncă.

Se mai arată că prin OUG nr. 65/29.06.2005, art. I , publicată în M.Of. nr. 576/05.07.2005, textul vechi al art. 16 din Codul Muncii s-a modificat în sensul că legiuitorul introduce o limită determinabilă până la care trebuie încheiate contractele individuale de muncă, respectiv anterior începerii raporturilor de muncă, această dispoziţie fiind introdusă tocmai în ideea în care orice acţiune ulterioară controlului, ulterioară datei la care au fost completate declaraţiile scrise, nu poate prezenta relevanţă , primirea la munca a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă fiind considerată contravenţie.

Intimatul precizează că reclamanta însăşi recunoaşte, fapt ce face ca susţinerile acesteia să fie lipsite de temei şi că, de altfel, nu se pune problema validităţii contractului de muncă, ci doar cerinţa expresă a legiuitorului ca acesta să fie încheiat în forma scrisă anterior începerii activităţii, demers pe care reclamanta nu 1-a facut şi pentru care s-a aplicat sancţiunea contravenţională prevăzută de lege.

Se mai arată că, aşa cum s-a reţinut de către inspectorii de muncă, chiar dacă reclamanta a prezentat ulterior controlului contractele de muncă ale celor trei angajate, acestea au fost întocmite pro causa ulterior datei de 26.10.2007 şi că susnumitele au declarat sincer în faţa inspectorilor de muncă despre faptul că erau în perioadă de probă şi nu aveau încheiate contracte individuale de muncă, aceste declaraţii ale angajatelor susţinute în faţa inspectorilor de muncă dovedind starea de fapt constatată de inspectorii de muncă.

In continuare intimatul Inspectoratul Teriorial de Muncă Cluj, arată că modalitatea în care a acţionat reclamanta este evidentă, aceea de a nu încheia contracte de muncă angajatelor, menţinându-le într-o aşazisă perioadă de probă, inspectorii de muncă reţinând în mod corect faptul că reclamanta a înţeles să se conformeze măsurilor dispuse şi să întocmească contracte individuale de muncă celor 3 persoane, orientându-se pentru amenda minimă aplicabilă, adică pentru 1500 lei pentru fiecare persoană identificată, rezultând suma de 4500 lei şi aplicând, prin procesul-verbal de control nr. 26.026/29.10.2007 trei avertismente pentru celelalte neconformităţi constatate.

În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 115 C.proc.civ..

În probaţiune, intimata a depus, în xerocopie, următoarele documente cuprinzând: declaraţii (f. 93-94), procesul-verbal de control nr. 26026/29.10.2007 (f. 97-100), înştiinţare de plată (f. 47), contracte individuale de muncă (f. 101-103) şi în original procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj (f. 95-96).

În cauză a fost încuviinţată, considerându-se pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării, proba cu înscrisuri, precum şi proba testimonială cu martorele M. S., S. M. şi M. D., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar la filele 74, 78, 119.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Instanţa constată că este competentă, conform art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 să soluţioneze prezenta plângere, prezumtiva faptă contravenţională fiind săvârşită în circumscripţia sa teritorială, respectiv la punctul de lucru al petentei din localitatea …. şi că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzut de art. 31 alin.1 din OG 2/2001.

În fapt, prin procesul-verbal nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj (f. 95-96), petenta SC S.T. SRL a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 4500 lei pentru fapta, constatată în urma controlului  efectuat în data de 26.10.2007 ora 12 la punctul de lucru situat în localitatea …, că angajatorul a primit la muncă un număr de 3 persoane, respectiv H. A., N. M., C. I. D., fără a le încheia contracte individuale de muncă, faptă sancţionată de dispoziţiile art. 276 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003.

Procesul-verbal sus-menţionat a fost semnat de reprezentanta ccontravenientei, administratora Santa Marioara şi conţine obiecţiunile acesteia  în sensul că declaraţiile date de persoanele în cauză nu corespund cu realitatea.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa are obligaţia legală de a analiza legalitatea şi temeinicia procesului verbal de constatare şi de a hotărî asupra sancţiunii aplicate.

Ca act administrativ, procesul-verbal  de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se bucură de  o prezumţie de validitate şi temeinicie, prezumţie care este însă relativă şi care poate fi răsturnată  prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condiţiile art. 1169 C.civ., petentei. Aplicabilitatea acestei prezumţii presupune cu necesitate existenţa prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenţiei încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale şi cuprinzând menţiunile obligatorii prevăzute de art. 16 şi art .17 din O.G. nr. 2/2001.

Analizând conţinutul procesului-verbal sub aspectul legalităţii întocmirii acestuia, instanţa constată că acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 16 şi 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.

Instanţa reţine că petenta a contestat sub acest aspect procesul-verbal nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, arătând că lipseşte din cuprinsul său rubrica privind obiecţiunile contravenientului aşa cum prevede imperativ art. 16 pct. 7 din OG nr. 2/2001 şi că agentul constatator are obligaţia de a pune în vedere contravenientului dreptul de a face obiecţiuni raportat la starea de fapt şi de drept cuprinsă în procesul-verbal şi are, de asemenea, obligaţia de a consemna poziţia contravenientului, indiferent dacă acesta înţelege să facă sau nu aceste obiecţiuni.

Analizând cuprinsul procesului-verbal nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, al cărui original a fost depus la dosar de catre intimat la filele 95-96, instanţa constată că susţinerile petentei SC S.T.  SRL sunt neîntemeiate, deoarece acest act constatator conţine o asemenea rubrică, în care de altfel este expres menţionată poziţia exprimată de către reprezentanta petentei, în sensul că „declaraţiile date de persoanele în cauză nu corespund cu realitatea”.

Raportat la evidenţa acestor constatări, instanţa reţine că agentul constatator şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 16 pct. 7 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal contestat fiind încheiat şi cu respectarea acestor prevederi legale.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţa reţine că petenta contestă procesul-verbal de constatare a contravenţiei sub aspectul consemnării unei situaţii de fapt care nu corespunde realităţii, susţinând că, în data de 29.10.2007,  a prezentat contractele individuale de muncă încheiate în formă scrisă cu toate cele patru persoane care îşi desfăşurau activitatea la punctul de lucru Gherla.

În susţinerea netemeiniciei procesului-verbal atacat petenta a arătat, în esenţă, că forma scrisă a contractului individual de muncă este prevăzută de lege nu ad validitatem, ci ad probationem, dovedirea raporturilor juridice putând fi făcută, în lipsa iniţială a formei scrise, prin toate mijloacele admise de lege, invocând în acest sens jurisprudenţa Secţiei civile şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Bucureşti.

Preliminar, cu privire la practica judiciară invocată de către petentă, instanţa subliniază faptul că jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti interne, cu excepţia aceleia stabilită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursurile în interesul legii promovate în condiţiile legii precum şi a dispoziţiilor obligatorii ale instanţelor de control judiciar în cauzele concrete în care au fost dispuse, nu reprezintă izvor de drept şi nu limitează instanţa în propria apreciere.

Totodată trebuie subliniat că, în cauza de faţă, principiile la care se raportează instanţa în analiza sa sunt acelea ale dreptului contravenţional şi ale celui administrativ, ca gen proxim, aceste principii fiind distincte de cele ce guvernează raporturile specifice de muncă.

Astfel cum s-a reţinut de către Curtea Constituţională în Decizia nr. 448/2005 de respingere a excepţiei de  neconstituţionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) şi ale <LLNK 12003 53 10 202 276 48>art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii,  siguranţa şi stabilitatea raporturilor de muncă prezintă interes general pentru întreaga societate şi interes particular atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţi, un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerinţe avându-l contractul individual de muncă.

S-a mai reţinut că, întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părţile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsură şi-a îndeplinit obligaţiile oricare dintre părţi, ce drepturi poate revendica şi ce răspunderi are, chiar şi în cadrul soluţionării unor eventuale litigii, încheierea lui, chiar înainte de începerea raportului de muncă şi în formă scrisă, este în interesul ambelor părţi, răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revenind, în mod firesc, angajatorului.

Curtea Constituţională a concluzionat că existenţa contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar şi atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat şi că încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură şi cunoaşterea şi exercitarea obligaţiilor legale ce le revin celor care folosesc forţă de muncă salariată.

Instanţa constată că textul legal în baza căruia a fost sancţionată petenta,  respectiv art. 276 din Legea nr. 53/2003, prevede drept faptă contravenţională conduita de a primi la muncă persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1).

Potrivit dispoziţiilor la care face trimitere articolul anterior menţionat, „contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.”.

Având în vedere aceste precizări, instanţa reţine că angajatorului îi revine obligaţia, şi nu facultatea, respectării formei scrise a contractului individual de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, doar această formă putând proba în faţa instituţiilor abilitate în domeniul inspecţiei muncii îndeplinirea obligaţiei de către angajator.

Susţinerile petentei în sensul existenţei raporturilor de muncă între acestea şi angajaţii săi şi în absenţa acestei forme scrise nu pot fi reţinute în această materie, întrucât conduita sancţionată de către legiuitor nu vizează existenţa sau inexistenţa contractelor individuale de muncă, ci încheierea acestor contracte într-o anumită formă şi într-un anumit moment, obligaţia de îndeplinirea a acestor cerinţe legale revenind  angajatorului.

Agenţii constatatori ai intimatului Inspectoratul Teriorial de Muncă Cluj în mod corect au sancţionat fapta contravenţională de a nu se fi încheiat contractele individuale de muncă ale numitelor H. A., N. M., C. I. D. în forma scrisă expres prevăzută de lege şi anterior începerii prestării activităţii de către acestea, respectiv 24.10.2007, 22.10.2007 şi 22.10.2007.

Situaţia de fapt consemnată în procesul-verbal se coroborează cu declaraţiile pe proprie răspundere date de către numitele H. A., N. M., C. I. D. (f. 93-94) cu ocazia controlului efectuat la data de 26.10.2007 de către agenţii constatatori, în aceste declaraţii arătându-se că se află în probă de lucru şi că nu au semnat un contract individual de muncă.

În ceea ce priveşte proba testimonială administrată în cauză instanţa constată că martora Mureşan Suzana (f. 74), singura angajată cu contract de munca încheiat în formă scrisă la data efectuării controlului, nu a putut oferi informaţii concludente şi utile soluţionării cauzei, neputând preciza dacă au fost semnate contracte de catre celelalte persoane aflate la lucru la acelaşi punct al SC S.T.  SRL.

Totodată, în ceea ce priveşte declaraţia martorei S. M. (f. 78) instanţa a înlăturat-o cu ocazia aprecierii temeiniciei procesului-verbal atacat, deoarece aceasta are calitatea de administrator  al petentei SC S.T.  SRL, pe care de altfel o reprezintă şi în această cauză, în virtutea funcţiei sale de reprezentare revenindu-i şi atribuţia de a încheia contracte individuale de muncă, aceste împrejurări creând prezumţia simplă că martora este direct interesată în cauză, nerespectarea atribuţiei sale putând atrage răspunderea sa către societatea pe care o administrează, motiv pentru care instanţa constată ca declaraţia sa a fost făcută pro causa.

Cât priveşte cele declarate de martora M. (C.) D. (f. 119), acestea nu pot fi reţinute la stabilirea situaţiei de fapt deoarece aceasta menţionează că a luat contactul cu un contract individual de muncă la circa „2 luni şi ceva” după angajare, în momentul în care i-a fost necesar pentru a beneficia de ajutor de îngrijire a copilului. Ori, astfel cum se menţionează în chiar copia contractului depus la dosar, admitând ipotetic că este şi data reală la care s-a încheiat, acesta a fost redactat la data de 14.10.2007, cu doar 12 zile înaintea controlului care a condus la sancţionarea petentei, fiind evident că momentul în care martora a intrat în posesia contractului la care face referire, după „2 luni şi ceva”, este ulterior momentului realizării controlului.

Totodată, în ceea ce priveşte susţinerile acestei din urmă martore cum că a bifat, cu ocazia declaraţiei date în faţa agentului constatator, căsuţa din dreptul menţiunii „nu am semnat un contract individual de muncă” în grabă, în mod greşit, motivând că nu a mai completat astfel de formulare anterior, instanţa nu poate reţine aceste susţineri drept veridice, deoarece contextul în care s-a desfăşurat luarea acestei declaraţii, respectiv acela al unui control din partea unei instituţii a statului, precum şi menţiunile din formular erau suficiente pentru a preveni şi a dirija conduita martorei în sensul acordării unei atenţii sporite completării acestei declaraţii. De altfel, se observă că martora preia poziţia administratorei petentei care, la rândul său, a afirmat că angajatele au înţeles că sunt întrebate de agenţii constatatori dacă contractele sunt înregistrate la ITM.

Cu privire la contractele individuale de muncă depuse la dosar la f. 19, 22 privind existenţa unor raporturi de muncă cu numitele H. A., N. M., instanţa constată că acestea, prin sine însele, în absenţa vreunei menţiuni specifice care să le confere dată certă, nu pot dovedi îndeplinirea de către petentă a obligaţiei de încheiere în formă scrisă a acestora la data efectuării controlului de către intimatul Inspectoratul Teriorial de Muncă Cluj. De asemenea, în ceea ce priveşte contractul individual de muncă cu numita C. I. D., instanţa constată că acesta a fost înregistrat la data de 06.11.2007, ulterior datei constatării faptei contravenţionale, petenta nedovedind, de asemenea, nici în privinţa acestui contract existenţa sa fizică, în formă scrisă, la data controlului.

În raport de faptul că petenta a invocat că cele reţinute prin procesul-verbal de contravenţie nu corespund realităţii, instanţa constată că contestatoarea SC S.T.  SRL nu şi-a dovedit alegaţiile, astfel cum avea obligaţia legală potrivit dispozitiilor art. 1169 C.civ., nereuşind să răstoarne prezumţia de temeinicie de care se bucură procesul-verbal atacat.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, aceasta a fost în mod corect realizată de agentul constatator, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din OG nr. 2/2001, raportat la gravitatea faptei săvârşite, respectiv primirea la muncă a unui număr de trei persoane fără a-şi respecta obligaţia legală de a le încheia contracte de muncă în formă scrisă, şi la urmarea produsă, respectiv de aducere atingere, prin această conduită, siguranţei şi stabilităţii raporturilor de muncă, amenda aplicată încadrându-se în limitele legale prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, fiind stabilită în cuantumul minim prevăzut.

Constatând că procesul-verbal de contravenţie ce face obiectul prezentei cauze este legal şi temeinic, instanţa va respinge plângerea formulată de contestator ca neîntemeiată.

Totodată, având în vedere că nu a fost formulată vreo cerere expresă în acest sens, astfel cum prevede art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge plângerea contravenţională formulată de petenta SC S.T. SRL, cu sediul în …. împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0008419/29.10.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. G.Coşbuc, nr. 2, judeţul Cluj ca neîntemeiată.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunţată în şedinţă  publică, azi, 24.11.2008.

PREŞEDINTE,GREFIER

Domenii speta

Spete similare